5,096 matches
-
1969, în colaborare cu Nicolae Băieșu) și Auraș-păcuraș, ajunsă în 1990 la ediția a treia, sunt antologii de folclor al copiilor. SCRIERI: În țara fluturilor, Chișinău, 1962; Soarele, Chișinău, 1963; Băiețelul din Coliba Albastră, Chișinău, 1964; Pe lume, Chișinău, 1964; Balade, pref. George Meniuc, cu ilustrații de Igor Vieru, Chișinău, 1966; Isprăvile lui Guguță, Chișinău, 1967; Codrule, codruțule (în colaborare cu Grigore Vieru), Chișinău, 1970; Ministrul bunelului. Alte isprăvi de-ale lui Guguță, Chișinău, 1971; Columb în Australia, Chișinău, 1972; Moș
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
Chișinău, 1969 (în colaborare cu Nicolae Băieșu); Auraș-păcuraș, ed. 3, Chișinău, 1990. Traduceri: Iepurașul albastru, Chișinău, 1968; O scrisoare către copiii lumii, Chișinău, 1968; Astrid Lindgren, Pepi Cioraplung, Chișinău, 1973; James Barrie, Peter Pan și Wendy, Chișinău, 1975. Repere bibliografice: „Balade”, „Cultura”, 1966, 19 martie; Ion Ciocanu, Spirit poetic autentic, „Cultura”, 1966, 7 mai; Raisa Suveică, Miracolul cotidianului, Chișinău, 1968; Mihai Ciompoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 148-152; Valeriu Senic, Un prieten fidel al copiilor: Spiridon Vangheli, LA, 1980, 20 august; Angela
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
din valoarea curentă de circulație decât virtuți formal-eufonice), dar și un mod coerent de a menține aproape tot timpul un rest de impermeabilitate semantică. În măsura în care în conținutul unui poem se mai poate citi o artă poetică, atunci A treia scrisoare. Balada lui Menestrel, care bătu pân’acolo drum de multe vieți, ci n’a fost vrednic să treacă de poartă și să aducă solia ar putea fi una a falsei fandări în semnificație a textului: „Era un castel înecat în verdeață
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
apărută în 1990. A mai colaborat cu versuri, articole, reportaje, interviuri, eseuri, recenzii la „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Familia”, „Argeș”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Orizont”, „Hyperion”, „Poesis”, „Transilvania”, „Poezia”, „Dacia literară”, „Biblioteca Bucureștilor”, „Bibliotheca septentrionalis”, „Naș Holos”, „Cafeneaua literară”, „Balada” și „Agora” (Germania), precum și la ziarele și revistele județene „Pentru socialism”, „Maramureș”, „Graiul Maramureșului”, „Graiul de Duminică”, „Clipa”, „Clipa zilei”, „Glasul Maramureșului”, „Jurnalul de Sighet”, „Archeus”, „Pro Unione”, „România kilometrul 0”, „Nord literar”. Deosebit de activ ca animator cultural și publicist
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
precum nostalgia și iubirea de țară. Figura mamei este omniprezentă în versurile lui V., fiind cea care își poate ajuta fiul, „vechi nomad”, să se purifice: „Mamă, spală-mi sufletul [...] Și cântarea-mi rogu-te s-o speli” (Motiv de baladă). Altă temă o reprezintă creația (O strângere de suflet și instrumentul său), a cărei forță este dată de logos. Placheta Fericit cel care (1978) are un moto preluat din Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie: „Iar acum, fătul
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
vulturi spăimântați”, „după un chip oval și-un trup subțire” (Gol). Alteori iubirea e pustiitoare, metafora însăși fiind parcă mistuită într-o rotire cosmică. Poetul invocă stelele, dă foc cerului într-o „tragică seară”, provocând „un ultim potop și prăpăd” (Baladă la Steaua Polară). El are în sânge ritmurile agreste ale baladelor dunărene, iubirile dezlănțuite ale haiducilor și hoților de codru (Rit). Formarea lui V. în atmosfera Școlii de Literatură și a revistei „Tânărul scriitor” și-a pus însă amprenta asupra talentului
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
