2,242 matches
-
la Florența, termină o altă serie de fresce pentru galeria bisericii "Santa Maria Novella". În 1452, Uccello se căsătorește cu tânără de 19 ani, Tommasa di Benedetto Malifici. Între 1455 și 1460, pictează două variante pe tema " Sfanțul Gheorghe ucigând balaurul"; tabloul mai cunoscut și mai minuțios lucrat se află în prezent în "Național Gallery" din Londra. Începând cu sfârșitul anilor cincizeci, Uccello este tot mai mult privit de noile generații de pictori că o relicva a vremurilor apuse. Este nevoit
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
și V. Kitain). Fanii SF au răbdat stoici ca, îndrumați de I. Voledi și Alexandru Cerbu, să caute „Coroana regelui Burebista” (TFE 41-43, CPSF 49-51). Măcar Sherlock Holmes (TFE 44, CPSF 52) folosea metode științifice în investigațiile sale criminalistice. După „Balaurul mărilor” de Ioana Petrescu (TFE 45, CPSF 53), autoare și a unui „Cântec de lebădă” (TFE 58, CPSF 66), răbdarea le-a fost răsplătită înzecit: Elena și Adrian Niga - „Aurul sintetic” (TFE 46, CPSF 54); Maya Niculescu - „Prizonieri printre giganți
Tudományos-fantasztikus elbeszélések () [Corola-website/Science/318503_a_319832]
-
Chenare, pe motivul frunzei de stejar, împart transversal și longitudinal restul boltii. În capete sunt zugrăviți evangheliștii, între aceste compoziții temele fiind repartizate pe două registre. La nord: Petru pe mare; Dumineca Samarinencei; Pildă lui Ioan proorocul cu gaturile de balaur (scenă din Apocalipsa). La sud:Alungarea duhurilor rele; Dumineca orbului; Dumineca mironosițelor. Registrul următor cuprinde scene din ciclul patimilor. La nord: Spălat-au mâinile și picioarele mele; Și l-au răstignit între doi tâlhari, unul de-a dreapta Tatălui și unul
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
Heracle, a făcut o vraja că fiul lui Zeus să nu devină rege, ci sclav. Hermes l-a urcat pe Heracle în Olimp și l-a pus la sânul Herei, dar ea l-a scos dușmănoasa de la sân. Găsind doi balauri deghizați în șerpi i-a trimis să atace copilul, l-a făcut sclav și l-a împilat pe diferite căi, a pus un mostru pe nume Nessus să îl atace, cu condiția ca, în cazul înfrângerii, el să o păcălească
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
Poseidon, păstrându-și pentru sine Pământul. Până să dobândească pacea, a avut de înfruntat însă noi vrăjmași, de data aceasta pe giganții asmuțiți împotriva sa de către Gheea, care a născut un monstru înfricoșător, Typhon, cu o sută de capete de balaur. Lupta cu Typhon a fost cea mai grea dar, în cele din urmă, Zeus a ieșit din nou și definitiv biruitor, azvârlindu-l pe monstru în Tartar. Însă și de acolo îi mai amenința pe zeii olimpieni. El dezlănțuie furtunile
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
Un balaur este, in mitologia românească, un animal fantastic de dimensiune uriașă, de multe ori are forma unui șarpe cu aripi, picioare și mai multe capete de șarpe (în general trei, șapte sau chiar douăsprezece), reprezentând o întruchipare a râului și este
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
multe ori are forma unui șarpe cu aripi, picioare și mai multe capete de șarpe (în general trei, șapte sau chiar douăsprezece), reprezentând o întruchipare a râului și este prezent în majoritatea basmelor românești. Tudor Pamfile identifica trei tipuri de balauri în mitologia românească : În alte mitologii, poate fi asemănat cu dragonul european sau cu hidra din mitologia grecească. Etimologia cuvântului dacă o căutăm în limba greacă ("drákon" ""cel ce te fixează cu privirea"") ar defini o ființă imaginara un amestec
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
Etimologia cuvântului dacă o căutăm în limba greacă ("drákon" ""cel ce te fixează cu privirea"") ar defini o ființă imaginara un amestec de șarpe, crocodil și leu, o ființă cu unul sau mai multe capete, care scuipa foc. Istorisirile cu balauri sunt amintite deja în timpurile vechi a Mesopotamiei și Egiptului antic preluat de greci, iar ulterior de romani.Unii fac legătura dintre balaur și animalele preistorice (dinozauri) ale căror oase au fost dezgropate cu o mare probabilitate și în lumea
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
