7,476 matches
-
festivă, spunându-mi, prin intermediul translatoarei, „ești simpatic!”. „Vă mulțumesc, am răspuns eu, dar voi veni cu „Mercedes”-ul meu. Toți s-au uitat în jur și mare le-a fost apoi mirarea când m-au văzut încălecând pe vechea mea bicicletă „Carpați”, ponosită și cu anvelopa cusută de cizmarul Chirel. Ospățul era oferit de neobositul doctor Teja Papahagi în elegantul club al spitalului. „Au râs tot timpul drumului, în autocar, văzându-te cum te urci pe bicicletă” mi-a spus doctorul
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
încălecând pe vechea mea bicicletă „Carpați”, ponosită și cu anvelopa cusută de cizmarul Chirel. Ospățul era oferit de neobositul doctor Teja Papahagi în elegantul club al spitalului. „Au râs tot timpul drumului, în autocar, văzându-te cum te urci pe bicicletă” mi-a spus doctorul când, în sfârșit, am ajuns și eu. Întâmplări hazlii. Au fost însă și unele dureroase. Una dintre ele o voi relata în continuare, oprindu-mă aici cu rememorările. Primul-secretar Gheorghe Năstase, un om deosebit, despre care
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
ales pentru a-i găsi descrierea potrivită. La locul de parcare, pe un ton mecanic, un voluntar al Eco-Natura mă informează că pentru cei 2 km spre lac trebuie achitată o taxă, dar, în schimb, dacă îmi voi da jos bicicletă din mașină mă va lăsa gratuit. După atâta stat în conserva schimb cu entuziasm volanul pentru ghidon... coborârea distanței până la lac, aerul rezervației îmi dă un refresh iar ce văd acolo este o oază în mijlocul pădurii... Locul deosebit de curat și
GANDURILE UNUI INTRUS. DE LA CHEIA LA CHEILE TURZII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358145_a_359474]
-
pot rămâne mult și bine, că doar nu s-o bătuci pământul dacă stau și eu :) Încep să instalez cortul cu gândul la smântână și salată ce urmeaza sa o pregătesc, când apare un puști mărunțel, cu privirea ațintita la bicicletă de pe mașină. Toată lumea mă întreabă de unde sunt și toți sunt mirați tare că sunt singur... o văd ca pe ceva ciudat... Le zic că de data asta sunt singur că așa s-a nimerit. Mă întreabă ce vreau să fac
GANDURILE UNUI INTRUS. DE LA CHEIA LA CHEILE TURZII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358145_a_359474]
-
sunt singur... o văd ca pe ceva ciudat... Le zic că de data asta sunt singur că așa s-a nimerit. Mă întreabă ce vreau să fac în zona - le zic de trasee, de poteci, copilul mă întreabă când dau bicicletă jos de pe mașină, cum e să dormi în cort, daca nu e frig, pe unde vreau să merg :) Încă nu mă satur de privit; acum că le-am instalat pe toate, mă echipez și pornesc la vale spre pădurea de
GANDURILE UNUI INTRUS. DE LA CHEIA LA CHEILE TURZII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358145_a_359474]
-
fantezie, în ochii și inimile lor. Își riscau viața. Izbucnirile de entuziasm sau exclamațiile copiilor, erau picături de fericire călăuzitoare în existența artiștilor. Tobele băteau ritmic, ritualic, subliniind pericolul sau suspansul situațiilor. Numere comice cu elefanți, maimuțe, câini mergând pe biciclete. Piticii erau una dintre principalele surse de amuzament ale copiilor. O lume stranie, plină de mister...lumea circului. Intră în scenă cățelușii, cimpanzeii, focile, dresoarea de șerpi dă fiori reci publicului. Șarpele ..mărul discordiei...ispita ... Ursul plimbat în două picioare
ÎN ARENĂ ... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358182_a_359511]
-
partea inferioară, din nefericire, ca toate decorațiile exterioare, din belșug stropite cu zugrăveală în timpul reparațiilor de după naționalizare. La parterul clădirii, îmi aminteam, ființa un magazin, după specificul produselor preponderent comercializate numit La Electrice. De aici uica Livi îmi cumpărase o bicicletă, made in Czechoslovakia, făcându-mă, pentru scurtă vreme, din păcate, cel mai fericit copil din lume. Accesul la etajul clădirii, sediul Casei de cultură, era permis printr-o ușă laterală, aflată la extremitatea aripii sale de pe splaiul B. Niște scări
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
în: Ediția nr. 2110 din 10 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Când a aflat după un secol de lâncezeală că urma să aibă vizitatori, s-a bucurat. A ieșit din cavou și-a lustruit cizmele și s-a uitat la bicicleta pe care o capturase de la Johannes von Eben. Rușii se bolunjiseră cu totul. Voiau revoluție. Nu mai ascultau de ofițeri. - Măi generale, îi zise căpitanul Ignat cu o nedisimulată răceală, parcă ne spuneai că „Pe aici nu se trece”, rosti
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