Gol). Alteori iubirea e pustiitoare, metafora însăși fiind parcă mistuită într-o rotire cosmică. Poetul invocă stelele, dă foc cerului într-o „tragică seară”, provocând „un ultim potop și prăpăd” (Baladă la Steaua Polară). El are în sânge ritmurile agreste ale baladelor dunărene, iubirile dezlănțuite ale haiducilor și hoților de codru (Rit). Formarea lui V. în atmosfera Școlii de Literatură și a revistei „Tânărul scriitor” și-a pus însă amprenta asupra talentului său autentic. Tributul plătit a constat atât în poezii comandate
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
revistei „Tânărul scriitor” și-a pus însă amprenta asupra talentului său autentic. Tributul plătit a constat atât în poezii comandate de regimul comunist (Rapsodii pentru Republică, 1972), cât și în redundanța facilă a versului, mai ales când tonul grav al baladei este înlocuit cu romanța lacrimogenă (Rapsodie albă, Nelimitare). Versurile din Piatră de hotar (1977) cultivă tot registrul patriotic, susținut de clișeele ideologice ale epocii, transpuse în motive poetice: Carpații, ilegalistul, pacea, trecutul glorios, ostașii, cât și poeții „santinele”. Dar V.
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
și transcendent. O valoare poetică deosebită o au proiecțiile baladești, care evocă existențe umane înșiruite pe firul memorialistic, fragmente părtașe la o trăire în care eul narativ (povestitorul) s-a obiectivat cu desăvârșire, contopindu-se cu soarta colectivității. Răzbate din Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri croite după tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai pământului (Dăruța - model de bunătate, Gheorghe - întruchipare a mândriei, badea
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
Grozav! Grozav ai suferit! Grozavă te răscoală!/ Să tremure! Să tremure cumplita tiranie./ Zdrobită azi în pulbere, pe loc să nu mai fie!” La unire („Uniți în dragoste aveți/Voi, orice biruință”) îndeamnă Marșul românesc, compus la reînființarea miliției naționale. Baladele lui V. închipuie, pe tipare folclorice și prin reminiscențe din Bürger ori din Goethe, scenarii puse la cale de forțe oculte: Peaza rea, Peaza bună. Călătoria unui boier este întreruptă de tot felul de semne potrivnice, până când îi iese în
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
românești datorită efortului de a aduce, fie și sub forma juxtapunerii cumulative ori a căutării repetate, intensitate spirituală în meditație și vibrație în versul patriotic. Meritele lui sunt legate și de expresia mai nuanțată a sentimentului în erotică, de orientarea baladei spre sursa unui fantastic folcloric, de contribuția însemnată la rafinarea progresivă a limbii poetice (fluența versului, tiparele metrice). V. a tradus, pentru nevoile teatrului, din autorii dramatici mai cunoscuți ai vremii: August von Kotzebue (Grădinarul orb sau Aloiul înflorit, Ceasul
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
de recunoștință și deosebită vrere”, V. publică în 1903 o culegere de proze scurte, urmată în 1905 de Cântițe junești, un fel de „cântece de vitejie” care l-au făcut faimos printre aromâni. Aici și-a strâns cele mai importante balade, care se aflau deja pe buzele oricărui aromân trecut prin școală, multe recitate cu diferite ocazii. Dintre acestea, cea mai cunoscută este Șana și ardirea-a Gramostil’ei, evocare a marelui centru aromânesc aflat în masivul muntos Gramos din Grecia. Clădită
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
recitate cu diferite ocazii. Dintre acestea, cea mai cunoscută este Șana și ardirea-a Gramostil’ei, evocare a marelui centru aromânesc aflat în masivul muntos Gramos din Grecia. Clădită pe ideea că onoarea primează în orice împrejurare și în fața oricăror interese, balada deplânge distrugerea așezării de bandele musulmane ale lui Ali Pașa către sfârșitul secolului al XVIII-lea, după ce năruiseră și înfloritoarea cetate culturală a Moscopolei, cântată și ea de V. într-o altă baladă (cu două sute de versuri). Dedicată „trubadurului nostru
