4,285 matches
-
individual și social al păsărilor. Publică în 1951 Studiul instinctelor, în care deosebește caracterele înnăscute de cele dobândite prin adaptare și evoluție. Insistă asupra rolului stimulilor interni și externi. Tinbergen a formulat ideea că impulsurile sunt blocate în centrii creierului, blocajul fiind anulat de anumite energii venite în cascade, cum ar fi căutarea hranei, efectul culorii galben și albastru al florilor în atragerea albinelor. Există un program genetic în comportamentul instinctiv. 131 Karl Ritter von Frisch (1886-1982), etolog austriac, laureat al
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de personalitate / Trăsături negative de personalitate b) Alți factori de personalitate - Factori biologici (vârsta, sexul) / Factori educaționali și de experiență a vieții (ordinea nașterii, evenimente biografice, studiile și înalta performanță creativă) Ana Stoica - Constantin enumeră factorii stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență: I. Factori interni ( individ): a) intelectuali 19 b) aptitudini speciale c) „ de permeabilitate” II. Factori externi: 1. Colectiv : microgrup (echipă) și organizații: a) climatul creativ b) conducerea 2. Societate: a) valori promovate; b) condiții create; c) educație; d
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
libertății și al receptivității, al acceptării provocărilor mediului înconjurător, stimulându-i să pună întrebări, îi deteermină astfel să gândească divergent, iar culturile, orientate asupra procesului creativ și nu asupra produsului, sunt acelea care produc personalități creative. II .3. Factori frenatori. Blocajele / barierele creativității Factorii stimulativi ai creativității pot deveni blocaje nespecifice prin absența unei variabile stimulative sau prezența opusului acesteia. Blocajele specifice se repartizeză în două mari categorii: blocajele cognitive și de personalitate. Blocajele interne ale creativității sunt: A. Cognitive a
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
stimulându-i să pună întrebări, îi deteermină astfel să gândească divergent, iar culturile, orientate asupra procesului creativ și nu asupra produsului, sunt acelea care produc personalități creative. II .3. Factori frenatori. Blocajele / barierele creativității Factorii stimulativi ai creativității pot deveni blocaje nespecifice prin absența unei variabile stimulative sau prezența opusului acesteia. Blocajele specifice se repartizeză în două mari categorii: blocajele cognitive și de personalitate. Blocajele interne ale creativității sunt: A. Cognitive a) Perceptuale - incapacitatea de a formula problema; - dificultatea izolării ei
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
iar culturile, orientate asupra procesului creativ și nu asupra produsului, sunt acelea care produc personalități creative. II .3. Factori frenatori. Blocajele / barierele creativității Factorii stimulativi ai creativității pot deveni blocaje nespecifice prin absența unei variabile stimulative sau prezența opusului acesteia. Blocajele specifice se repartizeză în două mari categorii: blocajele cognitive și de personalitate. Blocajele interne ale creativității sunt: A. Cognitive a) Perceptuale - incapacitatea de a formula problema; - dificultatea izolării ei; - prea marea îngustare a problemei formulate; - incapacitatea definirii termenilor problemei, când
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
asupra produsului, sunt acelea care produc personalități creative. II .3. Factori frenatori. Blocajele / barierele creativității Factorii stimulativi ai creativității pot deveni blocaje nespecifice prin absența unei variabile stimulative sau prezența opusului acesteia. Blocajele specifice se repartizeză în două mari categorii: blocajele cognitive și de personalitate. Blocajele interne ale creativității sunt: A. Cognitive a) Perceptuale - incapacitatea de a formula problema; - dificultatea izolării ei; - prea marea îngustare a problemei formulate; - incapacitatea definirii termenilor problemei, când nu a fort înțeleasă; - incapacitatea de a distinge
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
produc personalități creative. II .3. Factori frenatori. Blocajele / barierele creativității Factorii stimulativi ai creativității pot deveni blocaje nespecifice prin absența unei variabile stimulative sau prezența opusului acesteia. Blocajele specifice se repartizeză în două mari categorii: blocajele cognitive și de personalitate. Blocajele interne ale creativității sunt: A. Cognitive a) Perceptuale - incapacitatea de a formula problema; - dificultatea izolării ei; - prea marea îngustare a problemei formulate; - incapacitatea definirii termenilor problemei, când nu a fort înțeleasă; - incapacitatea de a distinge între cauză și efect. b
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de sine 1. Bariere datorate atitudinilor individuale Comportamentul egocentric; - Necunoașterea propriei persoane; - Sentimentele de incompetență sau ineficiență; - Lipsa de obiectivitate și realism; - Pasivitatea excesivă. 2. Bariere referitoare la relațiile individ-grupLipsa de comunicare; - Marginalizarea; - Lipsa de autenticitate; - Autoizolarea; - Dependența față de grup. - Blocaje ale creativității Sindey Shore a identificat trei tipuri de blocaje ale creativității: a) emoționale; b) culturale c) creative. (după Mihaela Roco, 2004, pp. 109-110) a) Blocaje de tip emoțional - teama de a nu comite greșeli, de a nu părea extravagant
