13,650 matches
-
dacă n-ar fi dispus de materia primă necesară, pe care le-o asigurau acești copaci. De aceea, atunci când primi de pe buzele venerabilului Hiro Tavaeárii sarcina de a construi un mare catamaran, cu care războinicii insulei să poată porni în aventură recuperării fetelor, a prințesei, a perlei sfinte și a centurii regale, primul lucru pe care il făcu fu să se întâlnească cu viitorul său căpitan, pentru a afla exact ce fel de vas dorește acesta. Să aibă vreo treizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cred că vei reuși. Ai putea sa m-ajuți? —Tu ce vrei, să-mi amărască maică-ta toate zilele care mi-au mai rămas de trăit? se tângui bătrânul. Ce-ar zice dacă te-aș împinge chiar eu într-o aventură atât de absurdă? Dincolo de-al Cincilea Cerc nu există decât moartea sau blestemul de a naviga veșnic, fără nici o speranță de întoarcere. Nu și dacă vasul este comandat de Miti Matái. Nimeni, niciodată, nu s-a-ntors de două ori din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
lor, insă impasibilul Miti Matái părea să ia totul cu calm, asigurându-i că doar cu un vas care să se comporte ca un adevărat peste zburător aveau o cât de mică șansă de a ieși cu bine dintr-o aventură atât de riscantă. S-ar putea să găsim sau nu insula aceea, spunea el. Și s-ar putea să recuperăm sau nu ce-i al nostru, dar ce știu sigur este că drumul de întoarcere va cere mult efort și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
pe mare, ar fi fost aruncat pe plaja din nord. În ciuda aparentei inutilități a macabreidescoperiri, Navigatorul-Căpitan păru să considere că aceasta ar putea avea o semnificație ascunsă. De aceea îi ordona Omului-Memorie să o aibă în vedere atunci cand va relata aventurile expediției și îi ceru bătrânului kahuna să înceapă să tatueze acest lucru pe Omul-Întoarcere. Astfel că, în aceeași zi, Vetéa Pitó, tremurând tot, era întins pe puntea Mararei și, după ce îi strânse în jurul lui pe toți membrii expediției, Miti Matái
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
că-și tăiase propriul gât. Apoi intra în apă, se spală bine și de acolo strigă încă o oră, chemându-l pe Teatea Maó, cu toate că știa foarte bine - sau tocmai de aceea - ca un imens rechin alb nu s-ar aventură niciodată în apele puțin adânci ale unei lagune înconjurate aproape în întregime de barieră de corali. Cand spectatorii istoviți putură să plece în sfârșit la culcare, nici macar uriașul Chimé din Farepíti - pe care pusese ochii o tânără atrăgătoare, care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
uriașul Chimé din Farepíti - pe care pusese ochii o tânără atrăgătoare, care îi făcuse semne provocatoare toată seară - nu se simți în stare să plece cu ea pe plajă, hotărându-se să se trântească lângă foc și să lase promițătoarea aventură sexuală pentru altă ocazie mai potrivită. În definitiv, ziua și noaptea anterioară fuseseră foarte tensionate, nimeni nu putuse să închidă ochii, iar trupurile tuturor, chiar și al lui, isi cereau dreptul la odihnă. Dimineață, Miti Matái ordona să se aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
agitată, în care trebuise să doarmă rostogolindu-se de colo colo pe puntea de la prova, până când, odată cu zorii, se retrăgea iarăși să se culce, cu ochii roșii de la privitul stelelor. Deseori se simțea epuizat, dar n-ar fi schimbat această aventură nici pentru zece ani de viață monotona în Bora Bora. Să simtă noaptea vântul în față și să vadă cum ascuțitele prove gemene lasă o urmă fosforescenta în apele întunecoase ale oceanului, să vadă cum câștigau teren în fața dușmanilor, înaintând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
băiat de vârsta lui n-o mai trăise până atunci, si nu o dată se gândise că, chiar dacă la sfârșitul acestei călătorii memorabile Consiliul nu-i va acorda râvnitul titlu de navigator, nu-iva părea rău că a luat parte la o aventură atât de palpitanta, căci amintirilecu care va rămâne nu se vor șterge niciodată. Când i se încețoșa privirea din cauza că studia atât de mult cerul, închidea ochii și își amintea imediat chipul Maianei, iar simplul fapt de a se gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
