4,944 matches
-
șterse de o educație nordamericană și de iubirea pentru romanul european. Acum era democrat liberal și purta banderole negre ca să susțină cauzele radicale. Ținea și școala de duminică la biserica episcopală din localitate. Avea o față rozalie, cultivată, și păr blond Închis, care Îi cădea În ochi atunci când recita poezii. Uneori culegea scaieți sau flori sălbatice de pe pajiște și le purta la butoniera hainei. Avea un corp scund, solid, și adesea făcea exerciții de gimnastică simple Între ore. Punea și muzică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Mi-am luat și un portofel bărbătesc. La casă n-am putut să-l privesc În ochi pe casier. Mi-era așa de rușine, de parcă aș fi cumpărat prezervative. Casierul nu era mult mai În vârstă decât mine. Avea părul blond și des. Înfățișarea aceea comună centrului țării. La restaurante Începusem să merg la toaleta bărbaților. Probabil că e lucrul cu care mi-a fost cel mai greu să mă obișnuiesc. Eram scandalizat de mizeria din toaletele bărbaților, de mirosurile râncede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Numai aici, În Grădina Caratârtiței, unde ne facem toate poftele sexuale! Vă spun, prieteni, noi aducem strălucirea În viețile voastre, noi vă conectăm la cele mai electrizante experiențe... Așezată pe-o parte, Zora, cu ochii ei albaștri și cu părul blond, mă Întrebă: ― Am fermoarul tras? M-am uitat. ― Bazinul ăsta mă face să mă congestionez. Tot timpul sunt congestionată. ― Vrei ceva de la bar? ― Adu-mi un Negroni, Cal. Mulțam. ― Doamnelor și domnilor, a sosit momentul următoarei atracții aici, În Grădina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se cufunda În bazin. Costumul Îi venea până În talie, lăsându-i pieptul și umerii goi. Zora Înota În lumina acvatică, deschizându-și ochii sub apă - ceea ce eu nu făceam - zâmbind la bărbații și femeile din cabine, cu părul lung și blond fluturând În urma ei ca niște alge, cu bule mici de aer asemenea perlelor Împodobindu-i sânii și dând din coada ei de pește de un verde smarald strălucitor. Nu făcea nimic libidinos. Zora era atât de frumoasă, Încât toată lumea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În mod special. Zora avea insensibilitate la androgeni. Corpul ei era imun la hormonii masculini. Deși era XY, ca și mine, se dezvoltase Într-o linie feminină. Dar Zora o făcuse mult mai bine decât mine. Pe lângă faptul că era blondă, era bine proporționată și cu buze groase. Pomeții proeminenți Îi Împărțeau chipul În fațete arctice. Când vorbea, observai cum i se Întinde pielea peste acei pomeți și cum se adâncește Între maxilare, observai masca strâmtă a pielii ca de zână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
m-a șocat. Când auzise de moartea lui Milton, Își scosese plasa de păr, trăgându-se de claia care se revărsa. Părul Îi era complet alb și În continuare foarte moale, iar În lumina care venea de la televizor părea aproape blond. Îi cădea peste umeri și Îi acoperea trupul ca părul lui Venus a lui Botticelli. Însă chipul Înrămat de acea cascadă uluitoare nu era al unei femei Încântătoare, ci al unei văduve bătrâne, cu capul pătrat și gura uscată. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
astea, nu las să se vadă nimic, căci dacă eu arăt semne de frică, toți din jurul meu s-ar cutremura și ar fugi. Stătea acolo, de partea cealaltă a catedrei, pe un scaun, sprijinită pe coate, cu pletele de culoare blond închis revărsându-i-se pe umeri, pe lângă mâini, până ce atingeau discret suprafața pupitrului. Mă privea, dar nu uimită, cum aș fi crezut că o să mă privească, nici șocată sau înspăimântată. Avea un zâmbet pe față. Discret, dar prezent. Întinse capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să punem în fruntea infirmeriei? Eu cred că aș fi opțiunea evidentă, nu? întrebă Mara. Așa-i. Mai ai nevoie de ceva ? O asistentă, medicamente și instrumente, niște cărți și paturi. Sarah, zisei îndreptându-mi capul spre fata cu părul blond deschis și cu ochi oacheși, căprui, n-ai vrea să fii asistenta Marei? Sigur. Și așa nu aș ști cum să vă ajut, răspunse aceasta dezvăluind un șirag de dinți uimitor de albi și de frumoși. Minunat. Medicamente vei găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ochi nu prea