14,396 matches
-
decorat cu logo-ul Mickey Mouse și miroase a prezervativ ușor rulat. b/ Părul, uscat de dimineață cu căcatul de föhn din baia de hotel, Îmi stă lipit de cap ca o bonetă uzată până la ață a unei bătrâne de la azil. c/ Sunt pe cale de-a fi concediată, deci nu sunt În poziția de a-i arăta cât de extraordinar de bine mi-a mers fără el. Răz-gând Nu mă recunoaște. NICI MĂCAR NU MĂ RECUNOAȘTE. M-am schimbat oribil și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
xxxx De la: Debra Richardson Către: Kate Reddy Cred că depresia postnatală durează 18 ani și apoi ne facem o histerectomie și Începem să ne uităm la episoade vechi din Prietenii tăi stând În scaune vechi de cauciuc roșu Într-un azil de bătrâni cu porțile ferecate. Nu-ți face griji, șobolanii au devenit foarte la modă În clasa de mijloc. Nu se poate casă elegantă care să nu aibă așa ceva. Felix a fost diagnosticat cu „deficit de atenție“. Cred că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
opiul și bordelurile. Curat Graham Greene, dar acolo era mereu cîte un șpil eroic. Fumezi ceva pipă? — Din cînd În cînd. — Nu-ți face griji, n-o să-i spun lui tata. Ce mai face bătrînul? — L-am mutat Într-un azil mai mic. Acum nu mă mai recunoaște. CÎnd o să ieși de-aici, neapărat să mergi să-l vezi. Cred că de tine o să-și aducă aminte. Nu mi-a plăcut niciodată de el, știi. — E ca un copil, Frank. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și Cooperării în Europa (C.S.C.E.), dezarmare și controlul armamentului în Europa, neproliferarea lui, aspecte de natură economică pe care le ridică securitatea; - creșterea rolului Parlamentului European; - sporirea competenței comunităților; - o politică comună în domeniul juridic și al afacerilor interne (migrație, azil, vize etc.). Un birou european de poliție (EUROPOL) va fi creat în scopul organizării schimbului de informații asupra drogurilor, narcoticelor la nivelul statelor membre, cu extindere și în statele asociate. Statele membre existente în anii ’90 formează o Comunitate Europeană
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
nu am găsit nici un caz de exil; 1968: Miron Kiropol, Basarab Nicolescu (ambii în Franța); 1969: Mioara Cremene (Franța), Toma Pavel (Franța; din 1970, Canada); în acest an se plasează și debutul exilului lui Ion Ioanid, care cere și obține azil politic în RFG, important pentru mărturia pe care o va aduce (mai târziu) despre închisorile comuniste, la postul de radio "Europa liberă" și ulterior în mai multe volume de memorialistică; de notat că Ion Ioanid este receptat ca un caz
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
exterioare literaturii), arată astfel, în deceniul opt: 1971: Angela Croitoru (Franța; din 1975, Elveția), Vintilă Ivănceanu (Austria); Vera Lungu (Franța); 1972: Ion Omescu (Franța), Ioan Petru Culianu (tânărul de numai 22 de ani, fără a fi un nume notoriu, cere azil politic în Italia); 1973: Ilie Constantin (Franța), Alexandru Lungu (RFG), Valeriu Oișteanu (SUA); 1974: Sorin Alexandrescu (Olanda); 1975: George Banu, Ben Corlaciu (ambii în Franța), Matei Călinescu (SUA), Dumitru }epeneag (Franța, după ce constituise un caz intern, legat de gruparea onirică
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
Israel); 1977: Paul Goma (Franța, exilat forțat cu întreaga familie, după ce-și dobândise prestigiul de disident prin activitatea din țară), Virgil Tănase (Franța), Ion Vianu (Elveția, susținător al disidenței lui Paul Goma, alături de I. Negoițescu, care solicită în 1983 azil politic în RFG), Mariana Șora (RFG), Virgil Nemoianu (SUA), Tudor Olteanu (Olanda); George Bălan (RFG), Alexandru Mirodan (Israel); 1978: Pavel Chihaia (RFG), Al. Monciu-Sudinski (Suedia); se produce marea surpriză a dezertării generalului Ion Mihai Pacepa, cu una dintre cele mai
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
condiția intelectualului român, difuzat întâi de "Europa liberă" și publicat apoi la Paris în revista "Ethos", în timp ce autorul se afla în țară. După chinuitoare hărțuieli ale Securității, interogatorii, greva foamei, memorii, Dorin Tudoran emigrează în 1985 în SUA, unde obține azil politic. Este, după Paul Goma, cel mai important caz de disidență din rândul scriitorilor, disidență exprimată înainte de exilare. 1977 și 1985 sunt cei doi ani de vârf al disidenței românești, deopotrivă vârfuri ale exilului prin numărul de cazuri. Reluând cronologia
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