răceală, parcă ne spuneai că „Pe aici nu se trece”, rosti el influențat de zurba rusească. - Domnule căpitan, îți interzic să fii obraznic și să răstălmăcești spunerea mea de acum o sută de ani! Acum vor trece strănepoții noștri pe bicicletă!, preciză generalul Eremia Grigorescu, așezat pe marginea sarcofagului din care abia ieșise. Praful fin se împrăștiase de jur împrejurul său ca aură de sfânt. Căpitanul Ignat își reprimă pornirea de care se molipsise în tranșeele aliaților ruși. - Domnule căpitan, sunt convins că
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
acum după ce-au trecut o sută de ani de când l-am bătut pe Kurt von Morgen cu toată artileria lui cu tot, îmi pot permite să trec și pe la Măriuca! Iar faptul că vin o samă de tineri pe bicicletă ca să ne viziteze mă face să mă simt responsabil în calitate de gazdă. Te rog să vorbești și cu Alexandru pentru că am de gând să-i duc și pe la el, pe la Mărăști! - Vă referiți la generalul Alexandru Averescu? - Păi, la cine altul
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
prezente cu pâine și sare, iar popii să-și facă datoria. - Bine că nu veniți cu niște rockeri sataniști!, se auzi de la celălalt capăt al telefonului vocea căpitanului Miclescu. - Domnul general vă mai roagă să vă faceți rost de-o bicicletă pentru a-i însoți pe organizatori pe tot traseul. - Domnule Ignat, am un pluton de bicicliști îngropați aici lângă mine cu mitralierele din dotare, ce-l pot mobiliza să însoțească pe tinerii bicicliști mioritici. - Nu știu ce să spun!, zise Ignat descumpănit
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
general!, zise căpitanul Ignat închizând telefonul. Rămas singur, generalul Eremia Grigorescu își privi carâmbul cizmelor lustruite cu admirație. Până și tureatca lucea oglindă. Își mai plimbă odată buricul degetelor peste teaca oțelită a săbiei, ieșind în fața mausoleului. Se urcă pe bicicletă și pedală puțin prin fața treptelor ce străjuiau intrarea. „A dracului industrie germană?”, își zise el admirând felul în care bicicleta de captură - Bicla cum îi spunea el - se comporta sub trupul lui. „I-a uns bine lanțul ordonanța!”, își zise
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
tureatca lucea oglindă. Își mai plimbă odată buricul degetelor peste teaca oțelită a săbiei, ieșind în fața mausoleului. Se urcă pe bicicletă și pedală puțin prin fața treptelor ce străjuiau intrarea. „A dracului industrie germană?”, își zise el admirând felul în care bicicleta de captură - Bicla cum îi spunea el - se comporta sub trupul lui. „I-a uns bine lanțul ordonanța!”, își zise generalul mustăcind. Îl stânjenea puțin sabia atunci când ridica piciorul stâng pe pedală. Pe poarta împrejmuirii imense ce străjuia curtea interioară
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
mai oferă și un pluton de bicicliști cu mitraliere să-i însoțească pe ăștia care vin. Știți că mitraliorii din compania mea s-au jertfit cu toții. - Bine, bine, să-i întâmpinăm pe urmași urmașilor noștri ce vin acum călare pe bicicletă!, zise el, scoțându-și pieptul înainte plin cu decorații strălucitoare. Bicicliștii au trecut pe lângă ei, fără să-i zărească. Ajunși în fața sarcofagului s-au mirat de faptul că au găsit capacul mișcat de la locul lui. Apoi după ce s-au distrat
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
George Topârceanu care a stat tot timpul războiului prizonier după ce-a fost luat la Turtucaia! - De acesta am auzit! Era un poet dulce, dar de Turtucaia n-am auzit!, se auzi glasul unei fete ce descălecase cu greu de pe bicicletă. Își freca fesele amorțite. Un hăndrălău cu o cască albastră pe cap o ciupi vârtos. Ea nu reacționa. - Haideți domnilor participanți, n-ați auzit nici de Goga care tot la Turtucaia și-a găsit pe fratele Eugen grav rănit. Uite
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
scrisul lui și a celorlalți era mai valoros când lupta cu penița decât cu baioneta pe front. Tăcerea se lăsă grea și apăsătoare asupra participanților. Ședeau mișcându-se de pe un picior pe altul stingheri și mofluzi. „Ce bine era pe bicicletă?”, gândeau ei sub soarele arzător. Nimeni nu era stresat de asemenea chestii- - Domnule muzeograf sunt ceva pokemoni prin zonă?, întrebă cu haz și tupeu cu tupeu cel ce părea a fi organizatorul lor, stârnind hohote de râs. Muzeograful înghiți în
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
dintre bicicliști. Luat prin surprindere, muzeograful mormăi ceva ce semăna cu un fel de scuză nedeslușită. Nici cel care pusese întrebarea nu înțelese prea bine de ce era vitrina spartă. Au trecut peste moment de stânjeneală și s-au îndreptat spre bicicletele lăsate la ieșire. S-au urcat nerăbdători în șaua bicicletei și au ieșit pe aceeași poartă pe care intraseră cu câteva clipe mai înainte fără să le pese de general. Din înaltul treptelor mausoleului, generalul Eremia Grigorescu îi privi cu