mari, nu prea mici, căprui deschis, un nas drept, o barbă fină și ascuțită. Pielea îi era un pic cam anormal de albă, iar trăsăturile îi erau înăsprite, dar nu prea mult. Părul îi era de un blond alb, care părea să fie o altă bucată de piele. Lung, dar nu prea, părea că strălucește în lumina aurie a școlii. Deși mi-l imaginam într-o încăpere plină de recipiente ciudate, umplute cu diferite substanțe, printre rafturi vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Nu. Nu cred. Nu știu..., răspunse Maigret. Personajul era mic de statură, grăsuț, iar soția lui nu-l depășea În Înălțime, fiind și ea durdulie. De ce avea Maigret impresia că era belgiancă? Din cauza culorii deschise a tenului, a părului aproape blond și a ochilor albaștri bulbucați? Era cel puțin a cincea oară cînd se Întîlneau. Prima dată, bărbatul se oprise brusc, și fața i se luminase ca sub efectul unei jubilări. Voise să deschidă gura, ezitase, În timp ce comisarul, Încruntat, se străduia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
făcută soților Pardon. De un timp, avea impresia ciudată că toată lumea era mai tînără decît el, fie că era vorba de prefect sau de judecătorii de instrucție, de arestații preventiv pe care Îi interoga sau, acum, de acest doctor Rian, blond și afabil, care nu Împlinise patruzeci de ani. În fond, un puști, cel mult un tînăr, totuși grav și sigur pe el, care avea mai mult sau mai puțin să-i hotărască soarta. GÎndul ăsta Îl enerva și totodată Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
mult timp? — CÎnd trei zile, cînd opt sau zece, dacă nu mai mult. Cum e norocul. Aici nu i se făceau reproșuri, nu i se dădea să repete rugăciuni de zeci de ori, dar ghicea ce gîndea despre el medicul blond, așezat În soare, la biroul lui frumos din acaju. — Indigestii puternice? Acru În gură de la stomac, amețeli? Da, amețeli. Nimic grav. Mai ales de cîteva săptămîni, se simțea Într-un univers mai puțin stabil, care și-ar fi pierdut realitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
observa tot timpul cu mare atenție, evocînd În minte silueta și chipul moartei. Cele două femei nu semănau prea mult, iar Francine nu avea fața lungă și ochii negri ai surorii sale. Ea avea ochii albaștri și părul de un blond poate accentuat prin vopsire, pentru că, În față, avea o șuviță roșcată. La prima vedere, semăna cu o femeie cumsecade, care probabil că Își primea clienții cu o dispoziție exuberantă, chiar puțin deșucheată. Nu Încerca să pară distinsă și parcă Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Dar ar fi dorit să facă el cercetarea asta. — Să nu uiți că ai Întîlnire cu Rian. — Azi? — MÎine la patru. Trebuia iar să se dezbrace, să se lase palpat, să urce pe cîntar, să-l asculte pe tînărul medic blond vorbind cu gravitate despre cantitatea de apă pe care o va bea de acum Înainte. Îi va schimba izvoarele? Se gîndi la Janvier, instalat În biroul lui, pentru că Lucas plecase și el În vacanță. Alesese muntele, undeva spre Chamonix. Veliere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
pe ceilalți. Ne priviți de sus, de parcă am fi niște animale corcite cu oamenii. Și, chiar dacă n-o spuneți, pentru voi suntem de fapt un fel de sălbatici cu fața albă, abia coborâți de prin copaci. Vă place părul nostru blond. Iar femeile voastre jinduiesc să și-o tragă cu noi pentru că avem mădularul zdravăn, nu blegit, ca al vostru. Unde pui că suntem mari și puternici. Mult mai înalți decât voi, ăștia din sud, adevărate stârpituri cu picioare mici și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
omoară de fapt este că eu am început ca stagiar absolvent, iar Geraldine a fost la început secretară. Și care dintre noi ajunge să scrie prima articole de fond? Exact. Nu e vorba că sunt cinică, dar cu părul ei blond și lucios strâns într-un coc șic, cu fizicul ei de minuscula mărime 34, strecurat în haine de ultima modă, Geraldine poate să nu aibă nici un dram de talent, și bărbații tot o adoră, iar redactorul-șef o consideră cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Lisa locuiau în acest apartament cu mult înainte să apar eu în peisaj, și de cele mai multe ori mă gândesc că erau de departe mai fericite, doar că nu aveau pe cineva care să le facă mereu ceai seara. Sophie e blondă: o blondă șic și fercheșă, cu un zâmbet îmbietor și ochi care te invită în pat. Lisa este brunetă, are părul lung și ciufulit și o gură plină și îmbufnată. Când le vedeți pentru prima oară, ați crede probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
