10,418 matches
-
zeilor, a sfinților, extazul sau revelațiile mistice. Din perspectiva creștină, lumina este semn al dumnezeirii și al începutului.” Cum a putut cel care a creat femeia ( ca lumină a lumii) să accepte plecarea, stingerea atâtor frumuseți ce înfloreau sub privirea blândă și surâsu-i enigmatic? Sunt întrebări pe care poetul și le pune în fiecare clipă, până la sângerare “fără să îmi pese că am să lupt până la epuizare eu cu lăuntrul / să te câștig /”...” să fii tu aer /să desprind fecundul stelelor
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
a lumii - Lucian Blaga) Gândul construiește în imaginar un “axis mundi” într-o succesiune de urcușuri, de iluzii și frustrări... Dorința de accedere la planurile transcendentare este acerbă. Lirismul poartă cu sine o intensă vibrație dramatică, alternanță de tonuri luminoase, blânde și întuneric “mut”, de care se lovește fiecare întrebare, sfârâmându-se în infime particule. „așa cum se trăiește lumina/ venită de nicăieri /... așa a apărut în scenă, pe fundalul armonios al muzicii universale, femeia, minune a minunilor, simbol al vieții, fertilității și
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
fragil destrămat de întunericul haotic ce poartă cu sine gustul amar al deșertăciunii. Senzația vidului existențial îi întreține poetului George Adrian Popescu starea de agonie, de ardere continuă. Dorul nestins de nemurire, nostalgiile celeste, atitudinile extatice sunt redate în tonuri blânde, gingașe, aducând un plus de rafinament în planul expresiei. Într-un limbaj aparent transparent, dar de mare profunzime... care surpă temeliile lumii și ale vieții... se regăsec versurile: m-am rătăcit într-o pădure de ghiocei/clopoțeii de argint îmi
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
Rusti Publicat în: Ediția nr. 934 din 22 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de casa părintească, De trandafirul roz din glastră; Mi-e dor de iarba verde, deasă, De busuiocul din fereastră.. Mi-e dor de bunicuța blândă, Ce ne zâmbea duios din tindă; Mi-e dor și de vecinul Gică Și de motanul Arindică. Mi-e dor de mine.. cea de-atunci Ce mă plimbam ades’ prin lunci.. Mi-e dor de mama, tatăl meu, Și lor
MI-E DOR... de ELENA CRISTINA RUSTI în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364231_a_365560]
-
bisericii episcopale de la Curtea de Argeș, și a urca în viața istoriei. Împietresc vorbele la lespedea așezată deasupra sa, astăzi, la trecerea aproape unui veac de atunci. Ele spun despre fapte, încet și adevărat. Vorbele tari de azi, nu triumfă cât ale blândului Rege, al cărui gând a fost o împărtășire a simțurilor românești, fără a avea în spinarea cuvintelor încălecate de interese, ură, incultură, minciună, trădare. Din timpul domnniei Regelui Ferdinand I, istoria scoate la lumină mai presus de toate, două momente
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
un copac și tot codrul cu fiarele lui flămânde se trezește. Norocul vine din partea zânei care își calmează lighioanele și pământeanul e îmbiat în palat. Ținutul e un topos edenic utopic: florile nu se ofilesc niciodată, frunzele nu cad, zefirul blând adie învigorator, animalele nu se sfâșie între ele etc. Și ce-i mai important aici este că presiunea timpului a fost definitiv învinsă: „Petrecând vreme uitată/ Într-atâta frumusețe,/ Fața lui, înnobilată/ Scânteia de tinerețe,/ Semn că timpului măsură/ îi
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
nemuririi” . Sunt multe slăbiciunile omului. Frica sa de judecata viitoare îl aproprie de Dumnezeu prin lacrimi și prin smerenie. Cel ce crede îi este frică. Cel ce îi este frică se smerește și cel ce se smerește devine bun și blând. Cel bun și blând ține poruncile lui Dumnezeu și se curățește de păcat . Păstorul spiritual, ca să poată să-l ajute esențial și să împlinească misiunea sa ultimă trebuie să dispună de calități religioase, morale și raționale eminente, dăruit prin asceză
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
Constituie factorul necesar pentru împlinirea cu succes a misiunii de păstor-duhovnic . Sfântul Vasile subliniază în special darul blândeții și a lipsei de răutate . Blândețea și smerenia sunt legate indestructibil în persoana Domnului, care a spus: „învățați de la Mine că sunt blând și smerit cu inima”. În consecință, pe păstori trebuie să-i caracterizeze „modul așezat și inima smerită”, ca să-l imite în acest fel pe Domnul în toate, în timp ce pentru bolnavii sufletești această virtute este foarte însemnată, de vreme ce contribuie la împlinirea
