4,061 matches
-
Dar fusesem descoperit pe neașteptate, și sunt clipe când ceri consolare din partea oricui și-ți sunt binefăcătoare cuvintele cele mai neînsemnate. Oricât de caraghios ar fi, cuvintele convenționale pe care ți le spun străinii când îți moare cineva drag sunt binecuvântate, și nu este numai o farsă faptul de a primi în salon pe toți musafirii. M-am spovedit poate și pentru că speram ca prin plângerea mea să împiedic legătura dintre ei sau să distrug tot ce se întîmplase până acum
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
fulgerul Său ajunge până la marginile pământului“ (37, 3). Are din nou înaintea sa minunile Sale, pe care mintea omenească nu le pricepe (37, 5). În fața lor, Iov tace, ascultă și află adevărata pocăință (42, 6). În cele din urmă, „este binecuvântat și le primește pe toate îndoit; aceasta se numește repetare“<ref id="190">Ibidem, p. 107.</ref>. Exact în această clipă regăsește întreaga sa libertate. Atunci când spune: „Știu că poți să faci orice“ (42, 2), o spune ca născut din
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
fulgerul Său ajunge până la marginile pământului“ (37, 3). Are din nou înaintea sa minunile Sale, pe care mintea omenească nu le pricepe (37, 5). În fața lor, Iov tace, ascultă și află adevărata pocăință (42, 6). În cele din urmă, „este binecuvântat și le primește pe toate îndoit; aceasta se numește repetare“<ref id="190">Ibidem, p. 107.</ref>. Exact în această clipă regăsește întreaga sa libertate. Atunci când spune: „Știu că poți să faci orice“ (42, 2), o spune ca născut din
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
seculară a spiritualității portugheze: prin apoteoze și imnuri, prin procesiuni idolatre, printr-o devoțiune fără margini față de tânărul rege, considerat trimisul Arhanghelului Mihail în lume pentru mântuirea catolicismului. Când Don Miguel trece pe stradă, lumea îngenunchează, femeile plâng, preoții îl binecuvântează. Nu este numai un rege popular; este adorat, este divinizat. Parcă neamul ar fi simțit instinctiv că Don Miguel e ultimul său rege legitim și că domnia îi va fi tragică și de scurtă durată. Într-adevăr, câțiva ani în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mă împovărau. Era un loc minunat: o veche casă de coloni, înconjurată de pajiști și pâlcuri de stejari. Călugării o transformaseră în mănăstire și cu donațiile fusese ridicată o mică biserică, ce avea înăuntru un magnific portret al lui Cristos binecuvântând. Și pe urmă era mângâierea, dar ce zic eu, entuziasmul rugăciunii pe care o ofeream lui Dumnezeu ca ispășire și răscumpărare pentru păcatele lumii. Viața potrivită pentru mine. Da: viața potrivită, chiar așa. Lumea nu mă atrăsese niciodată în mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
găsit! Dacă ceea ce gândește să facă e să te asasineze, o să putem pune mâna pe el înainte să se apropie de tine. Fără pic de teamă, Anianus zâmbi părintește: — Facă-se voia lui Dumnezeu! Spuse, ridicând brațul pentru a-l binecuvânta pe el și pe toți cei ce-l înconjurau. La scurtă vreme după aceea, Sebastianus coborî din nou în stradă împreună cu Dubritius și Rutilius, care trebuia să-l acompanieze la Sangiban. De îndată ce se regăsi în haosul pieței aglomerate, îl văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în mișcare, tiara lui Anianus. Printre aclamațiile credincioșilor săi, prelatul urca pe bastion pentru a asista personal la împlinirea speranțelor sale și pentru a culege roadele eforturilor sale incredibile. Urca încet, iar mâna i se ridica să salute și să binecuvânteze, în vreme ce, la trecerea sa, oamenii cădeau în genunchi și îi sărutau haina. Alte strigăte însă îi atraseră romanului atenția către ceea ce se întâmpla dincolo de bastioane. Sub ochii extaziați ai apărătorilor Aurelianei, ajunși la capătul puterilor, cavaleria lui Etius înghițea câmpia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
contura în mulțimea de pe bastion, în spatele lui Sebastianus. — Episcopul! îl anunță, arătându-i-l. Vine încoace. Anianus înainta pe traseul de rond, sprijinindu-se cu o mână în cârja pastorală, iar cu cealaltă strângând mâinile ce i se întindeau sau binecuvântându-și turma, ori de câte ori putea să o facă. Fața îi strălucea și repeta fără încetare celor care îi făceau loc să treacă: — Mulțumiți Domnului! Mulțumiți Domnului, care s-a îndurat de noi! Sebastianus îi veni de îndată în întâmpinare și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
