2,286 matches
-
o îndoită putere asimilaționistă: a populației băștinașe, precum și a slavilor migratori: Numai dela săvârșirea asimilării Slavilor se poate vorbi de limbă românească și de popor românesc. Asimilarea Slavilor a fost încercarea cea mai grea a puterii elementului roman dela Dunăre. Biruința lui a păstrat caracterul latin al țărilor noastre" (Floru, 1923, p. 27). Travaliul depus de B.P. Hașdeu și I. Bogdan în avangarda reflecției lingvistico-istorice, în lucrări de mare erudiție precum Etymologicum Magnum Romaniae (Hasdeu, 1887-1898), sau programatice cum este Însemnătatea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sufletește cu credința ortodoxă în Dumnezeu, "strămoșii noștri au făcut minuni"! "Cu Dumnezeu, Românul e tare. S-a dovedit mai tare ca orice neam. Cu Doamne ajută, răzbește prin orice. Doamne ajută a fost în viața românească secretul succesului, cheia biruinții și a rezistenții" (p. 92). Iar acum, că românii s-au izbăvit prin credință de dușmani, tot prin credință se pot mântui și cultural: prin ortodoxie "noi putem fi [...] poporul cel mai iubit și mai admirat în Europa". Ortodoxia, sădită
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1-2, 1-11. Crainic, N. (1997). Programul statului etnocratic. În Ortodoxie și etnocrație (pp. 245-271). București: Editura Albatros. Delavrancea, Ștefănescu-B. (192-). Patria și patriotismul. Ediție publicată de Octav Minar. București: Editura Librăriei Soces & Co. S.A. Eliade, M. (1937). De ce cred în biruința legionară. Buna Vestire, Anul I, 17 decembrie 1937, 224. Eliade, M. (1990). Profetism românesc. Vol. I: Itinerariu spiritual. Scrisori către un provincial. Destinul culturii românești; Vol. II: România în eternitate. București: Roza Vânturilor. Giurescu, C.C. (1937). Pentru "Vechea Școală" de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Regret: On Collective Memory and Historical Responsibility. New York: Routledge. Ornea, Z. (1996). Anii treizeci: Extrema dreapta românească. Ediție revăzută. București: Editura Fundației Culturale Române. Orwell, G. (2002). O mie nouă sute optzeci și patru. Iași: Polirom. Panaitescu, P.P. (1965). Începuturile și biruința scrisului în limba română. București: Editura Academiei Republicii Populare Române. Papacostea, Ș. (1996). Captive Clio: Romanian Historiography under Communist Rule. European History Quaterly, 26(2), 181-208. Pascu, Ș. și Gyémánt, L. (1991). Studiu introductiv. În I. Budai-Deleanu. De Originibus Populorum
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
slavonismului cultural în țările române" (Panaitescu, 1965, pp. 220-222). Totuși, un slavonism formal, rezidual, persistă sub forma alfabetului chirilic, care va fi revizuit și finalmente înlocuit de cel latin doar în 1862. Doar după acest jalon cronologic poate fi consfințită "biruința" finală și ireversibilă a limbii române asupra slavonismului. 2 Momentul desăvârșirii etnogenezei românilor variază sălbatic, însă majoritatea opiniilor converg înspre a vedea procesul ca încheiat după depunerea "adstratului" slav peste sinteza deja formată între "substratul" geto-dac și "stratul" roman. Spre
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o recunoaște cu nonșalanță a nu fi ortodoxă, ca și cum unicul țel în viață ar fi înșelarea celorlalți, fiindcă mărturisește: „Femeilor le dete Făcătorul/ Înșelăciunea, plânsul și fuiorul”379 Târgoveața pare înzestrată mai ales cu prima trăsătură. Teritoriul de luptă și biruință al femeii rămâne însă patul - aici reputează toate victoriile pe care le dorește. Prostituarea devine un instrument: „Vânati câștigul - toate s de vânzare!”380 Se laudă cu triumful asupra bărbaților și-și dezvăluie tehnicile de manipulare. Soții târgoveței pot fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
il libro 728), iar în excipit două sonete (unul prin care o roagă pe muză să încredințeze opera iubitei sale, altul prin care muza îi răspunde și se dă o explicație a titlului operei). Poemul debutează prin a ne înfățișa biruința reputată de Tezeu asupra amazoanelor, precum și căsătoria sa cu regina acestora, Ipolita. Cuceritorul îl învinge apoi pe Creon, în Teba, și ia prizonieri, în Atena, doi prinți tebani, pe Arcita și pe Palemone. Dar, începând cu a treia carte, povestirea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și pe-a mei feciori, / Mândri ca și două flori, / Ș-am să mor de doru lor."224 Prezentarea gradată a planurilor narative, analogice, pune în evidență starea conflictuală dintre om și moartea antropomorfă, anulând, în același timp, tragismul, prin biruința asupra sfârșitului vieții: " Vine moarte mânioasă, / Ascuțită ca o coasă. / Eu o rog să mă mai lase, / Ea intră fulger în casă, / Se oprește drept la pat / Cu cuțitu descleiat / Și, așa slab cum eram, / La dânsa nu mă lăsam
