3,106 matches
-
că se va rătăci. Cine posedă Însă așa ceva va gusta din plin plăcerea desfrâului sacru, În casele de toleranță cognitivă, În care spiritul se lăfăie pe cerceafurile albastre ale propriului său fapt-de-a-fi-liber”. Argumente suficiente pentru că Eugen Budau să scrie În ,,Ateneu”, În august 1998, la ,,Cartea locului”: Tăcu: o familie de poeți”: ,,Ilustrativ pentru conceptul de provincie creatoare poate fi considerat destinul poetic - emblemat tragic uneori - al membrilor familiei Tăcu, originari de pe meleaguri băcăuane și atrași, după 1972, de mirajul unei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
apoi în 1845, deși nu la fel de gravă. La începutul anului 1828, Comte a fost din nou suficient de sănătos și în stare să reia prezentarea cursurilor sale. Interesul auditoriului a crescut încurajator, astfel că a ținut prelegerile la prestigiosul Royal Ateneu. În 1830 el a început să lucreze la cele șase volume ale ceea ce avea să devină celebrul Cours de Philosophie positive (Curs de filosofie pozitivă). În 1842 divorțează, se confruntă cu greutăți materiale majore, fiind susținut prin contribuții care proveneau
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Lucrările sale au fost traduse în germană, italiană, spaniolă, franceză, rusă, japoneză și chineză, și în multe alte limbi și i s-au acordat onoruri si premii peste tot în Europa și America de Nord. De asemenea, el a devenit membru al Ateneului, club exclusivist din Londra deschis numai celor care s-au distins în arte și științe, și al X Club, fondat de Th. Huxley, în care erau primiți cei mai proeminenți gânditori ai vremii (filosoful John Tyndal, arheologul Sir John Lubbock
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
A. D. Xenopol", "A. Philippide", "Petru Poni" etc. Abia așteptăm reintrarea în circuit a importantelor muzee de la Palatul Culturii. Avem în vedere apoi editurile și revistele culturale, Uniunea Scriitorilor, filiala Iași, Uniunea Artiștilor Plastici, filiala Iași, Casa de cultură "M. Ursachi", Ateneul Tătărași, spațiile expoziționale de artă existente (din str. Lăpușneanu, str. Cujbă, Cupola, A. Panu etc.), Centrele culturale francez, britanic, german, unele asociații și societăți precum "Junimea '90", "Astra română", "Plai mioritic", "Universul prieteniei", Asociația literară "Păstorel" etc. și nu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Cămăruț și cu Mihăilescu-Craiu. Ei, Iașul amintirilor mele, Doamne, pitoresc și liniștit și frumos mai era. (Costache AGAFIȚEI) Pe Mihail Sadoveanu l-am cunoscut în diferite ipostaze. Când o fi fost prima dată când l-am văzut? Cred că la Ateneul Tătărași, când a vorbit despre Ion Creangă și actrița Aglae Pruteanu a recitat din Eminescu. Pe Al. O. Teodoreanu l-am cunoscut mai întâi la Teatrul Național și, în aceeași zi, seara acasă, unde am ajuns împreună cu Ionel. Spre deosebire de Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Ioan H. Petru Caraman. Destinul cărturarului. Iași, Editura Universității "Al. I. Cuza", 2008. CIUCĂ, Valentin. Un secol de arte frumoase la Iași. Album. Iași, Editura Junimea, 2004; Iași între medieval și modern. Album. Iași, Editura Art XXI, 2008 CLOȘCĂ, Constantin. Ateneul Tătărași din Iași așezământ de cultură națională. Iași, Editura Junimea, 1984. CORDUN-TĂRĂBUȚĂ, Georgeta. Iași oraș sentimental. Iași, Editura Vasiliana '98, 2000. COZMEI, Mihai. Filarmonica "Moldova" Iași. Monografie. Iași 1992. CRĂCIUN, Boris. Metropola de pe șapte coline. Iași, Editura Porțile Orientului, 1985
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și alte publicații. a) Sala de lectură a bibliotecii. 7. Universitatea de Agronomie și Medicină Veterinară. Aripa dreaptă a clădirii găzduiește Biblioteca (fond de carte de circa 120.000 volume). a) Aspect din compartimentul cu acces liber la raft. 8. Ateneul Tătărași. Aici funcționează Filiala Bibliotecii "Gh. Asachi", cu peste 25.000 unități de bibliotecă. a) Aspect din filială. 9. Universitatea de Arte "George Enescu". Biblioteca este înzestrată cu peste 125.000 de publicații (muzică, arte plastice, teatru) a) Acces liber
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
comitet are însărcinarea de a se pune în legătură cu comitetul partidului liberal-conservator, spre a stabili o înțelegere. Sub titulatura „Partidul liberal-național“, liberalii din opoziție de sub șefia lui Dumitru Brătianu țin o întrunire publică în sala hotelul Manu, astăzi hotelul High-Life în fața Ateneului. Cu acest prilej, Mihail Kogălniceanu a rostit un mare discurs în care a spus vorbele citate de atâtea ori: „De azi înainte nu mai am nimic comun cu Ion Brătianu și doresc ca, după moarte, nici oasele mele să nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