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
în orice împrejurare și în fața oricăror interese, balada deplânge distrugerea așezării de bandele musulmane ale lui Ali Pașa către sfârșitul secolului al XVIII-lea, după ce năruiseră și înfloritoarea cetate culturală a Moscopolei, cântată și ea de V. într-o altă baladă (cu două sute de versuri). Dedicată „trubadurului nostru național Constantin Belimace”, Șana... excelează nu atât prin suflul ciocnirii celor două tabere vrăjmașe, cât prin tensiunea confruntării între simțul onoarei și dragostea de viață: tânăra Șana se sinucide ca să evite rușinea sclaviei
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
sinucide ca să evite rușinea sclaviei în haremul păgânilor, iar tatăl ei, celnicul Hagi Steriu, împreună cu oamenii săi, nu ezită și nu se întreabă ce șanse de izbândă au împotrivindu-se lui Ali Pașa, tiran ce dispunea de o adevărată armată. Baladele, „cântări de vitejie, povestiri care preamăresc faptele eroice ale neamului român din Macedonia” (George Coșbuc), sunt scrise fluent, chiar frumos, într-o sinteză a graiurilor aromâne pe care poetul le-a cunoscut bine și pe care știe să le facă
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
străluci-va în veac./ Țâșnit ca un fulger în lume/Din clocotul sângelui trac”) și deplânge pierderea graiului din străbuni (Strigăt, O vorbă), pe care îl socotește „limbă veche-mpărătească”. Unele texte sunt pasteluri (Toamnă în Pind), iar un ciclu de balade (Balada căpitanului Dona, Balada voinicului căzut în luptă, Balada tânărului întors din surghiun, Șana ș.a.) dezvoltă episoade eroice din vremuri de demult. Dintre ele se detașează Șana, unde, pe un fundal cvasiarhaic pastoral, o femeie frumoasă, devotată, luptă cu armele
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
-va în veac./ Țâșnit ca un fulger în lume/Din clocotul sângelui trac”) și deplânge pierderea graiului din străbuni (Strigăt, O vorbă), pe care îl socotește „limbă veche-mpărătească”. Unele texte sunt pasteluri (Toamnă în Pind), iar un ciclu de balade (Balada căpitanului Dona, Balada voinicului căzut în luptă, Balada tânărului întors din surghiun, Șana ș.a.) dezvoltă episoade eroice din vremuri de demult. Dintre ele se detașează Șana, unde, pe un fundal cvasiarhaic pastoral, o femeie frumoasă, devotată, luptă cu armele, alături de
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
Țâșnit ca un fulger în lume/Din clocotul sângelui trac”) și deplânge pierderea graiului din străbuni (Strigăt, O vorbă), pe care îl socotește „limbă veche-mpărătească”. Unele texte sunt pasteluri (Toamnă în Pind), iar un ciclu de balade (Balada căpitanului Dona, Balada voinicului căzut în luptă, Balada tânărului întors din surghiun, Șana ș.a.) dezvoltă episoade eroice din vremuri de demult. Dintre ele se detașează Șana, unde, pe un fundal cvasiarhaic pastoral, o femeie frumoasă, devotată, luptă cu armele, alături de cel drag, împotriva
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
lume/Din clocotul sângelui trac”) și deplânge pierderea graiului din străbuni (Strigăt, O vorbă), pe care îl socotește „limbă veche-mpărătească”. Unele texte sunt pasteluri (Toamnă în Pind), iar un ciclu de balade (Balada căpitanului Dona, Balada voinicului căzut în luptă, Balada tânărului întors din surghiun, Șana ș.a.) dezvoltă episoade eroice din vremuri de demult. Dintre ele se detașează Șana, unde, pe un fundal cvasiarhaic pastoral, o femeie frumoasă, devotată, luptă cu armele, alături de cel drag, împotriva pașei din Ianina, venit cu