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de a cânta în momente de cumpănă ( de exemplu, la cumpăna nopții), cocoșul este pus paznic la hotarul dintre bine și rău, după cântecul lui spiritele necurate își pierdeau puterea. Cântecul cocoșului simbolizează primenirea spațiului nocturn de forțele malefice, anunțând biruința soarelui și a luminii asupra nopții și întunericului.236 b. Imaginea spațiu-timp Legătura permanentă dintre lumea de aici și lumea de dincolo este ilustrată, în credința populară, și de implantarea ritualică a șase însemne funerare pe mormânt: țărușul apotropaic, sulița
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
adresezi, de fapt, vinului din el, și nu conștiinței sale. * „Cei ce imită exagerează Întotdeauna.” (Francesco Orestano) Pentru că „imitația” nu poate reproduce unicitatea/originalitatea sufletească, și de aceea o schimonosește. „Cearta se preface În luptă cînd la capăt se Întrevede biruința adevărului.” (N. Iorga) Pentru că fiecare dintre oponenți trebuie să renunțe, mai mult sau mai puțin, la prejudecățile sale. * „A-l Înțelege pe Dante Înseamnă a fi tot atît de mare ca el.” (H.de Balzac) Poate pentru faptul că, silindu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ne-am putea pune În situație de succes? Un răspuns la această Întrebare esențială ni-l dă G.B. Shaw: „Îmi place starea de continuă devenire, să am un țel față În față și nu Înapoi”. * „În arenele vieții nu există biruinți definitive.” (P. Emmanuel) Deoarece, pe de o parte: „SÎnt succese care te Înjosesc și Înfrîngeri care te Înalță” (N. Iorga), iar pe de altă parte, pentru că: „Ambiția e confundată lesne cu vocația” (V. Hugo). * „GÎndește ca cei puțini și vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lui Israel, se ruga în tăcere cu inima și Domnul i-a zis: Moise, Moise, ce strigi către Mine? Iar când Moise și-a ridicat mâinile la rugăciune, atunci l-a biruit pe Amalec... Iată ce înseamnă rugăciunea! Este nebiruită biruință.” Prin rugăciune căpătăm înțelepciunea, care trezește sufletul nostru: „Și de este cineva din voi lipsit de înțelepciune să o ceară de la Dumnezeu, Cel ce o dă tuturor fără deosebire și fără înfruntare; și i se va da”. Prin rugăciune căpătăm
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
care, cel ce este trecător și sensbil este mai important decât toți și este trecut în lumea celor nădăjduite și nevăzute, în lumea pe care numai o credință puternică o poate anticipa. După ani de propovăduire, de minuni și de biruință, când mulțimile se îmbulzeau în jurul lui Iisus ca să-I audă cuvântul, ca să le vindece bolile și să le aline durerile, în cei trei ani de petrecuți în Galileea și în Iudeea și dincolo de granițele lor, acum se lasă dus
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
numele); cearcă-l, cercetează-l și depărtează de la dânsul toată lucrarea diavolului. Ceartă duhurile cele necurate și le depărtează, și curăță lucrul mâinilor Tale. Și lucrând, cu grabnica Ta lucrare, zdrobește degrab pe satana sub picioarele lui și-i dă biruință asupra lui și asupra duhurilor lui celor necurate. Ca, dobândind mila Ta, să se învrednicească de Tainele Tale cele nemuritoare și cerești și Ție slavă să înalțe, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Gură de Aur ne spune că Mântuitorul ne face să vedem nimicnicia noastră, ne smerește mândria, ne învață să nu dăm înapoi din fața supărărilor și a necazurilor, dar nici să mergem de bunăvoie în întâmpinarea lor. „Dacă vom face așa, biruința ne va fi încă și mai frumosă, iar diavolul își va simți mai dureros înfrângerea. Dacă însă vom fi în situația de a intra repede în război, va trebui să luptăm vitejește; iar dacă nu vom fi chemați la război
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
va trebui să luptăm vitejește; iar dacă nu vom fi chemați la război, se cuvine să stăm în pace, așteptând vremea încercărilor, ca să ne arătăm astfel în egală măsură neiubitori de glorie, dar și curajoși.” Așadar, când ești chemat spre biruință duhovnicească, trebuie să te ții bărbătește. Iar când nu ești chemat, trebuie să taci și să aștepți timpul unei asemenea biruințe, arătând prin aceasta că nu dorești slavă deșartă, ci o adevărată bărbăție. Fericitul Augustin ne aduce aminte că „nu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
încercărilor, ca să ne arătăm astfel în egală măsură neiubitori de glorie, dar și curajoși.” Așadar, când ești chemat spre biruință duhovnicească, trebuie să te ții bărbătește. Iar când nu ești chemat, trebuie să taci și să aștepți timpul unei asemenea biruințe, arătând prin aceasta că nu dorești slavă deșartă, ci o adevărată bărbăție. Fericitul Augustin ne aduce aminte că „nu Dumnezeu ne duce în ispită, ci îngăduie să fie duși cei care, potrivit iconomiei Sale tainice, sunt lipsiți de ajutorul Său