exil se iau fie în 1941-1942, după înfrângerea rebeliunii legionare, fie în intervalul 1945-1947, când devine din ce în ce mai clar că România este o țară ocupată de trupele sovietice și că regimul politic se îndreaptă spre o dictatură comunistă. Scriitorii care cer azil politic provin din sectorul diplomatic (atașați culturali sau atașați de presă) sau sunt beneficiarii unor burse. Aproape cu regularitate în sintezele de până acum există tendința unui reducționism la trei dintre cele mai importante personalități: Mircea Eliade, Emil Cioran și
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
Petru Dumitriu, unul dintre cei mai mari profitori ai comunismului românesc, un adevărat prinț roșu, un răsfățat care a beneficiat de tot ce putea beneficia un scriitor. Fuga sa în ianuarie 1960 în Germania, unde a cerut și a obținut azil politic, a surprins pe toată lumea, inclusiv pe ceilalți exilați, care nu l-au agreat și nu l-au acceptat în rândul lor niciodată, nici în Germania, nici în Franța. Florin Manolescu citează în dicționarul său prezentarea pe care i-o
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
cu el în această vacanță. Petre Dumitriu s-a resemnat și a plecat la sfârșitul lunii martie din țară. Ajungând în Germania comunistă, într-o zi a trecut în Berlinul occidental, unde împreună cu soția s-a prezentat autorităților germane, cerând azil politic, ceea ce i-a fost acordat. Cu mașina sa, Petre Dumitriu luase cu el covoare de preț din țară". Cazul Petru Dumitriu a devenit destul de cunoscut după 1990 pentru a nu mai fi nevoie să insist asupra lui, ajungând chiar
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
condamnat la 20 de ani de muncă silnică, evadează în 1953, este prins și închis din nou, cu o pedeapsă suplimentară, iar în 1964 este grațiat. În 1969 primește aprobarea de a face o călătorie turistică în Elveția și obține azil politic în Germania, unde în 1970, la München, devine angajat al postului de radio "Europa liberă". Abia după 1990 cazul său va fi mai bine cunoscut dintr-o serie de cinci volume memorialistice Închisoarea noastră cea de toate zilele (1991-1996
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
trece un an și satul a-a schimbat la față și acum când ajunge un călător prin Valea-Seacă, pe șoseaua cea bună, și întreabă de satul cel frumos pe care-l zărește cu mirare, află că este satul Sărăcenii, adevăratul azil al săracilor. [12 ianuarie 1878] ORIGINEA ROMÎNILOR La 4/16 ianuarie d. dr. Fligier a ținut la adunarea Societăței antropologice din Viena o conferință prin care a combătut părerea românilor că poporul lor s-ar trage de la vechii romani. La
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
primi numirea sa. Totodată el fu informat în taină că, întorcîndu-se la Constantinopole, s-ar expune la cele mai mari pericole și i s-au dat sfatul de a se retrage într-un stat creștin. I s-a oferit un azil în Rusia, cu o pensiune considerabilă din partea acestui guvern, însă, temîndu-se că fuga sa ar face pe guvernul otoman de a se răzbuna asupra familiei sale, care rămăsese în puterea turcilor, și în speranța de a justifica purtarea sa, pentru că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și voia să facă din noi jertfa unei mistificațiuni. Era într-adevăr ciudat de-a vedea sustiindu-se ca Principatele românești dunărene încetaseră ca din senin de-a fi ceea ce-au fost sute de ani de-a rândul, adecă un azil de toleranță, și deveniseră deodată vatra zelotismului religios și a unor înverșunate discuțiuni asupra marginelor în cari trebuie admisă sau nu legea lui Moisi. Pe de altă parte ni se părea cu neputință ca lumea diplomatică a Europei să fie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de comerț, încheiat în anul 1766, si a cărui durată de 20 de ani expirase în anul 1786 (cf., Martens, op. cît., p. 435-436). 37 Ceea ce, potrivit opiniei lui Pehr Olof von Asp, explică refuzul Porții Otomane de a acorda azil polonezilor refugiați în Moldova, ca urmare a celei de a doua împărțiri a Poloniei, deși ar fi putut exploata situația în favoarea sa, dar nu a făcut-o de teama "de s'attirer des querelles avec șes voisins", adică rușii; concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
schimb de maladiile murdare. Provocau dezgust și nu-mi aduceau nici un avantaj: ftizia lui Bălcescu și Cârlova mă lăsa rece (ca să fac un joc nepotrivit de cuvinte), iar de nebunia lui Eminescu în ultima fază, când se scărpina incontrolabil la azil, trebuia să fii cinic sau ticălos ca să te folosești. Succesele mele nu apăreau aleatoriu; dimpotrivă, aș spune că intrau în niște parametri exacți. Minciunile serveau, pe rând sau laolaltă, proceselor de cucerire, menținere și înlocuire. Le sortam pe categorii, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
