2,371 matches
-
ne-a mai adus în familie un membru - Elisa. Domnul să fie lăudat și să o binecuvânteze! A fost iarăși o mare minune că seara am sosit noi acasă și a doua zi Domnul a adus-o pe lumea aceasta! Binecuvântat să fie Domnul care zilnic ne poartă povara! Îi mulțumesc lui Dumnezeu că este alături de mine și de familia mea și ne mai oferă câte o bucurie și câte o mulțumire sufletească chiar și în aceste momente când suntem greu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
-nceput. Tot la o masă rotundă, cu numai cinci scaune, la un bec și cu improvizațiile mele. Dar a fost superb și seara va fi de neuitat pentru noi. Joi 4 septembrie 1997 - San Pere de V. Catalunia - un pământ binecuvântat tot de Dumnezeu, cu oameni harnici, veseli, mândri și încăpățânați, care prețuiesc darurile Lui. Astăzi am fost la Girona cu mașina. Am putut sa ne bucurăm de priveliștea oferită, iar în orașul istoric ne-au încântat căile înguste, liniștite și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
misiune de la primul etaj: trei camere, o mică bucătărie, o baie cu chiuvetă și duș, un hol și o terasă frumoasă. Mobilierul era modest, dar nu ne așteptam la lux. Am făcut un duș și am căzut secerați, fiind amândoi binecuvântați de când ne știm și până astăzi cu somnuri maratonice, între 9 și 12 ore! Când ne-am trezit, era noapte! Ne-am ocupat de bagaje, am găsit în frigider platouri cu tot felul de minuni și fructe, ne-am ospătat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu orchestre, soliști și dansatori de renume din Uruguay și Argentina, prezentate lunar la Hotelul Sheraton, unde cu soția eram invitați "de onoare" ai organizatorilor directorul general al hotelului și președintele World Trade Center (și el talentat compozitor de tangouri). Binecuvântate sunt orașele așezate la mal de ape. Dacă stau să mă gândesc, marile civilizații au apărut pe Nil, Tigru și Eufrat, Gange, pe Fluviul Galben, pe țărmurile Mediteranei. Din punctul ăsta de vedere, Montevideo este privilegiat așezat în estuarul Rio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Rio de Janeiro). A urmat suita de vizite oficiale, încheiată cu primirea la ministrul relațiilor externe și președintele Tabare Vazquez. La 6 octombrie făceam ultima plimbare cu soția pe Rambla, luându-ne rămas bun de la această minunată țară și de la binecuvântatul ei popor. Et în Arcadia ego! Noaptea, prins de amintiri și gânduri, am așternut pe hârtie răvașul meu de rămas bun pentru Uruguay: Mañana... Mâine Mañana me voy! Mâine plec! Para siempre! De-fi-ni-tiv! Mi-am pregătit cu grijă bagajele. Iau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
voastră, sunt convins că va trece audiția. Voi veni după ce-mi termin tura de zi să o duc acasă“. Liz a făcut o audiție muzicală cu Diane și a confirmat că avea un ton perfect. A fost o zi binecuvântată, căci și Diane avea, ca și Liz, o prezență unică, impunea, În ciuda frăgezimii vârstei, o anumită forță și respect. Și, pentru a completa succesul zilei, a apărut și Priscilla Smith, care venea din experimentele de la Performance Garage din Soho, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
minune când ați jucat pentru prima oară În aer liber. Medeea la Festivalul Artelor de la Baalbek, printre ruinele templului antic, a produs o revelație datorată puterii vocii de a se mișca liber În spațiul liber. Acele ruine erau un loc binecuvântat care, În loc să zdrobească actorul, Îl Înnobilau, Îl făceau mai frumos. Când puneai mâna pe pietrele acelea, aveai impresia că trăiesc, păreau făcute din materie organică. Și culoarea pietrelor, galben-aurie, era o culoare foarte caldă. Nu era nimic rece, nimic care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
emigranților din Paris, Poslednie Novosti. Nu-mi amintesc Îndeajuns de limpede poziția pentru a o putea consemna aici, dar poate că vreun iubitor de „șah cinstit“ (de care ține acest gen de probleme) o va căuta Într-una din acele binecuvântate biblioteci unde ziarele vechi sunt transpuse pe microfilme, așa cum ar trebui să se procedeze cu toate amintirile noastre. Cronicarii au citit prima versiune mai atenți decât vor citi această nouă ediție; doar unul dintre ei a observat „atacul meu răutăcios
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