șarpe, crocodil și leu, o ființă cu unul sau mai multe capete, care scuipa foc. Istorisirile cu balauri sunt amintite deja în timpurile vechi a Mesopotamiei și Egiptului antic preluat de greci, iar ulterior de romani.Unii fac legătura dintre balaur și animalele preistorice (dinozauri) ale căror oase au fost dezgropate cu o mare probabilitate și în lumea antică.Mai târziu aceste figuri mitologice au fost folosite în scopuri politice și religioase de către preoții din Antichitate. Dacă o căutăm în limba
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
pe masura monstruozității lor și uneori chiar și aripi. Unii dintre aceștia aveau un aspect cu totul diferit. La aceștia din urmă, corpul este asemănător cu al șerpilor. El este acoperit cu șolzi roșii, verzui sau galbeni. După alte povestiri balaurii ar fi fost pe jumătate oameni, jumătate șarpe cu șolzi de pește. În Munții Apuseni se crede că are capul unui cal și corpul unui șarpe, iar în alte zone românești, are capul unui taur. După cum afirmă Elenă Niculita-Voronca, poporul
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
oameni, jumătate șarpe cu șolzi de pește. În Munții Apuseni se crede că are capul unui cal și corpul unui șarpe, iar în alte zone românești, are capul unui taur. După cum afirmă Elenă Niculita-Voronca, poporul român este de părere că balaurul se face din șarpe, cu condiția ca timp de 7-12ani acesta să nu fi fost văzut de nimeni și să nu fi mușcat pe nimeni. Atunci el este înzestrat cu picioare și aripi. Când iese din pădure, copacii se dau
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
șarpe, cu condiția ca timp de 7-12ani acesta să nu fi fost văzut de nimeni și să nu fi mușcat pe nimeni. Atunci el este înzestrat cu picioare și aripi. Când iese din pădure, copacii se dau în lături, iar balaurul se ridică în nori. Are capacitatea de a înghiți și un copil și are șolzi de pește de mărimea unei palme. În multe icoane creștine Sf. Gheorghe este adeseori înfățișat călare, învingându-și sulița într-un balaur, uneori făcându-și
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
în lături, iar balaurul se ridică în nori. Are capacitatea de a înghiți și un copil și are șolzi de pește de mărimea unei palme. În multe icoane creștine Sf. Gheorghe este adeseori înfățișat călare, învingându-și sulița într-un balaur, uneori făcându-și apariția o tunară femeie, care urmărește de la mare distanță sângerosul război. În interpretare obișnuită se spune ca balaurul sau dragonul îl reprezintă atât pe Satana, cât și pe Imperiul Român, femeia din fundal fiind nimeni alta decât
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
de mărimea unei palme. În multe icoane creștine Sf. Gheorghe este adeseori înfățișat călare, învingându-și sulița într-un balaur, uneori făcându-și apariția o tunară femeie, care urmărește de la mare distanță sângerosul război. În interpretare obișnuită se spune ca balaurul sau dragonul îl reprezintă atât pe Satana, cât și pe Imperiul Român, femeia din fundal fiind nimeni alta decât Alexandra, soția împăratului Diocletian. Este spus că această legendă ar fi fost adusă pe tărâmurile europene de către cruciați. Cea mai veche
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
Cea mai veche reprezentare a acestei scene este o icoană din Capadochia, de la începutul secolului al XI-lea, iar cel mai vechi document care atestă această confruntare apare într-un text georgian din secolului al XI-lea. Potrivit povestirii, un balaur, dragon sau crocodil își făcuse culcuș deasupra izvorului ce oferea apă orașului Silene. Pentru a putea avea apă, persoanele din acea regiune l-au înduplecat pe balaur oferindu-i mai întâi câte o oaie și apoi câte o fecioara. Femeia
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
apare într-un text georgian din secolului al XI-lea. Potrivit povestirii, un balaur, dragon sau crocodil își făcuse culcuș deasupra izvorului ce oferea apă orașului Silene. Pentru a putea avea apă, persoanele din acea regiune l-au înduplecat pe balaur oferindu-i mai întâi câte o oaie și apoi câte o fecioara. Femeia ce urma să fie sacrificata era aleasă prin tragere la sorți. Într-o zi, destinul a decis să fie jertfita o prințesă. Chiar dacă tatăl ei a protestat
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