în acest apartament cu mult înainte să apar eu în peisaj, și de cele mai multe ori mă gândesc că erau de departe mai fericite, doar că nu aveau pe cineva care să le facă mereu ceai seara. Sophie e blondă: o blondă șic și fercheșă, cu un zâmbet îmbietor și ochi care te invită în pat. Lisa este brunetă, are părul lung și ciufulit și o gură plină și îmbufnată. Când le vedeți pentru prima oară, ați crede probabil că sunt consumatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
respir normal. Stau întinsă și creez o fantezie elaborată despre ce aș purta dacă aș fi slabă. Mi-aș strânge părul într-o coafură supersexy și la modă și poate, dacă aș avea curajul, mi-aș face și câteva șuvițe blonde, doar în față. Aș purta des ochelari de soare. Ocazional, ar fi din ăia mari de care poartă starurile de la Hollywood, cu rame de baga, dar de obicei aș purta din ăia șmecheri, cu lentile mici și rotunde, care dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
sunt mii de bărbați și femei tinere, oameni la fel ca Ben, care visează să ajungă prezentatori de televiziune. Suferă pentru acele cincisprezece minute de glorie, tânjesc să fie celebri numai de dragul de a fi celebri. Dacă au noroc, părul blond indispensabil, dacă se pretează la flirt și au o înclinație spre a fi sălbatice, fetele chiar pot să ajungă pe ecran, ca prezentatoare la vreo nouă emisiune țicnită. Bărbați pot, dacă au legăturile potrivite, să ajungă și ei pe ecrane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
s-o descurcăm. El pleacă, iar eu iau cu mișcări încete o revistă de lângă computer, așteptându-l să se întoarcă. Doamne, uite un alt model care a scăpat în liga campioanelor și uite cât e de superbă. Îi studiez părul blond platinat și sprâncenele perfecte, iar apoi îmi zic să nu uit s-o adaug colecției mele când ajung acasă. ― RAHAT! strigă Ben, iar eu îi aud pașii grăbiți în spatele meu. ― O, DOAMNE! Mă uit și eu la ecran, îmi duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
totul alt limbaj. Pot să încerc și eu? Geraldine îmi dă mouse-ul, iar eu îmi mișc mâinile rapid peste tastatură. — Și ți-ai găsit deja tipa visurilor tale din California? — Dap, vorbesc cu ea chiar acum. O cheamă Suzie, e blondă, are douăzeci și patru de ani, are un corp tare și e o tipă adevărată. — De unde știi că nu te minte? — Mi-a spus că-mi va trimite poza ei pe mail. Să sperăm că nu minte. — O să aflăm curând <s>. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Williams, care de-acum a plecat de la Kilburn Herald, la fel cum a făcut și ea. Se vede mergând spre Ben la o petrecere aglomerată, spunându-i „bună!“ cu o privire ștrengărească și dându-și pe spate părul, de-acum blond. Vede cum ochii lui Ben se măreasc de uimire, înlocuită după câteva clipe de admirație, respect, dorință. Îl vede pe Ben conducând-o acasă cu mașina și intrând la o cafea. Vede cum colegele ei de apartament mor să filtreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
plăcile finisate din lemn. Oglinzi vechi și picturi nepotrivite acoperă peretele, iar într-o cameră mică, separată de barul principal, sunt câteva canapele din piele tăbăcită și fotolii. Ben duce băuturile îndreptându-se spre această încăpere - o halbă de bere blondă pentru el și o sticlă de bere Sol pentru Jemima. Jemima nu e amatoare de alcool; gustul nu i-a plăcut niciodată în mod special, și nici n-a prea știut vreodată ce să ceară la bar, atunci când a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dau telefoanele plictisitoare, totuși - înmoaie lenjeria murdară în Biotex înainte de a o spăla pentru a-i reda albul imaculat, nu deschide niciodată ușa cuptorului în timp ce gătești sufleu, clătește părul cu ceai de mușețel pentru a-ți scoate în evidență șuvițele blonde - și de fiecare dată când prind câte-o privire de-a lui Ben, mă pierd într-o fantezie de proporții. La 4.35 după-amiaza îmi amintesc de Brad. A spus că-mi va trimite un e-mail, și chiar dacă există bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]