au pus piciorul în prag, proiectul a căzut. Tot sub primariatul lui Pache Protopopescu s-a inaugurat, de către o societate belgiană, și noile linii de tramvaie cu cai, linia de la Oppler, linia de la berăria Luther, calea Dorobanților, strada Romană, grădina Ateneului etc. Pache Protopopescu a fost un mare reformator din acest punct de vedere, ceea ce n-a împiedicat partidul liberal ca să-l combată cu îndârjire. Dar acest partid avea o scuză: pe vremea aceea primăria era agenție electorală. Pache avea în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Bulevardul Academiei era un bulevard fără sfârșit. (Id., ibid.) Tot în acest context s-ar cuveni să se amintească - ca o înfăptuire edilitară memorabilă a Bucureștilor de atunci, dar realizată înainte de primariatul lui Pache Protopopescu - despre inaugurarea provizorie a clădirii Ateneului Român, în februarie 1888, relatare pe care - nu știm de ce - Bacalbașa a eliminat-o din forma finală a serialului său memorialistic: Tot aceasta este și epoca în care se termină clădirea Ateneului, acest frumos monument al Bucureștilor. Terminarea operei este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lui Pache Protopopescu - despre inaugurarea provizorie a clădirii Ateneului Român, în februarie 1888, relatare pe care - nu știm de ce - Bacalbașa a eliminat-o din forma finală a serialului său memorialistic: Tot aceasta este și epoca în care se termină clădirea Ateneului, acest frumos monument al Bucureștilor. Terminarea operei este datorită lui Constantin Esarcu care a pus toată inima pentru desăvârșirea clădirii. Cu mijloace din cele mai restrânse, care ar putea părea o poveste astăzi, Esarcu a înălțat monumentala clădire și-a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cele mai restrânse, care ar putea părea o poveste astăzi, Esarcu a înălțat monumentala clădire și-a dat țării o sală de concerte și de conferințe cum sunt puține în Europa. Parisul însuși nu are o sală cum este sala Ateneului. Din punctul de vedere edilitar Bucureștii nu mai fac progrese. Avântul luat în urma războiului din 1877 s-a oprit. Nici o construcție mai însemnată, nici un monument, nici un progres. Capitala stă pe loc. Bucureștii vor începe să se transforme tocmai după ce în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
206). ghidul capitalei Academia Română, Palatul Universității; Agenția austriacă de navigație (Bateaux à vapeur), str. Academiei, 41; Arhiepiscopia catolică, Calea Călărașilor, 5; Arhiepiscopia ortodoxă, curtea Bisericii Metropolitane; Arhivele Statului, curtea bisericii Mihai-Vodă; Arsenalul, str. 13 Septembrie; Azilul elen, șoseaua Pandurilor (Cotroceni); Ateneul Român, Piața Valter Mărăcineanu; Banca Națională, str. Colței, 21; Biblioteca Națională, Palatul Universității; Casa de Depuneri și Consemnațiuni, Calea Victoriei, 3; Casa Pensiilor, str. Brezoianu, 19; Casieria Centrală, Calea Victoriei, 103; Casieria generală județeană, str. Academiei, 41; Cazarma Alexandria, str. 13 Septembrie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Schipeck. Ereau trei frați Schipeck, cehi de origină, muzicanți de întâia mână, însă Franz, cel întâi născut, erea cu mult superior fraților săi din urmă. Franz Schipeck și frații săi, dimpreună cu violoncelistul nostru Constantin Demetrescu, concertau în cuartet la Ateneu, unde alerga să asculte muzică aleasă tot Bucureștiul oamenilor de gust. Să dau o idee despre ce ereau alergările de cai acum 47 de ani. Alergările din primăvara anului 1880 au durat de la 14 la 26 mai și se făceau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de roșiori cu garnizoana în București este trimis repede în Dobrogea, deoarece ofițerii, fiind din familii boierești, guvernul nu e sigur de el. Liberalii sunt alarmați și văd cum partidul se sfarmă. O întrunire publică e convocată la sala vechiului Ateneu, pe locul căruia s-a ridicat Teatrul Lyric. Întregul stat-major brătienist e acolo. După ce vorbește N. Fleva, primarul Capitalei, se alege un comitet de salut public, zis comitet de rezistență împotriva acțiunii anarhice a opozițiunii. Deodată apare la tribună un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
imensă avem!". A colaborat și colaborează la presa locală și națională cu articole de critică literară, studii și opinii didactice la „Vremea nouă", „Adevărul", „Adevărul literar" (Vaslui), „Convorbiri literare", „Cronica", „Est", „Gazeta de Est", „Clepsidra", „Jurnalul de Vaslui", „România literară", „Ateneu", „Orizont", „Ethos", „Tribuna învățământului" etc, etc. OPERA: „Clepsidrele Thaliei", 1985; „Măștile lui Cronos", 1995; „Transparențe critice", 1997; „Clipa ca transparență", 2006; „Oglinzi paralele", 2000; „Plecat-am nouă din Vaslui", în colab. , 1996; „Numai înțelepții râd sau Zmeul cu trei capete