la fel de liniștiți. Alții, mai mult decât de stomacul lor, adesea strâns cu încăpățânare, se îngrijeau de sufletul lor. Divicone, care purta rasa sa călugărească, ședea la umbra unui carpen bătrân și strâmb și asculta spovedanii târzii, dădea dezlegări, mângâia și binecuvânta în permanență. începuse încă de la primele luciri ale zorilor, dar oricât de repede s-ar fi mișcat, șirul lung de bagauzi ce-și așteptau rândul, fiecare cu țepușa sa și cu armele sale, mai mult sau mai puțin improvizate, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și copilul acesta era îmbrăcat cu un efod de in. 19. Mamă-sa îi făcea pe fiecare an o mantie mică, și i-o aducea cînd se suia cu bărbatul ei ca să aducă jertfa din fiecare an. 20. Eli a binecuvîntat pe Elcana și pe nevastă-sa, și a zis: "Să dea Domnul să ai copii din femeia aceasta, care să înlocuiască pe acela pe care l-a împrumutat ea Domnului!" Și s-au întors acasă. 21. Cînd a cercetat Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
a venit în cetate, pentru că poporul aduce jertfă pe înălțime. 13. Cînd veți intra în cetate, îl veți găsi înainte ca să se suie la locul înalt să mănînce; căci poporul nu mănîncă pînă nu vine el, fiindcă el trebuie să binecuvinteze jertfa; după aceea mănîncă și cei poftiți. Suiți-vă dar, căci acum îl veți găsi." 14. Și s-au suit în cetate. Tocmai cînd intrau pe poarta cetății, au fost întîlniți de Samuel, care ieșea să se suie pe înălțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
a dus la Carmel, și iată că și-a înălțat un semn de biruință, apoi s-a întors, și, trecînd mai departe, s-a coborît la Ghilgal." 13. Samuel s-a dus la Saul, și Saul i-a zis: "Fii binecuvîntat de Domnul! Am păzit cuvîntul Domnului." 14. Samuel a zis: "Ce înseamnă behăitul acesta de oi care ajunge la urechile mele, și mugetul acesta de boi pe care-l aud?" 15. Saul a răspuns: "Le-au adus de la Amaleciți, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
pe dealul Hachila, care este la miază-zi de pustie? 20. Coboară-te dar, împărate, fiindcă aceasta este toată dorința sufletului tău; lasă pe noi dacă e vorba să-l dăm în mîinile împăratului." 21. Saul a zis: "Domnul să vă binecuvinteze că aveți milă de mine! 22. Duceți-vă, vă rog, de mai cercetați, ca să știți și să descoperiți în ce loc și-a îndreptat pașii, și cine l-a văzut, căci mi s-a spus că este foarte șiret. 23
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
24. Și după cum azi viața ta a avut un mare preț înaintea mea, tot așa și viața mea va avea un mare preț înaintea Domnului, și El mă va izbăvi din orice necaz." 25. Saul a zis lui David: "Fii binecuvîntat, fiul meu David! Tu vei face lucruri mari și vei birui." David și-a văzut de drum, și Saul s-a întors acasă. $27 1. David și-a zis în sine: "Voi pieri într-o zi ucis de mîna lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
mălini, urca alene la cer. După ce jarul spuzea, În cuptorul clădit din pietre de râu se Îmbăiau bărbații. Apoi venea rândul femeilor și al copiilor. Babulea o Întindea pe micuța Mașa cu fața-n jos pe laviță și, după ce o „binecuvânta“ cu măturicea de stejar, ca să prindă vlagă, lua și-un șomoiog de frunze de mesteacăn și cu el freca trupușorul Înroșit de căldură, până se desprindeau din el toate păcatele și toată obrăznicia adunată de-a lungul unui an de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de polițiști călare urmărind un cerb scăpat. Bruch putea foarte bine ca brusc să Înceapă să cânte ca orbul de pe 72nd Street, trăgând după el câinele călăuză, zdrăngănind bănuți În cutia lui: „Ce prieten avem În Iisus - Dumnezeu să vă binecuvânteze, domnule“. De asemenea Îi plăceau funeraliile În glumă cu latină și muzică, Monteverdi, Pergolesi, Missa În do minor de Mozart; cânta „Et incarnatus est” În falset. În primii lui ani ca refugiat, el și cu un alt evreu neamț, angajați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
metrou erau cu femei În desuuri. Își găsise cunoștințele la fel de bătrâne ca și el. Apoi BOAC Îl adusese Înapoi la aeorportul Kennedy și la scurtă vreme după aceea se aflase la Bibliotecă pe 42nd Street citind, ca Întotdeauna, Meister Eckhardt. „Binecuvântați cei săraci cu duhul. Sărac este cel ce nu are nimic. Cel ce e sărac cu duhul este atotprimitor de duh. Acum Dumnezeu este Duhul duhurilor. Fructul duhului e iubire, bucurie și pace. Să te Îngrijești a fi curățat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