stâns în urmă și ecsistenția lor" (Albineț, 1845, p. 7). Curios este faptul că pentru daci, munții și pădurile au însemnat, ultimamente, mormântul existenței lor, în timp ce pentru coloniștii romani, refugiați din calea "furiei varvarilor", aceiași munți și păduri au însemnat "azilul" naționalității lor. Iată ce spune Albineț câteva pagini mai încolo: "O mare parte din colonistii rămași în Dacia s-au tras mai cu samă pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi subt domnitorii naționali, păstrând a lor limbă, religie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al XIV prin venirea Radului Negru Duca de Fagaraș și Omlaș din Transilvania în Țara Românească și a lui Bogdan Dragoș Duca de Maramureș
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
veacurilor, au stat până astăzi și cu mândrie pot să zică: Noi suntem Români" (Albineț, 1845, p. 9). Aceeași idee rezonează armonic cu mesajul similar transmis în Transilvania de Ion Micu Moldovan, care recurge la aceeași explicație a munților ca aziluri ale naționalității pentru a justifica permanența românească. "Furtunile" care au bătut continuu asupra teritoriului dacic "au înghițit toate popoarele barbare, ce au călcat pământul Daciei, sau le-au măturat de aici. Numai Romanii s-au ținut prin toate furtunile acestea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de generalul Averescu a dizolvat Consiliul Dirigent. Acest fapt însemna, pe lângă unificarea instituțiilor politico-statale, și pierderea autonomiei educaționale. Specificitatea ardelenească în materie de învățământ în raport cu celelalte provincii românești o constituia cadrul confesional al educației transilvănene. Slăvite pe plan cultural ca "azilurile naționalității românești", Bisericile ardelene (Unită și Ortodoxă) au prezervat, prin școlile confesionale pe care le organizau, limba și identitatea românești în circumstanțe politice vitrege. Dizolvarea Consiliului Dirigent s-a repercutat și asupra învățământului transilvan, care a fost supus procesului de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
misterioasă a creștinismului preia un contur ortodox. Specificarea creștinismului în formula ortodoxă se produce odată cu identificarea acesteia cu românitatea, mai ales pe fondul contrastului etnico-spiritual cu ungurii catolici. O temă importantă este teza rezistenței românității prin ortodoxie, a ortodoxiei ca azil al naționalității române în fața persecuției catolice instrumentate de unguri: "În biserica ortodoxă, românul se simțea român. [...] Astfel biserica devine scutul de apărare al naționalității române din Transilvania: ea ne-a salvat neamul dela o pieire sigură" (Constantinescu, 1928, p. 71
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statul neorganizat lăsat în urmă de administrația romană a început să se articuleze în "nuclee statale" sub forma voievodatelor, a căror închegare a pus în mișcare forțele de producție ale orânduirii feudale. Ființa poporului și autonomia neamului și-au găsit azilul în statalitate. Programul... adaptează sloganul marxist prezent în Manifestul Partidului Comunist, enunțând că "întreaga istorie a poporului român se înfățișează ca istoria unor necontenite lupte de clasă" (p. 29). Formula doctrinară hibridă a național-comunismului, minată de contradicții ideologice, face însă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spirituală a destinului istoric românesc. Socialismul postbelic, instalat complet după 30 decembrie 1947, a continuat pe calea istoriografiei critice maturizate în interbelic, procedând la destructurarea miturilor spiritualității românești (creștinismul "genetic" al românilor, românii ca botezatori ai barbarilor, Biserica Ortodoxă ca "azil" al sufletului românesc etc.). Pe de altă parte, manualul lui Roller creditează Biserica răsăriteană pentru meritele avute în lupta pentru independență, în care a stăvilit apostolatul maghiar prin combaterea catolicismului. În versiunea național-comunistă a memoriei istorice românești, spiritualitatea creștină în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tocmai în momentul acela? Desigur, există aici o justificare: că fapta este întrucâtva de natură psihologică, însă eu nu m-am putut liniști până când, acum vreo cincisprezece ani, n-am luat asupra mea în întreținere permanentă două locuri într-un azil, pentru ca două bătrâne bolnave să-și poată alina, pe cheltuiala mea, ultimele zile pe care le au de trăit pe lumea asta. Mă gândesc să transform aceste locuri în donație pe veci, lăsând prin testament capitalul necesar. Ei, asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]