o oaie și apoi câte o fecioara. Femeia ce urma să fie sacrificata era aleasă prin tragere la sorți. Într-o zi, destinul a decis să fie jertfita o prințesă. Chiar dacă tatăl ei a protestat, fata a fost adusă în fața balaurului, insă chiar atunci și-a făcut apariția Sf. Gheorghe. Acesta s-a apărat cu semnul crucii, a înfruntat și a ucis lighioana, salvând-o astfel de la moarte. Uimiți de această faptă, locuitorii din Silene au parazit credință lor păgâna și
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
și a ucis lighioana, salvând-o astfel de la moarte. Uimiți de această faptă, locuitorii din Silene au parazit credință lor păgâna și s-au convertit la creștinism. În povestirile romantice din Evul Mediu, sulița cu care Sf. Gheorghe a ucis balaurul purta numele de Ascalon, de la orașul Ashkelon din Levant. În mitologie sunt istorisiri cu lupte cu balauri că de exemplu:
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
parazit credință lor păgâna și s-au convertit la creștinism. În povestirile romantice din Evul Mediu, sulița cu care Sf. Gheorghe a ucis balaurul purta numele de Ascalon, de la orașul Ashkelon din Levant. În mitologie sunt istorisiri cu lupte cu balauri că de exemplu:
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
este în mitologia românească personajul-erou pozitiv. În majoritatea poveștilor, acesta se luptă cu balauri, zmei și vrăjitoare pentru a-și elibera aleasa inimii, prințesa Ileana Cosânzeana. are toate calitățile necesare unui erou: curajul, dreptatea, tăria fizică și spirituală, inteligența, dragoste neclintită. Făt-Frumos are, de asemenea, unele abilități magice. El își respectă întotdeauna jurământul dat
Făt-Frumos () [Corola-website/Science/296923_a_298252]
-
să o elibereze pe aleasa inimii sale, prințesa Ileana Cosânzeana. Făt-Frumos trebuie să depășească încercări și obstacole care depășesc capacitățile unei persoane normale, dar el este întotdeauna în măsură să treacă prin toate dificultățile. Se luptă cu diferiți monștri - șerpi, balauri, zmei și vrăjitoare. El călătorește prin lumea noastră și prin lumea de jos (tărâmul celălalt) cu calul năzdrăvan care îi dă sfaturi salvatoare. Făt-Frumos a trecut din folclor în literatura română. Acest caracter este adesea găsit în povești și poezii
Făt-Frumos () [Corola-website/Science/296923_a_298252]
-
Se pare că este prezentă în folclorul popoarelor slave sub numele de Babă Iaga.Se spune că se sperie de foc și nu trece de malul apei. Ea este adeseori prezentată că dușmana a eroilor pozitivi, ca și Zmeul sau Balaurul. Uneori acesta din urmă este prezentat că fiu al ei. trăiește singuratica în inima pădurilor adânci și e caracterizată printr-o înfățișare groteasca, prin răutate și mărginire. Eroul pozitiv o învinge întotdeauna. La baza constituirii personajului au stat vechi credințe
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
ul este magicianul (vrăjitorul) despre care se credea, în mitologia românească, că poate controla norii și ploaia. îi sunt cei care controleaza mișcarea balaurilor norilor, pot aduce grindină și vindeca boli. Asemenea unor asceți, solomonarii trăiesc departe de lume, pe Tărâmul Celălalt, dar mai coboară prin sate pentru a cerși, deși nu au nevoie de nimic, iar unde nu sunt primiți bine, abat balaurul
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
balaurilor norilor, pot aduce grindină și vindeca boli. Asemenea unor asceți, solomonarii trăiesc departe de lume, pe Tărâmul Celălalt, dar mai coboară prin sate pentru a cerși, deși nu au nevoie de nimic, iar unde nu sunt primiți bine, abat balaurul grindinii. Știință lor este transmisă de la maestru la un ucenic, luat de un solomonar bătrân dintre copii însemnați la naștere (purtători de căita, o membrana care le acoperă capul și trupul) și crescut în peștera lor de la marginea pământului. Numele
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
capătă abia în evul mediu sub influența culturii iudeo-creștine datorită unei asemănări fonetice cu termenul local „salman”. Cele mai multe relatări se referă la oameni înalți, roșcovani, cu mantii albe, având la brâu unelte magice, fie cerșind prin sate fie călare pe balaurii grindinei singuri sau alături de moroi. Pentru a se feri de mânia solomonarilor, oamenii puteau apela la un Meșter Pietrar, un solomonar revenit printre oameni, dar care le știe magia. Tradiția românească nu pune la îndoială existența lor, ba chiar ar
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]