unicul specimen de Eupithecia petropolitana a fost prins de un școlar rus...“ „...de un tânăr colecționar rus...“ „...de mine Însumi În provincia St. Petersburg, districtul Țarskoe Selo, În 1910... 1911... 1912... 1913...“ Și apoi, treizeci de ani mai târziu, acea binecuvântată noapte neagră În Wasatch Range. La Început - când aveam, să zicem, opt sau nouă ani - hoinăream rareori mai departe de câmpurile și pădurile dintre Vira și Batovo. Mai târziu, când aveam ca țintă un loc anume aflat la vreo nouă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
astăzi la perfecție) ce să fac cu asemenea lucruri - cum să scap de ele, cum să le transform În ceva ce poate fi predat cititorului sub forma caracterelor tipărite pentru a-l obliga pe el să țină piept acelui fior binecuvântat - și această incapacitate Îmi sporea sentimentul de opresiune. O umbră uriașă Începea să Învăluie câmpurile, stâlpii de telegraf bâzâiau În tăcerea din jur, iar vietățile care ies noaptea după hrană escaladau tulpinile plantelor În căutarea ei. O omidă cu dungi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vadă nici adoratorul, nici spectatorul ocazional, reușeai să zărești reflexia ei, care se Înălța repede - mai repede decât cădea petala - ca să-i iasă În Întâmpinare; și pentru o fracțiune de secundă, te temeai că scamatoria va da greș, că uleiul binecuvântat nu se va aprinde, că reflexia ar putea rata și petala va pluti singură mai departe, dar de fiecare dată această delicată contopire avea loc cu precizia vrăjită cu care un cuvânt al poetului Întâlnește la jumătatea drumului amintirea lui
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mai există aiestea toate. "Și războiul aista"... Se ridică într-un cot. Vocea lui nu e deloc poruncitoare: Să se tragă clopotele! În toate bisericile, în toate mănăstirile, să se înalțe rugăciuni de mulțămire Domnului... Și noi, pentru aiest răgaz binecuvântat, să nu ne culcăm pe-o ureche! Cu mai mult zel, neslăbit, să ne gătim de pace, dar și de război! Pacea cu puterea armelor se cucerește!" O știți, doar!... Negrilăăă! strigă el. Unde-i năvlegul cela de paharnic? Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
taină. Tresare și se oprește. Pe palme duce o cățuie cu jăratic, din care fumegă învălătucit mireasmă de tămâie. Voichițo! Voichița face o plecăciune și murmură: Măria ta... Alexandre... Tămâiază în grabă icoana Sfintei Fecioare Maria, bolborosește: Prea curată și binecuvântată Stăpâna noastră născătoare de Dumnezeu și pururi Fecioară Maria. Lasă cățuia la icoană, se închină la repezeală, face altă plecăciune către Măriile lor și se retrage spre ușă. Voichiță! Dat-au turcii?! Voichița se lipește cu spatele de zid, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de... de... I se pune un nod în gât și vocea i se curmă. Bea, bea "să stingă focul"... Dacă... dacă nu se poate altfel, bolborosește Alexandru, cu dinții încleștați să nu-l podidească plânsul, mă duc... "Fie numele tău binecuvântat", șoptește Vlaicu și întoarce capul spre fereastră, să nu se vadă că-și șterge pe furiș o lacrimă strecurată. Boierii tac, nu suflă. Ștefan privește în gol, undeva, departe... Privește în amurg colinele însângerate de apusul obosit al soarelui. Grăiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o ironică infatuare. Acolo unde plec, altele-s odoarele mele... Și... și chiar te-ai hotărât? Te retragi la mănăstire? întreabă el cu durere. Mai gândește-te, Maria... Nu se poate! Nu se poate!... Nestrămutat, unchiule! În umbra Preacuratei și Binecuvântatei Fecioare Maria, căreia îi închin puțina viață ce mi-a mai rămas, îmi voi afla, poate, odihna... Lui... lui i-ai spus? Nu... nu încă, șoptește ea. Maria... Mai gândește-te... Nu lua hotărâri pripite... Lasă timpul să hotărască... Lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
apă sfințită Care se cântă, Și se descântă, Lui Ștefan, sănătate, Să mi-l apere de moarte, La miezul nopților, Și-n asfințitul zilelor, Să mi-l aducă sănătos, Sănătos! Victorios! De dragostea mea luminat, De mine descântat, De Hristos binecuvântat." Voichița îl privește lung, lung, să-i ia chipul ca pe-o icoană. Îl vede tulbure prin păinjenișul ochilor scăldați în lacrimi... Dar ei n-au băgat de seamă că, de un timp, Doamna Maria, înveșmântată în negru, așteaptă în cadrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