uitat să coboare pe cer; Miroase crinul alb în grădină, Ingerul plutind peste pomi Dă roată și-n toate-i mister... Visează cu mine, visează... Eu doar te privesc Cum părul pe umeri, îți pică; Îngeru-i sus și încă veghează Binecuvântând florile care cresc, Pe tocul ferestrei, risipă... E liniște acum, e liniște... Albesc perdele de zori Peste codrul poleit cu rouă; Greierii au terminat nunta-n miriște, Mâna ta și a mea ca niște surori Dorm înlănțuite, amândouă... Drumul ciudat
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Acum avem secvențial proiecte comune, cele mai multe profesionale. Femeile au rezistat mai bine ca grup. Colaborează între ele, se susțin reciproc într-un network feminist, e drept. Doar noi am putut coagula ceva pro după lunga experiență de solidarizare contra. Doamne binecuvântează ideile feministe! Grupul Câr-Mâr a fost practic ctitorit foarte asemănător cu AnA. Am avut intuiția unei astfel de posibilități și eram secondată de Laura. Ea știa și știe să construiască forme funcționale în jurul unei idei. Cea a Câr-Mâr-ului, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
o să pot să vă spun cu adevărat ce însemnați pentru mine. Florica m-a privit drept în ochi și m-a prins de bărbie, ca-ntr-o mângâiere, ca-ntr-o reținere. Am plecat spre colegii mei plutind, de parcă mă binecuvântase o sfântă. La banchet mă tot uitam spre ușă să o văd intrând. Eram agitată fiindcă, după cum îți închipui, fusesem printre cei puțini care organizaseră toată tărășenia. Restaurantul Bucur, o cramă elegantă, cu adevărat domnească, servicii ca pe vremurile boierești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
aminte... Ai străbătut sute de kilometri prin praf și zăpezi, neștiută, numai ca să-mi dai viață mie? Din care destin veneai? căci altceva n-a mai urmat. Și tu, Marcela Lunacearschi și tata și tu Iulia, triunghiul acela teribil și binecuvântat din mijlocul căruia nu pot să ies. Există sau nu predestinare? Voi trebuie să știți, nu se poate să nu știți. Chiar dacă mi-ați spune c-ați fost simpli muritori mânați de forțe necunoscute, tot ar fi ceva, ceva foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
vârâm la internat; mare lucru! - Viața își are legile ei, medită domnul Pavel. Nu putem face totdeauna ce vrem. Dar bine c-aveți copii buni - să vă trăiască! Și găsind că rostirea trebuia subliniată cu o anume solemnitate a clipei, binecuvântă prilejul să umple păhărelele cu țuică de Panciu pe care o avea de un an, păstrată în raftul de jos al cămării, împreună cu alte asemenea băuturi. - Mulțumesc! glăsui înviorat învățătorul și ciocnirăm toți patru. Doamna Carolina Pavel devenise brusc curioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
nevasta cu catrință și cu ștergar. Plângeau amândoi, când au adus-o pe Anița sub juvăț. Atâta fată aveau. Și era frumoasă și mai subțirică decât toate femeile și fetele care erau acolo, de față. A venit popa ș-a binecuvântat-o acolo, nu știu ce i-a făcut, și iaca, ș-acuma parc-o văd pe Anița: cu cațaveica ei cafenie, cu fustă roșă, cu barizul verde și cu ciuboțelele de cordovan cu potcoave de alamă; s-a întors dreaptă spre mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a făcut așa, de dă roadă cum nu s-a mai auzit prin alte părți de lume... Aici calare nu te vezi prin păpușoi, și grâul totdeauna până la piept... și mare și greu la bob... Eu știu? așa l-a binecuvântat Dumnezeu! — De-aceea și boierul a trăit în singurătatea noastră, vorbi Faliboga, a trăit aici, parc-avea o dragoste... De dimineață până-n sară pe câmp, cu mine... Și în puterea verii ne ducem noi la târg la Săveni, când s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
acolo prețurile... Ș-aducem noi aici un iarmaroc de oameni... Și pornesc ca o oaste prin lanuri cu secerile... Măi Niță, de-aceea i-a plăcut boierului pe la noi, căci secerătorii i-au datla pământ tot holde grase... Aici e binecuvântat pământul. Gheorghe Barbă, din fundul bordeiului, grăi și el. Atuncea, la secere, zic și eu că-i de trăit aici. Bărbați și muieri, de umplu toate șoproanele... Ș-apoi vorbă și râsete și cântece, sara, pe la focuri... Așa-i când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]