3,212 matches
-
crezut că drumurile vor fi pietruite și luminate noaptea mai ceva ca la oraș? Cine ar fi crezut că vei putea afla ultimele știri de la diferite posturi de televiziune? Cine s-ar fi gândit că prin Alba se va pune asfalt? Acum , aproape la fiecare locuință există antene sau cablu și poți confortabil să vizionezi emisiuni științifice, culturale sau distractive. Cine sar fi gândit că președintele țării și primul-ministru o să viziteze satul Baranca afectat de inundații în vara anului 2008 ? țăranul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Vatra și la Lupeni s-a măturat totul. Cineva a semănat pe acolo cenușă. Modernizarea rețelei de drumuri, extinderea rețelei de apă și iluminatul public ar putea să dea un nou impuls dezvoltării satului. Pe partea dinspre Fundoaia, unde există asfalt și rețea de apă potabilă au început să se construiască case durabile din cărămidă sau din bolțari cu geamuri mari de termopane. Școala din sat încă se menține, având din ce în ce mai puțini copii. La grădiniță există în adevăr mai mulți copii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Djevoljelja - Salonic, pentru a înlesni „transportul materialelor de război trupelor imperialiste împotriva țărilor de democrație populară și a U.R.S.S.” Ar exista informații, date în vileag chiar de autorități, conform cărora „țăranii muncitori au stricat în câteva locuri învelișul de asfalt al șoselei Belgrad - Zagreb”. Relațiile cordiale dintre Belgrad și Atena sunt ilustrate de știrea conform căreia vicepremierul Venizelos ar fi declarat că toate manualele iugoslave ce denigrează regimul politic din Grecia vor fi înlocuite. Reținem comentariul publicației din Târgu-Jiu. „Oricâte
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
din afară, de o voință exterioară persoanelor aflate între ziduri. Mersul mărșăluit, cadențat și-a pierdut, în ultimii ani, din valoare, iar demilitarizarea l-a trecut în desuetudine, deși nu de puține ori mai pot fi observate picioare răpăind pe asfaltul pușcăriei în tactul ținut de un conducător de coloane: "Cadență, marș!". Rămășițele unei viziuni militarizate a instituției pot fi văzute în mersul cu trunchiul țeapăn, dar cu picioarele tîrîite. Această inadecvare a ținutei atrage atenția prin falsa preocupare pentru disciplină
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
parcă să spună că în închisoare munca nu-i o joacă, ci se aplică la maximum posibil, disciplina severă, depersonalizată, militarizată pînă la absurd, ce-i obligă pe arestați să se adune în plutoane și să meargă în cadență, bătînd asfaltul din curtea penitenciarului și ocolind-o inutil de zeci de ori toate acestea, observate în primele clipe la intrarea în instituție, înlătură oricărui nou venit ideea că în pușcărie poate să-și păstreze elementele de normalitate ale comportamentului. Într-un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
singur la geam, îngrămădindu-i pe ceilalți colocatari într-un colț al camerei pentru a nu-i altera puritatea aerului. Schimbările climaterice din ultimii ani au agravat și mai mult problema aerisirii. Căldurile de peste 35 grade Celsius au încins betoanele, asfaltul și zidurile, încăperile devenind adevărate cuptoare. Fumatul în celule și mîncărurile alterate din cambuză au sporit toxicitatea aerului. Tot mai rarefiat și mai îmbîcsit, aerul carceral este expresia putrefacției trăite în comun de deținuți. Închisoarea este greu de suportat în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
zi, la ora prânzului, vânzătoarea vinde mecanic pateuri, fursecuri, gogoși, merdenele. Clienții înfometați stau la coadă, vorbind între ei sau la telefoanele celulare. Iar vânzătoarea vinde mecanic pateuri, fursecuri, gogoși, merdenele. Întrecere Ai desenat un cerc mare, cu creta, pe asfalt. Hai să ne alergăm în cerc, ai spus tu. Bună idee, am spus eu. Am alergat câteva ore. Ajungeai în spatele meu și părea că ești gata-gata să mă prinzi. Dar eu măream pasul și, peste un minut, îmi simțeai respirația
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
mă prinzi. Dar eu măream pasul și, peste un minut, îmi simțeai respirația în ceafă. Când s-a pornit ploaia, am început să alergăm mai repede, tot mai repede, din ce în ce mai repede. În scurt timp, ploaia a spălat cercul alb de pe asfalt. Dar noi fugeam atât de repede, încât nici o picătură de ploaie nu reușea să ne atingă. Jackpot Bine ați venit, frații mei. Bine ați venit, surorile mele. Știu de ce sunteți aici. Știu foarte bine de ce sunteți aici. Fiecare dintre voi
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