acolo a venit îngerul la Sfântă Fecioara când lua apă de la acest izvor. Privești nedumerit la fereastră și izvor, la cum s-a coborât Cerul la pământ, cum și-au dat mâna. Câtă sfințenie, câtă bucurie! Ce locuri minunate și binecuvântate! S-a unit Cerul și pământul. Aici în Nazaret a copilărit Pruncul Iisus, a locuit Fiul lui Dumnezeu în acest frumos orășel de acum. Pe atunci era un sătuc, cu oameni modești aș spune. Nazaret - Patria Cerească. De aici a
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ei ne așteaptă Tatăl care este la cârma ei. E gata oricând să ne dea o Mână de ajutor. Numai să-L chemăm să ne ajute. Nu ne va refuza, că ne iubește. După ce ieșim din acest loc minunat și binecuvântat ghidul ne duce în apropiere, la o grădină de vară. Luăm loc la mese unde ne servesc potrivit locului cu pește prăjit. O bunătate de pește gustos și dulce. În amintirea Domnului, ca și El i-a servit pe ucenici
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și-i îmbuteliat în sticle de 700 ml. Eticheta de pe sticlă reprezintă Nuntă, cu vasele care au fost de ajutor la nuntă. Vinul este bun la gust și dulce. Nu prea are grade ca al nostru. Dar este bun și binecuvântat. Călugării de-acolo fac acest vin. Fiecare pelerin cumpăra vin să aducă la cei dragi de acasa din România. Ca să ne sfințim cu toții. De voiești, Doamne, ajută-ne să ne sfințim cu toții! Mulțumiți și fericiți de tot ce-am văzut
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
te ajută. Se spune că aceste trepte au fost făcute de un singur călugăr, care a lucrat la ele peste 50 de ani. Cred că-i un sfânt cel ce s-a ostenit și a făcut aceste trepte. Domnul fie binecuvântat și călugărului să-i dea cunună în împărăția Să! Loc în Rai să-i facă. Era luna și frumos și încet-încet am inceput urcarea. Noi n-am fost pregătiți să fi luat lanterne. Am urcat la lumina lunii și ne-
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
de un timp suficient, dar, văzând ambii interlocutori cât de rodnică este întâlnirea lor, a urmat ca ea să fie reluată cât mai curând cu putință spre a fi continuată până la capăt, ceea ce a avut loc, cum vedem, în toamnă. Binecuvântată a fost inițiativa lui Mircea Ciobanu ! Și desfășurată sub augurii cei mai fericiți. Indiferent care va fi viitorul țării noastre și al regelui ei, indiferent dacă ̀ n timpul terestru în care mai putem nădăjdui vor ajunge să se regăsească
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
coborând munții, am înțeles că pământul a fost făcut de Dumnezeu ca să fie rai pentru om. Am înțeles că numai monstruozitatea omului face din acest rai un iad îngrozitor. O, dacă Marta ar fi vrut să fie părtașa acestor zile binecuvântate! Cred că ar fi înțeles atunci că truda pentru câțiva bani, e prea mare pentru ca să-i jertfești întraga viață. Ar fi înțeles că tot pământul este al lui Dumnezeu și că ori unde se poate trăi dacă Dumnezeu dă binecuvântare
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
zonelor interzise. Așa că mă oglindesc în ele închipuindu-mi că sunt văzută de iubitul meu nevăzut, de câte ori trec prin cameră, destul de des, pentru că acolo se găsesc plăcile mele de cupru și mica presă japoneză, dăruită de René într-o zi binecuvântată, vizitând magazinul Dekorima. Oamenii n-au putut veni azi pentru a transporta pianul. Încă o zi pierdută în așteptare. Am curățat apartamentul și m-au cuprins niște dureri neobișnuite în brațe. Am uitat că trebuie să îmi dozez eforturile fizice
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
lion: mon cœur de lion! Aici, la Stockholm, a nins mult și e foarte, foarte frig. Ce fericire pentru mine că pot să mă plimb cu acest minunat pulover care mă încălzește și protejează împotriva a tot felul de intemperii. Binecuvântate să fie mâinile tale care gândesc - și care nu încetează să gândească! Binecuvântată să fie inima ta care bate - care nu încetează să bată! Binecuvântați să fie ochii tăi care mă înghit avertizându-mă, mângâindu-mă, pedepsindu-mă și iubindu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
foarte, foarte frig. Ce fericire pentru mine că pot să mă plimb cu acest minunat pulover care mă încălzește și protejează împotriva a tot felul de intemperii. Binecuvântate să fie mâinile tale care gândesc - și care nu încetează să gândească! Binecuvântată să fie inima ta care bate - care nu încetează să bată! Binecuvântați să fie ochii tăi care mă înghit avertizându-mă, mângâindu-mă, pedepsindu-mă și iubindu-mă! Al tău, mon amour, tout à toi, en toi et par toi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]