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
propriei persoane; - Sentimentele de incompetență sau ineficiență; - Lipsa de obiectivitate și realism; - Pasivitatea excesivă. 2. Bariere referitoare la relațiile individ-grupLipsa de comunicare; - Marginalizarea; - Lipsa de autenticitate; - Autoizolarea; - Dependența față de grup. - Blocaje ale creativității Sindey Shore a identificat trei tipuri de blocaje ale creativității: a) emoționale; b) culturale c) creative. (după Mihaela Roco, 2004, pp. 109-110) a) Blocaje de tip emoțional - teama de a nu comite greșeli, de a nu părea extravagant; - teama de a nu fi în minoritate; - capacitatea slabă de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
referitoare la relațiile individ-grupLipsa de comunicare; - Marginalizarea; - Lipsa de autenticitate; - Autoizolarea; - Dependența față de grup. - Blocaje ale creativității Sindey Shore a identificat trei tipuri de blocaje ale creativității: a) emoționale; b) culturale c) creative. (după Mihaela Roco, 2004, pp. 109-110) a) Blocaje de tip emoțional - teama de a nu comite greșeli, de a nu părea extravagant; - teama de a nu fi în minoritate; - capacitatea slabă de a se destinde; - dorința aproape patologică pentru aparenta securitate a cunoscutului și a evidentului;dificultatea de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
nu părea extravagant; - teama de a nu fi în minoritate; - capacitatea slabă de a se destinde; - dorința aproape patologică pentru aparenta securitate a cunoscutului și a evidentului;dificultatea de a schimba modelul de gândire;dependența excesivă față de opiniile altora b) Blocaje de ordin cultural - dorința de a se conforma modelelor sociale; - dorința de apartenență;tendința de a reacționa conform principiului „totul sau nimic”; - slaba capacitate de transforma sau modifica ideile; - încrederea prea mare în rațiune; - exaltarea excesivă față de spiritul grupului, conducând
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
a se conforma modelelor sociale; - dorința de apartenență;tendința de a reacționa conform principiului „totul sau nimic”; - slaba capacitate de transforma sau modifica ideile; - încrederea prea mare în rațiune; - exaltarea excesivă față de spiritul grupului, conducând la i atitudine conformistă. c) Blocaje de ordin perceptiv - incapacitate de a se interoga asupra evidentului; - incapacitate de a distinge între cauză și efect; - dificultatea de a defini o problemă; - incapacitatea de a utiliza toate sensurile care ne pun în contact cu mediul; - dificultatea de a
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de a defini o problemă; - incapacitatea de a utiliza toate sensurile care ne pun în contact cu mediul; - dificultatea de a diferenția între fapte și probleme; - îngustarea excesivă a punctului de vedere; - creadința negativă: „Nu sunt creativ!”Atitudinile necreative ca blocaje ale creativității Atitudinile necreative sunt constructe interne sau externe, care inhibă gândirea creativă și inspirația, acceptarea și implementarea ideilor creative. Blocajele, în cele mai multe cazuri, sunt rezultatul învățării. Cinci atitudini necreative pot deveni bariere ale creativității: - A te lăsa în voia
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
diferenția între fapte și probleme; - îngustarea excesivă a punctului de vedere; - creadința negativă: „Nu sunt creativ!”Atitudinile necreative ca blocaje ale creativității Atitudinile necreative sunt constructe interne sau externe, care inhibă gândirea creativă și inspirația, acceptarea și implementarea ideilor creative. Blocajele, în cele mai multe cazuri, sunt rezultatul învățării. Cinci atitudini necreative pot deveni bariere ale creativității: - A te lăsa în voia obișnuințelor Obișnuința poate deveni o barieră pentru gândirea creativă: răspunsurile „corecte”, modelele de comportament, obiceiurile lingvistice și categoriile conceptuale. - Regulile și
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
legate de insuficiența resurselor Resursele informaționale, educaționale, de timp și de bani determină nivelul de dezvoltare a talentului și excelenței, iar lipsa acestora poate determina la persoanele înalt creative energizări puternice de învingere a obstacolelor. Factori stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență A. Interni - Individ ( factori intelectuali, aptitudini speciale, factorii „de personalitate”) B. Externi - Colectiv (climatul creativ al microgrupului, conducerea) - Societatea (valori promovate, condiții create, educație, nivelul cultural, securitate psihologică și personală, spiritul vremii, „miturile dinamice” ca expresie a dorințelor
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
necesitatea culturii generale cel puțin în gimnaziu și liceu, iar programele să prevadă și lecții speciale în vederea cultivării ingeniozității. Același autor subliniază importanța atitudinii profesorului, relația sa cu elevii. Nu e deloc indicată poziția sa autoritară, oarecum despotică. Ea creează blocaje afective. Copiii nu îndrăznesc să pună întrebări, se tem de eșec, de ironii. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Autoritatea unui profesor nu se bazează pe constrângere, pe frică, ci pe competență sa profesională, pe obiectivitatea și ținuta