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
altare, Să‐ i aducem închinare 122 Ca s‐o știe pânʹ și pruncii... Astăzi este ziua Muncii! Este sărbătoare sfântă A dreptății, mult râvnită! Vesel brațele sʹagită Buzele binecuvântă Este sărbătoare sfântă. S‐ o trăim cu tot avântul! Este ziua biruinței. Frânt e lanțul umilinței Lăudat fie Preasfântul! S‐ o trăim cu tot avântul. Înspre culmi privirea zboare. Uraʹn inimi amuțească! Altă viață să renască În această sărbătoare Înspre culmi privirea zboare! Astăzi este ziua Muncii Sărbătoarea muncii noastre S‐o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care a resuscitat pinacoteca înființată chiar de ctito rul Stroe Belloescu. N‐am cunoscut o fire mai bună și mai dreaptă, mai blândă și mai cumpănită. Era însăși prietenia și discreți a, și seninătatea, și șoapta dulce, și încrederea în biruința bunului simț. Purta inima pe față, iar fața lui era numai zâmbet. Bun cunoscător de oameni, avea un tact de bătrân muncitor trecut prin sitele multor vremuri iar ca vechi socialist nu‐ și etala convingerile în acei ani foarte ispititori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
expoziție filatelică și Congresul presei filatelice în Monacco la Monte - Carlo. * Bârladul odinioară și astăzi 269 „Bârladul odinioară și astăzi”„Tomul întâi al misceleneului „Bârladul odinioară și astăzi” le așteaptă pe celelalte trei , împreună patru scuturi de fier pentru o biruință de lumină. Patru scuturi săltate deasupra scepticismelor și a mâlului inerției de către admirabilul Romulus Boteanu, sinonim al energiilor bârladnicului de odinioară” - scrie C.D. Zeletin, medic și scriitor cu referire la volum ul I apărut în 1981. ... „Apărută sub egida Muzeului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
s-a întâmplat și cu alte publicații locale. * Freamătul Freamătul literar apare la 1 aprilie 1923, sub conducerea unui comitet, cu redacția și administrația pe strada Dimitrie Cantemir nr.17, ca o revistă a tineretului, care „prin jertfă și 338 biruință ține în spate ziua de mâine, cu visuri...” muncă...și jertfe...” cum avea să scrie în paginile ei ‐ I. Stoica: Prin ungherele durerii, Voi adesea rătăciți... Căutați poarta tăcerii? Veți găsi‐ o!... Dar munciți!” Proză și versuri, dar și recenzii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prea didactic. Interesante, Francmasoneria și Frontul Popular de Pr. Corneliu Grumăzescu, precum și Relatările istorice dintre Biserica Anglicană și Biserica Ortodoxă de Pr. I. C. Olariu. De asemenea articolul demnului Aurel G. Stino, Între N. Gane și Maiorescu. Din parte-ne, dorim biruință deplină revistei „Păstorul Tutovei". Nicolae Stelian Beldie * Păstorul Tutovei este revista Asociației Preoților din județul Tutova; Directorul revistei părintele Grigore A. Dumitriu Bârlad, cu părintele Ilarion-Dodu-Drujești și părintele Neculai Moise-Bârlad au pornit într'un ceas bun la drum sănătos și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
râvnă la întărirea sufletului național prin cultură, prin chemarea în conștiința generală a ideii de solidaritate și unitate prin cultul tradițiilor strămoșești, pr in păstrarea intactă, conservatistă a comorilor etice transmise și în sfârșit, prin educație civică a maselor. Pentru biruința acestui crez, pentru realizarea deplină a acestor idei, în cadrul restrâns al ținutului n ostru, noi cei strânși în jurul ”Țării de Jos” vom lupta cu înverșunat ă convingere, cu 433 încordarea tuturor energiilor de care dispunem. Desfășurând de pe zidurile vechii cetăți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
L. Blaga ș.a.). Studiul Literatura lui Panait Istrati, tipărit integral abia postum, descoperă antinomii din opera scriitorului brăilean („un sentiment tutelar al destinului” întâlnindu-se cu „sentimentul aproape sălbatic [...] al libertății”), predominante fiind în arta literară istratiană puterea imaginativă și biruința asupra convenționalului. B. este și autor de aforisme și cugetări, scrise de-a lungul a zeci de ani, care lasă să transpară un chip interior mai puțin supus canoanelor și o gândire incomodă, adoptând interogativ marile teme ale filosofiei, logicii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
care tac, Oamenii înving și Oamenii sunt oameni (Ancheta), sau 3 comédii (1968), intitulate Portretul, Tezaurul lui Justinian, Scrisori anonime, ori sunt antologate tematic: Procese istorice (1976), unde intră mai vechile Judecata focului, Procesul Horia (1967), Avram Iancu sau Calvarul biruinței (1970), la care se adaugă Adio, majestate! și Colivia cu năluci. Textele se definesc fie ca scheciuri bulevardiere de îndoctrinare, salvate, pe scenă, de la penibilul clișeistic prin jocul câte unui actor de talent (Grigore Vasiliu-Birlic în rolul negustorului bețiv Zigu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]