3,559 matches
-
drept texte fondatoare ale științelor sociale moderne în România. Prima parte a cărții este alcătuită din trei texte care ilustrează concepția lui Mattei Dogan cu privire la științele sociale comparate și la limitările acestora. Există paradigme în știința socială comparată?"28 se articulează în jurul dezbaterii cu privire la justețea utilizării noțiunii de paradigmă în sens kuhnian în cazul științelor sociale. Textul care prezintă perspectiva doganiană asupra științelor sociale relevă faptul că acestea sunt de gândit ca un spațiu al acumulărilor succesive. Diversitatea societăților face imposibilă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
asociațiile voluntare. În țările în care partidele sunt puternice și bine organizate, cu excepția bisericilor, rămâne, în mod evident, puțin loc pentru pentru acțiunea politică în exteriorul partidelor. Acesta este cazul multor țări europene în care partidele au fost capabile să articuleze și să agrege interesele, și să mobilizeze un mare număr de cetățeni. În acest punct, putem remarca un contrast important cu Statele Unite, în care, cu excepția perioadelor electorale, partidele politice sunt atrofiate, și prin urmare există mult spațiu pentru asociațiile voluntare
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a greșit, dar și generațiile care le urmează și care se văd volens-nolens confruntate cu trecutul enorm și imediat, Îl dau. Și acest „răspuns” este cel mai evident, mai elocvent, mai „trădător” În acea lume care e făcută pentru a articula, prima și În profunzime, cu radicalitate, acest proces de asumare responsabilă a istoriei naționale, În amploarea și În Întreaga ramificație a tuturor consecințelor care decurg din aceasta - lumea, pătura intelectuală. Un stat național, o comunitate, oricât de amplă, are și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ai buna plăcere, poți sta șî la noi"). "Cronica", nr. 14, 3 aprilie 1981 Ion Alex. ANGHELUȘ Th. Codreanu "Marele zid" (Ed. Junimea, 1981) Chiar dacă nu poți fi de acord cu toate opiniile sale, Th. Codreanu scrie eseuri remarcabile, bine articulate în discursul lor suplu, inteligent, informat mulțumitor (pentru a nu deveni prețios) și la surse de prima importanță. Citirea lui Eminescu din punct de vedere al "noi critici" a dat în studiul său M. Eminescu Dialectica stilului (aflat în curs
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de la Edgar Papu și AI.Piru, la Adrian Marino și George Munteanu, de la Zoe Dumitrescu-Bușulenga la Mihai Cimpoi, de la Solomon Marcus la Dan C. Mihăilescu (cei mai mulți, cum se vede, eminescologi). Cartea este rezultatul unui remarcabil efort hermeneutic, o exegeză bine articulată despre modernitatea poetului, o "lectura sincronică, simultană, totalizantă" (Adrian Marino). Modelul ontologic eminescian vine să susțină perspectiva ontologică în interpretarea modernă a operei lui Eminescu, într-adevăr un mare poet al Ființei. E o noua etapă în eminescologie după dispariția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Și mai e critica formă a iubirii. Eminescologul Theodor Codreanu, cu chipul lui Lamparia, purcede și în aceste "fragmente" la exerciții stăruitoare în materie. Eminescu este, să zic așa, omniprezent în aceste meditații, încât adunate la un loc se pot articula ele însele într-un glosar compact. De găsit aici, între multe altele, considerații statornice cu privire la blocajul produs atât de antumofilie (G. Ibrăileanu), cât și de postumofilie (I. Negoițescu), la vizionarismul eminescian "negentropic" (reglarea tuturor simțurilor, prin enorma "sete a formelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
A început cu Eminescu, piatra de încercare pentru orice exeget tânăr (Eminescu Dialectica stilului, 1984), în spiritul sugestiilor călinesciene, convertite în demers programatic și în principiu ordonator. A adâncit investigația în Modelul ontologic eminescian (1992), pentru ca peste câțiva ani să articuleze un best-seller iconoclast, chiar eretic prin "grila" demitizantă aplicată lui Maiorescu, volum cu impact cert la public, Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997), urmat de Controverse eminesciene (2000) și de o investigație istorico-literară mai cumpănită și nuanțată (Mitul Eminescu, 2004
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lucrurile pentru a indica laconic în ce constă tehnica montajului critic: o sugestie comparatistă privind doi poeți, urmată de apropieri și disocieri psihanalitice, încheiată cu o plonjare subită în imaginarul romanesc. Procedeul argumentelor cumulative, culese din varii domenii pentru a articula o idee centrală, atinge virtuozitatea în Complexul Bacovia. Theodor Codreanu practică obstinant o critică a adâncimilor. Are în vedere, de altfel, programatic, complexele de profunzime (Complexul Bacovia). Dorește întotdeauna să treacă de suprafața lucrurilor, năzuind să surprindă "abisalul", ecoul primordial