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
cu un fel de scuză nedeslușită. Nici cel care pusese întrebarea nu înțelese prea bine de ce era vitrina spartă. Au trecut peste moment de stânjeneală și s-au îndreptat spre bicicletele lăsate la ieșire. S-au urcat nerăbdători în șaua bicicletei și au ieșit pe aceeași poartă pe care intraseră cu câteva clipe mai înainte fără să le pese de general. Din înaltul treptelor mausoleului, generalul Eremia Grigorescu îi privi cu amărăciune. Cizmele văcsuite lună, încă îi mai străluceau în lumina
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
câteva clipe mai înainte fără să le pese de general. Din înaltul treptelor mausoleului, generalul Eremia Grigorescu îi privi cu amărăciune. Cizmele văcsuite lună, încă îi mai străluceau în lumina soarelui. Sabia la fel. Enervat de nepăsarea bicicliștilor, generalul aruncă bicicleta și se întoarse spre căpitanul Ignat, care încremenise în poziția de drepți cu sabia ținută pentru în dreptul frunții pentru primirea oaspeților cu onor. - Ești liber!, rosti generalul. Căpitanul coborî sabia și o băgă în teacă. - Să trăiți domnule general!, zise
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
două galaxi și pentru memoria noastră rămasă în ceață dar micronii dintre planete? Aceștia , spre dimineață ne-au aruncat în brațele îndoielilor din marele nostrum sat, era o alunecare spre stânga undeva pe planetă ce mergea pe Calea Lactee aiurea pe bicicletă. Luna spunea povești printer crengi încremenite de gheață ca un scut istoria ca vitraliile din catedrale pe fereastra dinspre secolul trecut. II Tragi penmele din aripile păsării, îmi arăți un zbor de aburi nedefinit ridicându-se din aripile ei, sângele
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
Neculai Știrbu nu mai sună ceasul deșteptător, adică acea chestie rotundă, verzuie, cu cadranul îngălbenit și mărginit de cifre negre, stilizate și care are deasupra, pe carcasă, dispuse simetric, două capace de oțel, nichelate, asemănătoare cu cele de la soneriile de bicicletă, între care veghează vigilent un ciocănel, tot metalic, prins la capătul unei tije, care are rolul de a se bălăbăni cu rapiditate, când spre stânga, când spre dreapta, lovindu-le alternativ, pentru a scoate acel sunet dezagreabil, dar atât de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
Neculai Știrbu nu mai sună ceasul deșteptător, adică acea chestie rotundă, verzuie, cu cadranul îngălbenit și mărginit de cifre negre, stilizate și care are deasupra, pe carcasă, dispuse simetric, două capace de oțel, nichelate, asemănătoare cu cele de la soneriile de bicicletă, între care veghează vigilent un ciocănel, tot metalic, prins la capătul unei tije, care are rolul de a se bălăbăni cu rapiditate, când spre stânga, când spre dreapta, lovindu-le alternativ, pentru a scoate acel sunet dezagreabil, dar atât de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
Neculai Știrbu nu mai sună ceasul deșteptător, adică acea chestie rotundă, verzuie, cu cadranul îngălbenit și mărginit de cifre negre, stilizate și care are deasupra, pe carcasă, dispuse simetric, două capace de oțel, nichelate, asemănătoare cu cele de la soneriile de bicicletă, între care veghează vigilent un ciocănel, tot metalic, prins la capătul unei tije, care are rolul de a se bălăbăni cu rapiditate, când spre stânga, când spre dreapta, lovindu-le alternativ, pentru a scoate acel sunet dezagreabil, dar atât de
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
pă toți!... sudui Neculai cu obidă, apoi se întoarse pe călcâie și ieși valvârtej pe poartă. De nervi, nu vedea pe unde calcă. De-aceea nu-l văzu nici pe Lucian al lu' Prepeliță, care tocmai trecea în goană cu bicicleta pe drum și care fu cât pe-aci să-l dea grămadă în șanțul plin de buruieni al Ursarilor. Tânărul se grăbește să ajungă la serviciu, iar Neculai avu noroc că acesta îl observase în ultima secundă, reușind astfel să
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
pe canalul interior. Copiii, pasageri permanenți, sunt plimbați pe rând de mine, Cătălin și Danflorea. Nu mai mersesem cu o lotcă de aproape 40 ani, de când fusesem salvamar la Eforie. Dar am constatat că mânuitul vâslelor, ca și mersul pe bicicletă, nu se uită niciodată. După care Cătălin propune un fazan, spre bucuria copiilor. Se aud replici de genul: Teo: - Iepure. Monica: - Teo, încă n-ai învățat că după asta te închide cu "restaurant" ? Teo: - Ba nu, că tati e milos
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]