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
clopot pe platformă, străbăteau străzile orașului, împărțind manifeste împotriva monarhiei și oligarhiei, în totală libertate. Parlamentul ales a fost convocat pentru 20 noiembrie. Era primul parlament al României Mari. Palatul Adunării deputaților fiind în reparație, ședințele se țineau în sala Ateneului Român. Se amenajaseră acolo o tribună și o bancă ministerială. Deschiderea oficială s-a făcut cu solemnitatea obișnuită, în prezența regelui Ferdinand, care a citit mesajul tronului. După solemnitatea deschiderii, președinte de vîrstă a fost ales moldoveanul Vasile Stroescu. După
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Siguranța Statului, unde se găsea arestat și l-a ascuns. Regele a numit prim-ministru, de a doua zi, pe doctorul Constantin Angelescu, cel mai vechi membru din guvern. Corpul lui Duca a fost adus la București și expus la Ateneu. La funerariile naționale, regele n-a participat. În schimb, țara întreagă l-a plîns sincer. Astfel a murit, asasinat mișelește, Ion Duca, un om strălucit, generos, un sincer democrat, care își servise țara ani de zile, în modul cel mai
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
aceasta! Am citit și continuu să citesc mult, ca-n fiecare august. Luca Pițu și Antonesei mi-au dat minuni să citesc. O veste rea și urîtă: lui Pucă i-a fost tăiat un picior. Artrită. Numărul pe octombrie al Ateneului e făcut de nemțeni. Ai să mă mai citești pe acolo, prin Rom. literară, prin Transilvania și Cronica. Nu uita să-mi iei cîte un exemplar! Nu-s abonat și nu le prind. Îți scriu pe muzică. Îl aștept pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
red.) a revenit la Borca. Ieri am jucat fotbal vreo trei ore. Am febră. Trece cu "Deep Purple" azi! Am primit discuri și sînt fericit. Fără muzică, aici, chiar că mi-aș lua cîmpii. Precizez că-n intervențiile mele din ATENEU (revista din Bacău n. red.) sînt scoase toate zicerile mai serioase, că acolo sînt și cuvinte ce nu-mi aparțin, ba chiar și un dezacord, plus un "est" în citatul din Barthes, care nu aparține nici decriptorului francez și nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Românescă", unde Lucian Vasiliu era publicat din cînd în cînd de Ioanichie Olteanu n. red). Mi-ai plăcut, ca de obicei. Dacă nu ai prins acel număr, ți-l trimit! Dacă mă mai vezi prin reviste, să-mi spui! În ATENEU (!) am văzut! E bine c-o saluți pe Tudorița! Se bucură! Pentru ea și pentru Ileana B. voi ați rămas cei mai minunați și deștepți oameni pe care i-au cunoscut și ele (pînă acum). Îți doresc liniște și odihnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mai știu ce-am făcut la P. Neamț, dar bine că nu am probleme cu acea puștoaică! M-am reîntîlnit cu toți prietenii, chemați fiind de Săceanu. Și cu Genoiu m-am văzut. Mi-a comunicat că vor scrie în Ateneu 5 (sau 6) despre Furtuni. Nu sînt amărît de pamphletul lui Radu Călin, nici atunci n-am prea fost, numai lipsa de loialitate și argumente mă amărîse. E liber să spună orice, desigur. Nu pot purta pică unui om inteligent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
o cameră la hotel, așa cum intenționam. Mi-e nu știu cum să tot apelez la voi, chiar dacă sîntem foarte prieteni. Dacă va posibil, voi sta la domnul Liviu (Constantin-Liviu Rusu n. red.)! Sîmbătă voi veni! Vineri, la P. Neamț, o întîlnire cu ATENEU o revistă bună! Mi-a părut rău că Marta Petreu n-a putut ajunge la Colocvii! Este minunată în epistolele tot mai periculoase pe care mi le trimite. Va veni la Borca în această vară. E o poetă excelentă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
nebunie curată! Abia de mai rezist! Din păcate, Săceanu nu m-a mutat la P. Neamț și eu nu-s mai puțin neînduplecat. Nu mă mai plîng, desigur, însă mi-e tot mai silă! Și nu mai aud! [...] Ai văzut ATENEU-ul pe octombrie?! E scris de nemțeni! Nu-l găsesc prea grozav! Recunosc gazeta "Ceahlăul". Scrie-mi ce mai faci, ce gînduri mai ai! Cu Dana n-am vorbit astfel de lucruri. Un fost prieten (maghiar) din armată vrea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
zile înainte de spusa lui Radu Ț.). Mircea Martin l-a pus pe un anume Alexandru Suter să scrie în V. Rom. (octombrie). El vrea să scrie altundeva. Livescu a scris în "Ceahlăul" și mi s-a spus că și pentru Ateneu. Chioaru va scrie în Transilvania. N-am alte vești. À propos, în Convorbiri știi că va scrie careva? Regret că mulți care-mi scriu epistole de drag nu dau nici semne c-ar fi primit cartea (Simuț, Grigurcu, Paler, Blandiana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]