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și din științe, pentru a alcătui un fel de conglomerate eterogene, organizate în jurul unei idei-nucleu. Este o critică a persuasiunii, directă, fermă, polemică, implicit și explicit, structurată nu o dată în enunțuri apodictice, cvasiaforistice. Judecățile nu îngăduie replici ori nuanțări, fiind articulate de așa manieră încât să descurajeze controversa. Theodor Codreanu și-a construit un stil hermeneutic ușor de recunoscut ca atare, numai al său, definit prin angajament moral (patos reținut, tensiune a ideilor) și intelectual (informație pe cât posibil exhaustivă, siguranța judecăților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe Eminescu dintr-un complex retardatar" (p. 186). Aceasta este teza pe care autorul volumului Eminescu incorect politic o apără legitim, sub multiple aspecte. În fața cosmopolitismului de conjunctură, dizolvant pentru valorile națiunilor, al exponenților noii ideologii, Theodor Codreanu și-a articulat repere proprii: "Națiunile ne spune el nu sunt creații artificiale ale modernității, de la romantism încoace, cum acreditează ideologii postmodernității. Posibilitățile de apariție ale diversității etno-lingvistice sunt arheale, în planul creator al logosului divin... Nu a cunoscut antichitatea sentimentul național? Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
exemple și informații din domenii conexe precum sociologie, filosofie, estetică, filosofia dreptului, economie etc. Chiar dacă volumul adună laolaltă articole publicate de-a lungul anilor în periodice culturale, în volume ori au fost redactate pentru prezenta apariție editorială, rezultatul este bine articulat și atinge, dacă mi se permite, punctele esențiale ale receptării eminesciene. Iată cum paradoxal, vorbind despre lucruri grave într-o formă modernă, Theodor Codreanu parcă se așază de această dată peste figura profesorului, înțelegând importanța asumării până la capăt a unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
declanșa, firesc, discuții și năștea întrebarea dacă este potrivită introducerea în zonă a Republicii Democrate Germane și, eventual, scoaterea Iugoslaviei...1. Ambiguitățile provin din realitatea că ne aflăm în fața unei entități geografice și culturale, cea de a doua dimensiune fiind articulată anevoios în timp și acoperită, de la o vreme, din Occident, cu denumirea de Orient. Că dificultatea denumirii corecte a zonei este reală se vede și din faptul că un studiu sistematic asupra Europei Centrale și de Est concretizat în mai
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
scrie despre românii din Transilvania "Valahii se susține că provin dintr-o colonie a romanilor [Valachi, Romanorum coloniæ effe traduntur]. Mărturia acestui fapt este că au multe în comun cu limba latină" (p. 135). Ideea latinității românilor a ulterior progresiv articulată în tradiția cronografiei istorice încarnată în triada Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino. Fără dubiu, originea latină comună a moldovenilor, valahilor și ardelenilor a constituit embrionul identitar al apartenenței etnice. Grigore Ureche, inițiatorul tradiției cronografiei moldovenești în limba română, a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Cantemir, ideea romanității originare și a unității etnice a moldovenilor, muntenilor și ardelenilor pare să se fi impus în rândul puținilor cărturari preocupați de asemenea afaceri ezoterice cu idei istorice. Ar fi mai mult decât hazardat să extrapolăm identitatea etnică articulată în conștiința cărturarilor la nivelul maselor de iobagi analfabeți și cu certitudine ignoranți complet față de chestiuni intelectuale, copleșiti cum erau de corvoada sarcinilor feudale pe care erau siliți să le presteze pentru stăpânii lor sociali. Memoria etnică a comuniunii originare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru demonstrarea latinității românilor consumându-le aproape întreaga energie intelectuală. Preluând subiectul pe filiera Ureche-Costin-Cantemir-Klein, membrii Școlii au exhaustat subiectul în confruntarea istoriografică dată cu istoricii imperiali în numele nobilității originare a românilor. Prin importantele lor opere istoriografice, cărturarii ardeleni au articulat și consolidat o proeminentă conștiință de sine a românilor, configurată în jurul axului central al latinității poporului român. Totuși, această identitate etnică atât de ferm conturată în conștiința colectivă a românilor nu era dublată și de un program politic de unire
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românilor ardeleni. Conștiința națională a transilvănenilor a mustit în cadrul generației Supplex-ului sub presiunea unui "copleșitor istorism" care i-a purtat pe cărturarii Școlii Ardelene către un adevărat "cult al trecutului" (Prodan, 1984, p. 428). Descoperindu-și trecutul, românii și-au articulat o memorie colectivă care a stat la baza construirii unei identități naționale înzestrată ulterior cu o platformă naționalistă al cărei nucleu revendicativ a fost ideea unirii politice a românilor într-un singur stat-națiune. Desigur, prin "arheologia istoriografică a trecutului", cărturarii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