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
gheare De magnați magnetizați De putere, vânzând țara Altor și mai mari magnați... Nu salvăm țara bolnavă Oferind-o pe nimic Ori la Est pe tava slavă, Ori la Vest, alt inamic... Nu salvăm țara de ulii Ce ne cred blânzi porumbei, Când firavi, noi, mulții, nulii Nu mai suntem pui de lei... Nu salvăm țara cu vize Între maluri de sfânt Prut, Cu accize la accize Și coplată pe strănut... Nu salvăm țara prin vorbe, Când beau rușii-n Cernăuți
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
asupra viciilor și ispitelor de tot felul. În acest sens, voi supune atenției o istorioară: “Seară fiind, starețul unei mănăstiri îl întreabă pe un călugăr: - Ce ai lucrat astăzi?, la care monahul cufundat în gânduri îi răspunde cu o voce blândă: - Eheeei! Am lucrat destul, în plus, am îmblânzit doi șoimi, am condus doi cerbi, am înfrânat doi ulii, am răpus un vierme, m-am luptat cu un urs și am îngrijit de un bolnav. Impresionat de cele auzite, starețul îi
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
între oameni pe baza orientărilor electorale a fost, după o jumătate de veac, prevestită simbolic de izbucnirea ierbii din crusta pământului, după înghețul unei ierni crâncene; în vremea de acum, evenimentul de pe 10 noiembrie este prevestitor într-o toamnă târzie, blândă, îngăduitoare, neîmbrumată, neninsă ci însorită, a întoarcerii republicanismului în iarna siberiană, natală. Lent, în pacea așteptării, crescuse în țară dezinvoltura unei inime mari, a Marii Românii zdrobite și îngenunchiate, după alungarea regelui ei! De aceea, un mare, uriaș mănunchi național
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
luna asta în care mă-ntrebam cât va mai fi iubirea noastră lăsată vie pe pământ copil cu ochii din cărbune și păr de aur suedez ai fi făcut pe 27 o vârstă albă azurie. 22 ani și-un cântec blând cu evidența-n pumni alerg ridic statui lângă statui în palma mică aurie stă forma rod dintr-un gutui jocul a început de mult aripa ploilor ridică praful alert prin pietre stând precum coroana unui rege fără veșmânt cu ochiul
CINE CULEGE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363170_a_364499]
-
ajutat în descoperirea vocației de preot? Pr. Petrică Corduneanu: Da, bunicul din partea tatalui-din păcate, astăzi nu mai este printre noi-dar ale cărui sfaturi încerc să le urmez și astăzi, atât cele familiare, cât și cele duhovnicești. A fost un om blând, harnic și cu frica de Dumnezeu, a avut 12 copii, a fost și cântăreț bisericesc pe langă sculptor și muncitor în gospodărie. Toate activitățile lui aveau legătură cu biserică. Mara Circiu: Ce ne puteți spune despre parohia dvs.? Pr. Petrică
PARINTELE PETRICA CORDUNEANU DIN BUCOVINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363150_a_364479]
-
patru porți ale cetății - poarta a III-a. Zidurile cetății aveau măreția lor, dar mie, la acea vârstă îmi păreau foarte înalte, reci, umede și mute. Nu-mi vorbeau fiindcă nu știam nimic despre ele. Dincolo de zidurile cetății erau dealuri blânde, șerpuiri și răsuciri de drumuri. Mă mai opream și priveam de aproape pietrele zidului cetății; descopeream porozități, priveam mușchiul verde catifelat, câte o urmă de pasăre sărită dintr-un copac și proiectată pe zidul cetății sau ivită din zborul spre
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
Zilnic plecam singură spre școala care era la distanța de aproximativ un kilometru. Distanța îmi părea enormă. Pe atunci, fiecare potecă avea mărimea unei străzi, pe care pașii mărunți și mici o străbăteau în continuă căutare și uimire. Iernile erau blânde în această parte a țării, verile călduroase, toamnele lungi. Și totuși, de câte ori mă întorceam de la școală, întunericul parcă mă ajungea din urmă. Mă cuprindea o teamă că trebuia să trec prin poarta cetății de piatră, cu liniștea și întunericul ei
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
posibilitate, dar‚ îmi amintesc că pe caietele mele din clasele de școală erau scrise versurile lui Vlahuță din poezia Din prag: „Nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei!” Bunica a citit și mi-a spus, cu glasul ei blând, că nu este bine să se gândească un copil la așa ceva și nici să nu mai pronunțe cuvântul „moarte” vreodată. În cimitir, primăvara, văzusem pentru prima oară în viața mea oi și miei zburdând printre morminte, păscând iarba. Găsind în
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