fiecare poartă, un carton mare pe care scrie AICI CAZARE. Pedalez în voie. Încetinesc în dreptul unor limitatoare de viteză, fac stânga și ajung la linia ferată. Nu vine nici un tren. Trec peste șine, fac dreapta. Văd o fâșie lungă de asfalt. Pustie. Pedalez. O Dacie de pe vremea lui Ceaușescu trece încet, în sens invers, încărcată cu damigene. Liniște. Bubuitul se aude foarte încet, undeva departe, în spatele meu. Prind viteză. Îmi desprind ușor mâinile de pe ghidon. Trec vreo douăzeci de secunde. Vântul
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
zâmbesc, ea râde. Când intrăm în Eforie Sud, mă pregătesc să ies de pe șosea și să fac stânga, pe străduța care duce spre mare. Semnalizez. Apoi văd câteva utilaje și indicatoare cu oameni la lucru. Străduța e blocată, se toarnă asfalt. Merg înainte, întorc la primul giratoriu. Găsesc o altă străduță perpendiculară pe șosea. Fac dreapta. În capătul străduței e marea. Faleza e pustie. Asfaltul e decupat pe ici, pe colo, cu precizie geometrică. Fâșii dreptunghiulare lipsesc din drum. Fac slalom
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Semnalizez. Apoi văd câteva utilaje și indicatoare cu oameni la lucru. Străduța e blocată, se toarnă asfalt. Merg înainte, întorc la primul giratoriu. Găsesc o altă străduță perpendiculară pe șosea. Fac dreapta. În capătul străduței e marea. Faleza e pustie. Asfaltul e decupat pe ici, pe colo, cu precizie geometrică. Fâșii dreptunghiulare lipsesc din drum. Fac slalom printre dreptunghiuri, cu 20 la oră. Recunosc hotelul în care am stat acum șase ani. N-are nici un etaj. Doar parter. Și multe balcoane
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
săltându-mă de la pământ în văzduhul străveziu și pur. Odată, pentru o zi, visul meu s-a împlinit. Mă ridicam drept, ca o lumânare, deasupra pământului și pluteam așa cât voiam, ore în șir. Uneori, printr-un simplu impuls, împingând asfaltul cu vârfurile picioarelor, mă înălțam la câțiva metri, apoi mă rostogoleam în văzduh. Aveam o ușurință remarcabilă în a executa tumbe în aer: îmi strângeam genunchii la bărbie și mă tăvăleam ca într-un joc de copil ce căpătase doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
drept, încât mașina prinse viteză fără voia lui. Câmpul se arăta pe alocuri negru, plin de arături, sau verde de grâu răsărit. Vântul sufla, izbea botul mașinii cu furie, vuiet ce se adăuga, separat, la foșnetul neîntrerupt al roților pe asfalt. Deodată, fulgi de nea își făcură apariția în văzduhul cenușiu. Drumul era alunecos, acoperit de o pojghiță de gheață lucitoare. Aproape de orașul din nord care arăta de parcă venise iarna: amorțit și nemișcat, înghețat și vântos -, zăpada se depusese peste tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
îmbătrâniseră, se uscaseră, în locul lor crescând smocuri răzlețe de iarbă. Pământul îmbătrânise și el, se bătătorise, încât nici bălăriile nu mai creșteau în curte. După ploaie apa băltea până se evapora, nu mai vroia să intre în pământul devenit ca asfaltul. Bătrâna nu vedea decât copacul, se gândea mai mult la el decât la casă. Trăia încredințată că odată cu moartea lui, va dispărea și ea. Gândul că între viața mărului și viața ei există o legătură nedeslușită, o înspăimânta. Consolându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
parașutiști, acrobații, picaje. Spera ca amintirile chinuitoare din trecut să dispară, memoria să se încarce cu imagini liniștitoare, care să-l ajute în prezent. Ajuns în afara orașului, acolo unde trebuia să se afle aerodromul, văzu doar o întindere cenușie de asfalt pe care se lăfăiau la soare ca râmele zeci de rachete gata de misiune. Călătoria Vae soli Până la ora de plecare mai avea timp destul, încât își puse în geantă de mâncare, încălzi ceaiul, sorbi dus pe gânduri din ceașcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de grade. Așa au fost mutate blocuri cu locatari în ele, trezindu-se oamenii dimineața la alte adrese. Mărturisesc, că am văzut și eu astfel de minuni. Mergând într-o noapte pe o stradă neluminată bine, am călcat pe un asfalt proaspăt turnat, aflând a doua zi că un bloc fusese mutat 15 m. Este cunoscut faptul că tehnicienii și specialiștii noștri, se remarcaseră și peste hotare cu astfel de fapte, fiind mediatizați și la Europa Liberă, deși aceștia nu aveau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ca teren de joc, am pătruns într-un nou orizont. Până să intru la școala primară, n-am trecut cu jocul (cerc, șodron, vara - patine, iarna, pe zăpada înghețată, sau frecatul ghețușurilor, profitând de lățimea trotuarelor asfaltate și chiar de asfaltul carosabil) de limitele ei. Societatea copiilor era aici mult mai bogată și mai „selectă“, cu conture mai distincte - din cauza sporitei mele capacități de percepție - decât ceea ce cunoscusem „în trecut“. Pe perimetrul curții, m-am împrietenit îndată cu patru dintre copiii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nalturi Cu apele-i palide-n tot mai grăbită năvală. E-un clocot de valuri, e-un cor ce se zbuciumă-n salturi. Aud zăngănind o fantastică luptă navală.” (Treapta superioară) Tehnică: distila, trotil, distilații, rachete, sondă, benzină, interplanetar, pavaj, asfalt, incandescent, ciment ș.a: „Scuture-și pe bulevarde capitala românească Galbeni tei și suie-și slavii inegal, semeț contur, Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar, Arthur!” (Arthur Rimbaud) Dacă în