față un nou obstacol, mai mare decât cel anterior. Taaroa! Oró! Tané! Cât de puțin și-au aplecat urechea la rugăciunile unui întreg popor, care i-a încredințat pe fiii săi acestor zei în ziua când au pornit în această aventură!... Cât de cruzi s-au arătat!... Câte eforturi au cerut de la ei! Totul o să se rezolve după moartea mea, îi spuse într-o noapte Miti Matái discipolului sau favorit, într-un moment de răgaz de la studiul cerului, pe care Navigatorul-Căpitan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
inceput se aflau în mare pericol de a fi ei înșiși cei pedepsiți. În definitiv, cine fuseseră cei pedepsiți? Toți. Bărbații, femeile, bătrânii și copiii din Bora Bora, precum și cei din neamul Te-Onó, suferiseră în egală măsură consecințele acelei triste aventuri, iar Tapú Tetuanúi nu putu să nu se întrebe dacă plăcerea pe care o simțise ticălosul de Octar atunci cand violase câteva fete nevinovate compensa toate suferințele pe care aceste violuri le atrăseseră după sine. — Poate că și el se căiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
glazură de păr de pisică. Cu unul din revere umflându-i-se pe piept. — O teacă de umăr, spune Tovarășa Lătrău, aplecându-se aproape de reportofonul din buzunarul Contelui Calomniei. Toate astea - șoptitul în întuneric, lăsatul bilețelelor, plecatul pe furiș - erau aventura noastră. Dacă ai avea de gând să naufragiezi pe o insulă pustie timp de trei luni, ce-ai lua cu tine? Să zicem că hrana și apa ți-ar fi asigurate sau cel puțin așa crezi. Să zicem că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
o înregistrare în care doamna Clark le-a spus de cafenea, data și ora întâlnirii. Deja în mințile noastre, stând în lumina falsă, galben-roșcată, ne imaginam viitorul: scena în care le vom spune oamenilor cum am intrat în această mică aventură și un nebun ne-a ținut prizonieri într-un teatru vechi timp de trei luni. Deja agravam lucrurile. Exageram. Vom spune că am înghețat de frig. Că nu era apă curentă. Că a trebuit să drămuim mâncarea. Nimic nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
tot. O fantomă. Vom pune o fantomă în vechiul teatru pentru a construi povestea, pentru a face loc efectelor speciale. O, locul îl vom bântui noi înșine, îl vom umple cu suflete pierdute. Ne vom transforma viețile într-o groaznică aventură. O poveste de groază adevărată, cu sfârșit fericit. Un chin căruia îi vom supraviețui pentru a povesti. Cu unele excepții: Lady Zdreanță, cu soțul ei mort pe deget. Miss America, al cărei fătus crește tot mai mare și mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
există Moș Crăciun!" Prima zi de școală a fost, mai degrabă, un amestec de senzații decât o mare bucurie, o trăire unică de care să-și aducă mereu aminte, așa cum îi tot spusese mama cu mult înainte de a începe "marea aventură". Luana acceptase ideea că trebuie să meargă la școală doar pentru că aceasta era singura modalitate de a învăța să citească. Se trezi dimineață devreme, mama o găti cu uniforma apretată, "Doamne, iar apret!" -, îi prinse buclele în enorme funde albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
rămânea neîmplinit. Cei doi își vor vedea de viața lor împreună și ea nu putea concepe asta. Îl urmări pe Radu cu ochi înveninați, zilnic, la orice întâlnire cu el. Voia să vadă, să știe dacă e fericit sau, dimpotrivă, aventura lui s-a terminat. Când zbuciumul ei atinse cote maxime, una dintre colege năvăli în birou și-i aruncă dintr-o suflare: Luana, e adevărat? Rebeca Schtac a murit? Nu știu despre ce vorbești. Femeia o privi cu neîncredere dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu noduri observația dar tăcu și nu mai reveni asupra subiectului. Amicii îi dădeau de înțeles cam același lucru. Îl invitau la diferite petreceri sau ieșiri, unde încercau cu stângăcie să-l lipească de una sau alta dintre cunoștințele lor. Aventurile de-o noapte nu-i mai aduceau satisfacția de pe vremea burlăciei. Se ridica din așternutul instinctelor cu un gust amar, sufocat de un dor și mai aprig pentru ființa care-i stăpânea inima, gândurile și orice simțământ. O voia doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