română, ca de altfel majoritatea națiunilor moderne, este produsul ficționalizării înrădăcinate istoric. Ceea ce face ca memoria colectivă, ca bază a conștiinței de sine, să fie necesară identității naționale. Conștiința de sine a colectivității se cristalizează progresiv pe măsură ce memoria istorică este articulată prin descoperiri imaginative ale trecutului. Din aceste motive, drumul spre națiune trece, necesarmente, prin vămile memoriei. 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ Am argumentat că românii și-au construit identitatea națională descoperindu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecere în revistă a instituirii sistemului educațional românesc, precum și a evoluției literaturii didactice utilizată în școlile românești. Ca remarcă generală, despre sistemul de învățământ românesc se poate spune că a avut o naștere laborioasă, o adevărată infrastructură educațională modernă fiind articulată doar în a doua parte a secolului al XIX-lea. Până la Marea Unire din 1918 nu prea are sens să vorbim despre un învățământ românesc, ci mai degrabă despre învățăminte românești. Situația specială a învățământului românesc din Transilvania, aflat sub
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și factorii ecologici relevanți. Referitor la axa orizontală constructivism-critic, abordările plasate înspre capătul constructivist se centrează cu predilecție pe explorarea modului în care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele. Deși trasarea liniilor de demarcație este o operațiune întotdeauna parțial artificială, M. Foucault este figura
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
diseminarea și reproducerea corpusului de cunoștințe care intră în componența memoriei naționale românești? Care este regimul de funcționare al memoriei și cum influențează, interferează și/sau facilitează discursurile dominante producerea și reproducerea memoriei naționale? Care sunt mecanismele prin care sunt articulate blocurile discursive prin care este promovată o anumită înțelegere colectivă despre trecut? În durata istorică lungă, cum evoluează aceste blocuri discursive și ce prefaceri suferă? Care sunt conexiunile dintre discursul mnemonic, ideologiile hegemonice și instituțiile statale? Răspunsurile la această serie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
private, care reușeau să încorporeze un număr însemnat mai mare de elevi decât o putea face învățământul public. Regulamentele școlare pentru cele două principate nu conțineau nicio prevedere despre învățământul elementar rural, astfel că rețeaua de școli sătești a fost articulată cu întârziere față de școlile din mediul urban. Infrastructura școlară a învățământului sătesc a fost asamblată doar începând cu anul 1838. În ciuda acestui retard organizatoric, într-o perioadă mai scurtă de un deceniu (1838- 1847) au fost întemeiate 2.162 de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sau moral" (Aaron, 1843, p. 4). Ceea ce este realmente surprinzător la această concepție asupra patriotismului rezidă în încorporarea unor elemente specifice "naționalismului civic" asociat modelului francez sintetizat de Ernest Renan în caracterizarea națiunii drept un "plebiscit cotidian". Spre deosebire de modelul german, articulat de Johann Gottfried Herder în jurul unor daturi inexorabile individului care se i se impun acestuia din afară (descendența etnică, apartenența lingvistică și culturală), versiunea franceză, renaniană, a naționalității este bazată pe alegerea și consimțământul indivizilor de a forma o comunitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vacuum cultural, ci în miezul unei culturi istoriografice în curs de consolidare, ale cărei concepții bazale au influențat configurarea discursului didactic prezent în manualele școlare. Din acest motiv este imperios necesară zugrăvirea climatului istoriografic (și ideologic) în interiorul căruia s-a articulat discursul didactic. Avangarda istoriografică: de la luminismul Școlii Ardelene la romantismul pașoptist. Liniile de forță ale memoriei colective românești specifice primei jumătăți a secolului al XIX-lea, continuate sau frânte în epocile ulterioare, au fost trasate cu precizie de travaliul istoriografic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de sub ruinele imperiului a utilizat educația primară ca mijloc predilect de reconstrucție națională. La mai bine de un secol de la proclamarea principiilor revoluționare ale învățământului obligatoriu, universal și gratuit, în 1882, sistemul reticular alcătuit din unități școlare primare a fost articulat complet. Întârzierea cu care autoritățile statale s-au angajat direct în regularea învățământului în Marea Britanie, respectiv în Statele Unite ale Americe, este explicabilă prin pozițiile privilegiate pe care aceste state le ocupau în sistemul interstatal al secolului al XIX-lea. Tocmai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
predominatoriu" (cf. Babu-Buznea, 1979, p. 97). Această concepție hasdeană elaborată în avamgarda reflecției istoriografice în 1860 și consolidată în Istoria critică a românilor (1875) s-a transmis, ulterior, și în ariergarda consensului societal reprezentată de literatura didactică unde a fost articulată în ceea ce am numit a fi paradigma xenopoliană a etnogeniei românești. Continuitatea. Teza continuității, varianta românească a mitului universal al permanenței, s-a menținut pe aceleași coordonate esențiale încă de la elaborarea sa de către Miron Costin și bătută în cuiele identității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]