le-am dus bucuroasă mamei, strigându-i: „Mama, am găsit măsline-n cimitir!” Noroc că nu mă tentase să gust din ele! Era în timpul războiului și o auzisem pe mama spunând că nu se mai găsesc măsline ... Deși iernile erau blânde, întruna din serile de iarnă, trecând prin cimitir spre casă și fiind întuneric, deoarece școala avea programul după amiaza pentru copiii claselor mici, începuse dintr-o dată să ningă viscolit. Fulgii de zăpadă mă prinseseră în vârtejul lor și amețisem. Am
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
România din cauza prigoanei bolșevice. Totuși, poetului nu-i plăcea să-l strige nimeni Nichita, ci îi ruga pe toți să-i zică Nini și mai rar Nichi. Cu toate acestea, colegii îl porecleau Bunicul, nu știu de ce. Probabil pentru că era blând și sfătos, neobosit povestitor, ca un bunic... Mai târziu, iarăși nu știu de ce, colegii i-au schimbat porecla în Grasul, fiindcă era înalt și solid, fără să fie însă deloc gras... Recita, minunat, ca un actor, diferite versuri, la serbările
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
și ele. Iar se joacă toamna, tandră, ca nebuna Și-și descarcă-n ceruri coșul ei de stele. Îmi opresc din toate una, numai una, Călăuză-n noaptea gândurilor mele. LOTUȘI Când zorile timide-apar, albastre, Se face toamna noastră iarăși blândă, Furtuna nu mai stă deloc la pândă, Ca să ne-mpingă-n noapte și-n dezastre. Și ploile ne scapă de osândă, Când pun lumina-n sufletele noastre, Cum ar aduce crizanteme-n glastre Și-n inimă o dragoste plăpândă, Care
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
decât iarna uneori geros, Mai înflorit decât o primăvară Și trist ca toamna, când și când ploios. E timpul dat de Zeu, ce ne-nfioară Și sufletul ni-l face mai duios. COCORI Noi suntem peregrini precum cocorii, Prin toamna-aceasta blândă, liniștită, Care ne cheamă-n taină, ne invită Să-mprăștiem și ploile și norii. Îi vom cădea degrabă în ispită, Când vom simți, ai dragostei, fiorii Și-o mângâiem cu luna și cu zorii, Că-i toamna noastră tandră, ațipită
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
pierd amiezile de vară, Curate gânduri izvorăsc din noi, Cerșind lumina dorului spre seară- Chemarea ne subjugă pe-amândoi. Cum să învăț a străluci în noapte Când tu te-ai rătăcit în cer de dor? Cine va prinde-n palme blânde șoapte Ce au străpuns seninul tău amor? Cuvintele s-au întrupat din stele, Contrastul lor mai doare să-l pătrund, Câmp de iubire am compus din ele Chiar dacă-n ceața vremii mă afund. Care e rostul gândurilor mele? Căci doar
POEMELE VISULUI IMPLINIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368365_a_369694]
-
din 18 noiembrie 2014. Să-mi dea și-n schimb nimica să nu-mi ceară, să mă aștepte chiar dacă nu vreau să vin, să-mi fie-alături când nu am dreptate, minciunile să mi le creadă-n chip senin. Să fie blândă când am chef de ceartă, să ardă molcom când sunt rece că un sloi, să-mi cânte când ceilalți cu toți mă-njură, din plin să lumineze ea pentru-amândoi. Să mă suporte când sunt beat că porcii, să-ndrepte tot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
meritat". Citește mai mult Să-mi dea și-n schimb nimica să nu-mi ceară,să mă aștepte chiar dacă nu vreau să vin,să-mi fie-alături când nu am dreptate,minciunile să mi le creadă-n chip senin.Să fie blândă când am chef de ceartă,să ardă molcom când sunt rece că un sloi,să-mi cânte când ceilalți cu toți mă-njură,din plin să lumineze ea pentru-amândoi.Să mă suporte când sunt beat că porcii,să-ndrepte tot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
avertizat. Ce-o să te faci, nebune? Unde-o să te-ascunzi? Sub plapuma, ca atunci când încă mai plângeai de spaimă în puterea nopților copilăriei? Sau poate-n brațele vreunei iubite, implorând-o de monștri să te apere așa cum o făcea blândă femeie care ți-a fost mama și care a pornit numărătoarea inversă a clipelor tale nerușinate? O să te duci degrabă să aprinzi lumânări și vei cădea în genunchi în fața icoanei, după atâția ani în care ai lăsat-o să atârne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
fuga prin timp, dacă drumul îmi este plin de noduri în răscrucile destinului? cruce în Cruce păcătuiesc zilnic rănindu-te, reconstruind Răstignirea alături de alte umbre ca și mine rostind tainele superficiale ale gândirii umane. Alege-mă cui în Palma Ta blândă și învață-mă să ies alinându-te. Dale de foc am ales prin pământul în care sarea, mercurul rănesc timpul pământean cu încă un sunet. Mintea-mi nevolnică inventează culori. le modelează în materie rănind, rănindu-mă, rănindu-Te. De câte ori
CRUCE ÎN CRUCE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368404_a_369733]