care nu se puteau bucura de o astfel de spovedanie. Bărbatul, singur și dezamăgit de viața personală, evita orice discuție pe această temă în timp ce femeia, deși s-ar fi lăudat din toată inima cu năzdrăvăniile Anielei, renunța la o așa aventură din pricina mariajului ei încâlcit. Luana profită de moment pentru a-l atrage într-o discuție privitoare la istoria firmei. Voia să afle amănunte despre începuturile acestei afaceri ce se dovedise a fi rentabilă și de succes. Găsind în ea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ani, nu chiar cu douăzeci mai tânăr decât ea, dar destul de tânăr ca să treacă drept fiul ei În țara asta unde fetele aveau adesea câte trei copii la optsprezece ani. Pe de altă parte, de mult renunțase la ideea vreunei aventuri sentimentale. Odinioară, pe când era la vârsta tuturor posibilităților, dragostea i se prezentase cu atâta simplitate, atât de lesne de dobândit, Încât n-avea decât să Întindă mâna să o culeagă. Să se Îndrăgostească i se părea la fel de ușor ca Înotul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Însemnate de dungi urâte de murdărie. Adam Își scosese lucrurile din micuța lui tașcă de pânză și le aranjase ca o mică piramidă pe un scaun: un teanc de haine bine Împăturite, o hartă, o carte cu titlul Scufundarea În aventură, un caiet vechi, cam jerpelit, strâns cu o bandă elastică, și o punguță de plastic cu biscuiți, mai toți sfărâmați. Maioul Însemnat BERKELEY era pus separat, pe brațul scaunului, ca și cum ar fi fost de așteptat să fie dus de ea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
asta le luase o mul țime de vreme. Pak, mai vorbește-mi despre război, Îi ceruse Adam, iar Karl i-a povestit cum plecase pe furiș la miezul nopții din Bali. Adam adora povestea asta plină de primejdii și de aventuri. Îi plăcea să-l audă pe Karl povestind cum călătorise cu vaporul timp de câteva săptămâni până să ajungă În cele din urmă În Olanda, Închipuindu-și că avea să fie mai În siguranță acolo, numai că Olanda fusese invadată
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
voastră! Margaret a clătinat din cap. știa Însă că toate semnele ei nonverbale anunțau că primește. și-a adus aminte de zilele când abia sosise În orașul ăsta, când o asemenea afacere i s-ar fi părut firească, nici măcar o aventură, doar o bârfă În cursul dineului de a doua zi. Oh, azi am introdus pe sub mână un tablou la Palat, hei, nu mi-ați spus că negociați o vânzare de arme, știați de cutare că se regulează cu generalul cutărică
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
NEȘTE, IA-O PE AICI, scoate casca de protecție și ochelarii, nu traversa, nu vorbi, nu zâmbi, reguli pe care reușise să nu le ia În seamă În cursul celorlalte vizite. Nu mai era un mare teren de joacă și aventuri, ci un loc unde opreliștile erau cât se poate de reale. șoferul nu se Întorsese spre ea s-o privească sau să-i ureze noroc, nu-i spusese nici măcar la revedere când coborâse din mașină, rămăsese cu privirea ațintită drept
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a zis Karl, dar nu pot! N-o să fiu niciodată În stare. În ultimele luni m-am gândit să mă refugiez pe vreo insulă Îndepărtată unde nu mai sunt alți europeni. Aș fi ca unul dintre personajele din romanele de aventuri, știi, cu olandezi care eșuează pe un mal necunoscut și fac copii cu o autohtonă. Dar știu că nici așa nu mi-ar fi aici locul. De asta trebuie să mă Întorc În Olanda, deși nu-mi face nici o plăcere
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
în jurul familiei profesorului Alexe, "campion al negației". Dar negația profesorul are niște plicuri pline cu decupaje din presă, care nu iartă nimic și pe nimeni e un punct de plecare, primul, de la care Carmina, personajul central al romanului, poate începe aventura (dar aventura?) vieții sale (dar a vieții reale?). În fond, Carmina, ca și celelalte personaje, atrase precum fluturii de noapte la un felinar, nu sînt capabile de un efort de construcție, rămînînd captive într-un sistem fără valori, cu lăuntrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
profesorului Alexe, "campion al negației". Dar negația profesorul are niște plicuri pline cu decupaje din presă, care nu iartă nimic și pe nimeni e un punct de plecare, primul, de la care Carmina, personajul central al romanului, poate începe aventura (dar aventura?) vieții sale (dar a vieții reale?). În fond, Carmina, ca și celelalte personaje, atrase precum fluturii de noapte la un felinar, nu sînt capabile de un efort de construcție, rămînînd captive într-un sistem fără valori, cu lăuntrul surpat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]