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în jos, atunci când se pleacă de la fața reporterului aflat în live și se coboară spre picioarele sale, unde acesta ne arată ceva (spre exemplu, cât de ridicat este nivelul apei în care stă, ce gropi s-au mai creat în asfalt în locul în care se află etc.). Oricum, probabil că pe teren nu veți auzi niciodată de tilt, pentru că se preferă tot folosirea termenului panoramare, mai uzitat și deci mai la îndemână. Așadar, în loc să vi se spună corect vezi că o să
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
scursă, ce-o împresura cu perne moi și-i oferea afabil, cum nu se poate mai oportun, un scaun cu rotile în locul mersului pe tocurile cam prea înalte. Simțindu-se ceva mai în siguranță sub ascuțișul durerii izvorâte solidar din asfalt, își continuă ideea: − Un bărbat competent îți aduce în viață tentația delăsării; tot răsfățul iubirii tinde să articuleze în tine proteza unei mâini străine în căutare de marionetă. Nici nu bagi de seamă cum te dai după ea, lăsându-te
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de el în direcția mării, o femeie pedala energic, aducând un aport subtil de efluvii brizei cu miros marin. Sub acest neglijeu, largul se insinua introductiv într-o intimitate încă de venit. Spre a nu incomoda traficul de pe banda de asfalt, Ian călca iarba de pe marginea ei, mirat de spășeala tandră a pașilor ce-l purtau. Tumultul pericolului urcă progresiv din hipocamp înspre conștiință, unde fu însă confundat cu riscurile judiciare ale rolului său din tragicomedie. În zadar o neliniște nomadă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să poposească pe fundul mării în largul Rotterdamului. În acel sfârșit de august, însă, avertismentul său sonor zgândări doar nervii unui splendid seter irlandez ce-și urma în alergare stăpânul în urma bicicletei. Fără saltul brusc al câinelui în mijlocul benzii de asfalt, foarte probabil că destinele lui Ian și Ondine s-ar fi tangentat neconcludent. Așa însă, trupul animalului le scurtcircuită discret cu fluidele sale supraconductibile. Ondine viră brusc la dreapta, părăsind asfaltul și oprind bicicleta pe iarbă, în vreme ce umbra vaporului încă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
bicicletei. Fără saltul brusc al câinelui în mijlocul benzii de asfalt, foarte probabil că destinele lui Ian și Ondine s-ar fi tangentat neconcludent. Așa însă, trupul animalului le scurtcircuită discret cu fluidele sale supraconductibile. Ondine viră brusc la dreapta, părăsind asfaltul și oprind bicicleta pe iarbă, în vreme ce umbra vaporului încă o mai ascundea. La vreo zece metri dinaintea ei, Ian apăru în lumina orizontală ușor aplecat înainte, evocând etrava neînduplecată a unui spărgător de așteptare și unică rațiune de a fi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Îmi spune Costel, Îmi relatează și alți interlocutori: cei ce accesează sume mari, milioane de euro. Pentru ei se poate. Sunt, de exemplu, cei ce au obținut sume SAPARD pentru modernizarea unor drumuri În sate, știu eu niște asemenea experiențe, asfalt de 3 cm care se macină din primul an. Ei cum or fi reușit? Cei de la munte Îmi relatează lucruri asemănătoare: pentru a extinde și moderniza o pensiune rurală e atâta birocrație, apar atâția intermediari, Încât au abandonat cu toții. Unul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
consilierii lor, și să Îndemne votanții la strângerea mizeriei și amenajarea spațiilor publice și a șanțurilor. Desigur, nu vor să-i supere cu nimicuri, voturile n-ar mai veni. În final, o aplicație: am numărat, acum câteva zile, gropile din asfaltul drumului județean de la Mănăstirea Bârnova (monument istoric semnificativ, frecventat de pelerini din toată țara) până la intrarea În oraș: 123 de cratere, izolate sau grupate sistemic. Nu gropițe tolerabile, ci adâncituri imense, capabile să distrugă telescoape sau arcuri dacă nu circuli
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]