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
a unei terține. Spiritul exersat în lectura formelor fixe produce astfel surprize, în toate se vede virtuozul care caută desăvârșirea cu o mereu lucidă mânuire a verbului. Inedite efecte răsar din punerea unui limbaj pronunțat neologic în cadențele și tonalitățile baladei. „Confuz”, „unanim”, „uz”, „eficace”, „magnanim” sunt vocabule care sonorizează aparte un discurs manierist de tip medieval. Demersul novator ia uneori formele experimentului (chiar astfel precizat în subtitlul unor poeme) asonantic, aliterativ, lexical, muzical, gramatical și chiar gastronomic. E o joacă
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
este capacitatea traducătorului (dublat în permanență de scriitor și de filolog) de a păstra esența operei, adaptând-o cu har la spiritul și chiar la atmosfera românească. Lexicul lui François Villon, spre exemplu, se mută în neaoșisme balcanice. Astfel, în Balada muierilor din Paris termeni ca „bătălii parșive” sau „codoșlâcuri” nu trădează spiritul originalului, dimpotrivă, îi dau pregnanță, cum se întâmplă și în alt text transpus în limbaj cronicăresc: „Ce încă unde-i Patriarcul/ În camilafcă dalb stihar/ Și-n patrahil
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
C. Berea, Petru Chirica, Const. Rollea, E. Trifan, I. Dobre, P. Ursache ș.a. Între colaboratori figurează și N. Iorga, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Ion Simionescu ș.a. Se reproduc scrieri de A. I. Odobescu, Anastasie Panu, Mihai Eminescu (O, mamă...), George Coșbuc (Baladă, Sunt de vină, mamă), Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Petre Dulfu, Vasile Al-George. Alți colaboratori: Victor Iamandi, Gh. Ghibănescu, Dumitru Furtună, Vasile Sadoveanu, D. Filimon, Anton Gurgu. M. Pp.
ZORILE LUMINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290750_a_292079]
-
române în Transilvania, Olimpiu Boitoș, O teorie a romanului datorată lui Ion Ghica, I. Verbină, Simeon Marcovici, traducător și teoretician al problemelor sociale și literare, relevă importanța folclorului ca sursă de inspirație pentru literatura cultă (I. Breazu, Izvorul folcloric al baladei „Crăiasa zânelor” de Coșbuc) sau evocă atmosfera și condițiile în care au apărut și s-au dezvoltat instituții și mișcări culturale (D. M. Pippidi, În jurul clasicismului, D. Popovici, Un precursor al Academiei Române, Difuzarea ideilor „luminării” în Țările Române). Un spațiu
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
românească (D. Popovici, Studii franco-române, I. Horia Rădulescu, Repertoriul teatrului francez la București în prima jumătate a secolului al XIX-lea, I. Breazu, Slavici și Confuciu, Lamennais la românii din Transilvania în 1848, Tancred Bănățeanu, Prosper Mérimée și culegerea de balade a lui V. Alecsandri. Note folclorice pe marginea unei recenzii). Interesul față de valorile literare și științifice românești și străine se manifestă și în recenzii despre cărți, printre care: D. Caracostea, Semnificația lui Titu Maiorescu, Ion Petrovici, La centenarul lui Titu
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
chiar Dumnezeu, „cuprins de o presimțire, / Ros de-ndoieli, de spleen și disperare,/ Renunță, trist, la propria-i zidire”. Viziunile se axează pe miturile biblice, fiind materializate în formule neoclasiciste, cu unele note de autoreferențial postmodern, S. preferând sonetul, elegia, balada și colindul. Strategiile postmoderniste sunt prezente și în versurile din Mărul îndrăgostit de vierme (1999) și Cavalerul Înzadar (2001), unde imaginea unei lumi confuze și adesea grotești se alcătuiește mai puțin încrâncenat, mai elegant. SCRIERI: Mă cheamă cuvintele, Ujgorod, 1979
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]