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de influențele mediului ambiant. În cazurile de boală, de frică și șoc emoțional, aura se strânge în jurul corpului, sau se poate extinde în situații favorabile. Interpretări ale culorii de bază a aurei Roșu aprins = agresivitate, tendințe spre suicid, probleme sentimentale, blocaje energetice. Roșu pal = epuizare excesivă, depresie. Galben închis = tiranie, tendințe de posesivitate și gelozie, dezechilibru. Galben deschis = persoană evoluată spiritual cu sănătate foarte bună, corp echilibrat energetic. Albastru deschis = creativitate, logică, comunicare bună, intuiție. Albastru închis = înțelept, karmă deosebită, intelect
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Apetrei Ilie () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92823]
-
aruncării și de poziția și acțiunea brațului oare susține mingea, aruncarea zvârlită poate fi: - de deasupra umărului; - lateral pe lângă umăr; - cu evitare, de deasupra capului, - aruncarea prin lansare este un procedeu mai puțin utilizat. Prin el jucătorul caută să evite blocajul adversarului sau să surprindă portarul, grăbind executarea aruncării la poartă, fără a ridica mingea mai sus de nivelul umerilor. - aruncarea prin împingere constituie un procedeu specific jocului de polo. Faza de tracțiune este eliminată; mingea găsindu- se în fața umărului sau
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
dispoziția de joc. Înainte de a analiza procedeele tehnice de aruncare la poartă, redăm schematic sistematizarea lor: 3.3.4.7 Tipuri de inferențe în comunicarea motrică Fenta Când atacantul intenționează să execute o aruncare la poartă și sesizează intențiile de blocaj ale adversarului, caută să dezechilibreze portarul sau să-și găsească un culoar liber de aruncare executând mișcări înșelătoare. Fenta este un element tehnico-tactic individual care urmărește derutarea adversarului prin simularea unei acțiuni sau a unui complex de acțiuni în scopul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
jocuri violente de calculator, decât imaginile unor persoane care folosesc calculatorul”, au declarat coordonatorii proiectului. Joc de cunoaștere personală care pot fi aplicate la preșcolari dar și la școlari Joc de rol:”Cine sunt eu?” Scopul jocului: Cunoașterea participanților, eliminarea blocajelor din comunicarea copiilor, dezvoltarea personală a copiilor cu probleme de comunicare. Desfășurarea jocului: Copii aleg dintr-un coșuleț câte un simbol de floare de o anumită culoare și îl prind în piept,grupându-se apoi după culoriîse pun la dispoziție
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
transversală trebuie să fie realizată la timp, în așa fel încât atacantul, în mișcarea de pătrundere, să constate o mișcare de contrare din partea apărătorului. Apărătorul va fi plasat în așa fel ca să nu existe nici o posibilitate de pătrundere prin spate. Blocajul și plecarea din blocaj Exercițiul 1 - jucătorul A pasează alternativ jucătorilor C și D. Jucătorii din grupa B aleargă și blochează alternativ pentru jucătorii din grupele C și D. Jucătorii din grupele C și D pătrund cu mingea în spațiile
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
realizată la timp, în așa fel încât atacantul, în mișcarea de pătrundere, să constate o mișcare de contrare din partea apărătorului. Apărătorul va fi plasat în așa fel ca să nu existe nici o posibilitate de pătrundere prin spate. Blocajul și plecarea din blocaj Exercițiul 1 - jucătorul A pasează alternativ jucătorilor C și D. Jucătorii din grupa B aleargă și blochează alternativ pentru jucătorii din grupele C și D. Jucătorii din grupele C și D pătrund cu mingea în spațiile libere formate prin blocaj
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
blocaj Exercițiul 1 - jucătorul A pasează alternativ jucătorilor C și D. Jucătorii din grupa B aleargă și blochează alternativ pentru jucătorii din grupele C și D. Jucătorii din grupele C și D pătrund cu mingea în spațiile libere formate prin blocaj. Exercițiul 2 - blocaj executat de pivot pe diagonală - un jucător al liniei de 9 metri exersează cu un jucător de semicerc, situat pe o direcție diagonală. În momentul prinderii mingii de către jucătorul liniei de 9 metri, jucătorul de semicerc blochează
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
jucătorul A pasează alternativ jucătorilor C și D. Jucătorii din grupa B aleargă și blochează alternativ pentru jucătorii din grupele C și D. Jucătorii din grupele C și D pătrund cu mingea în spațiile libere formate prin blocaj. Exercițiul 2 - blocaj executat de pivot pe diagonală - un jucător al liniei de 9 metri exersează cu un jucător de semicerc, situat pe o direcție diagonală. În momentul prinderii mingii de către jucătorul liniei de 9 metri, jucătorul de semicerc blochează, iar jucătorul de
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
cu un jucător de semicerc, situat pe o direcție diagonală. În momentul prinderii mingii de către jucătorul liniei de 9 metri, jucătorul de semicerc blochează, iar jucătorul de 9 metri pătrunde, după o fentă din corp, în spațiul liber format de blocajul jucătorului de semicerc. 85 Exercițiul 3 - blocaj - plecare din blocaj pe diagonală - executat de pivot. În momentul prinderii mingii de jucătorul de la 9 metri, jucătorul de pe semicerc se deplasează pe diagonală în poziția de blocare, apoi pătrunde în spațiu liber
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]