3,038 matches
-
capitaluri să sacrifice o mică parte din veniturile lor pentru a asigura funcționarea mașinii guvernamentale. Trebuințele statului trebuie să fie plătite de cei cărora bogăția le îngăduie să facă acest lucru fără greutate. Această măsură va distruge ura săracului împotriva bogatului, în care primul va vedea o forță financiară utilă statului, un sprijin al păcii și al prosperității, pentru că va vedea că el este acela care face față măsurilor necesare pentru a obține aceste bunuri. Pentru ca plătitorii aparținând clasei inteligente să
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
achita el față de străinii bogați, de la care a împrumutat bani, în loc să-și strângă bogățiile pentru ceea ce are nevoie, fără să plătească dobândă. Atâta timp cât împrumuturile au rămas interne, creștinii nu făceau decât să mute banii din buzunarul săracului în acela al bogatului. Dar când noi am cumpărat persoanele care trebuiau, pentru a strămuta împrumuturile pe teren străin, toate bogățiile statului au trecut în casele noastre și toți creștinii s-au pus să ne plătească un bir de robi. Dacă nesocotința creștinilor conducători
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
piele, la ureche, și-i dă drumul pe apă . Niște femei care spălau grâul au prins sălășelul și au crescut copilul până la 18 ani. Tânărul pleacă din sat și ajunge la o crâșmă, unde dă de tatăl lui; putred de bogat. Acesta îl ia la el acasă ca să-i păzească grădina; îl însărcinează să-mpuște pe oricine ar încerca să pătrundă în grădină. Stăpânul se preface într-un om hâd, intră în grădină iar paznicul grădinii îl împușcă, după care se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aceeași nevoie fundamentală a omului, aceea de a-și clădi liber propria credință. Secolul XVI, după cum amintește Alain Besançon, continuă dilemele și dezbaterile din antichitate și din evul mediu creștin în jurul imaginii. Credința guvernează oricum gândirea colectivă, indiferent dacă e bogat exprimată vizual sau rămâne doar la nivelul unei trăiri interiorizate și austere în practica religioasă (cum e protestantismul). Paradoxurile imaginarului european țin de faptul că până și iconoclasmul se afirmă tot prin raportare la problema imaginii. Am preferat să numesc
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dar și cu ideea (ca reprezentare la nivelul conștiinței a unui lucru, în momentul "apariției" sale), imaginea a suferit mai multe atacuri cu privire la fragilitatea sa conceptuală. Într-o mare măsură, acest aspect este rezultatul unei etimologii complicate și al unui bogat (și nesistematizat) complex semantic, învecinat cu simulacrul (opus lucrului real). Pentru studiul imaginarului, dincolo de funcțiile sale, din ansamblul noțional al imaginii sunt utile alte câteva lucruri, și anume asocierea cu forma (pe care o regăsim în relația sa cu schemele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
există vinovăție. Cel mult, va consimți să se folosească de experiența sa trecută spre a-și întemeia pe ea actele sale viitoare. Timpul va trăi din timp și viața va sluji vieții. În acest domeniu mărginit și totodată atât de bogat al posibilului, totul în el însuși, în afară de luciditate, îi pare imprevizibil. Ce regulă s-ar putea oare naște din această ordine irațională? Singurul adevăr care-i poate părea instructiv nu-i un adevăr categoric; el prinde viață și se desfășoară
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ea, recunoașterea superiorității formelor social viitoare - reducerea timpului de muncă într-o economie a abundenței - constă în reînnodarea cu principiile comunismului vechi, care nu cunoaște nici exploatare nici lupta de clasă, dat fiind că ignoră proprietatea privată și deosebirea dintre bogați și săraci. Deschiși marxismului și revoluției bolșevice, dar și dictaturii, anarhiștii* comuniști preferă să mizeze pe spontaneitatea muncitorului pentru a vedea apariția unei noi umanități. încredințată sindicatelor, asociațiilor și cooperativelor, producția trebuie să răspundă exclusiv nevoilor omului, în afara legilor economiei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mâna pe putere în afara oricărui principiu de legitimitate, de a o cuceri cu forța și a exercita prin teroare”. Astfel, începând din septembrie 1917, înainte chiar de a pune mâna pe putere, Lenin scrie apropo de capitaliști și de cei bogați în general: „Ghilotina nu era decât o sperietoare care îngenunchea rezistența activă. Acest lucru nu este de-ajuns. Noi trebuie să învingem rezistența lor pasivă. Nu trebuie doar să îngenunchem orice rezistență, oricare ar fi ea. Trebuie să-i și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să „torpileze Piața Comună”, favorizând astfel dislocarea frontului imperialist, bănuit mereu de „planuri de agresiune” antisovietice. De asemenea, atâta vreme cât decolonizarea nu este încă înfăptuită, scenariul integrării teritoriilor de peste mări în spațiul economic european este, din punct de vedere al PCF, bogat în antagonisme, între o Franță slăbită și o RFG manifestând un dinamism indiscutabil în politica față de lumea a treia, îndeosebi arabo-musulmană. Abia în 1973 recunoaște PCF realitatea CEE. în 1977, el participă la alegerile pentru Parlamentul European ales prin vot
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și aveau toate de obște. și își vindeau bunurile și averile și le împărțeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare”. și, în veacul al IV-lea, sfântul Ambrozie declara: „Pământul a fost făurit ca să fie al tuturor, bogați și săraci. De ce, bogaților, vă însușiți dreptul de proprietate. [...] Dumnezeu a făcut toate lucrurile, pentru ca toți să se bucure de ele, iar pământul să le aparțină tuturor. Prin urmare, firea a ivit dreptul de comună proprietate; uzurparea a făurit proprietatea privată”. Secta iudaică a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Morus este imediat urmat de cel al lui Tomaso Campanella, mare utopist italian, autor al lucrării Cetatea soarelui (1623), cu contururi clar totalitare, apoi de cel al părintelui Meslier, care, în al său Testament din 1733, denunța violent opoziția dintre bogați și săraci și originea acesteia, proprietatea privată. în secolul al XIX-lea, emulii lui Gracchus Babeuf au văzut în „Insula Utopia” prototipul cetății comuniste, deoarece aici proprietatea și moneda sunt eradicate, munca e transformată în datorie socială și fiecare primește
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vioiciune savant orchestrată. Modernizarea orașului prin construirea de infrastructuri grandioase, cum e metroul din Moscova, conceput ca un „palat pentru toți”, caută să rivalizeze cu realizările americane. Lazar Kaganovici, promotorul proiectului, declară, la inaugurarea lui, în 1935: „Altădată, numai proprietarii, bogații foloseau marmura; acum, puterea e a noastră, acest edificiu este făcut pentru noi, muncitori și țărani, coaloanele de marmură sunt ale noastre, sovietici și socialiști”. Ruso-centrism cultural Totuși, în cursul celei de-a doua jumătăți a anilor 1930, avântul ruso-centrismului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
asupra pământului este puțin probabil să-și dorească autodistrugerea prin promovarea unor politici de reformă rurală. Ajutorul străin, atunci când este îndreptat către grupuri sociale care se opun dezvoltării economice, poate chiar să întărească forțele statu-quoului și să mărească clivajul dintre bogați și săraci. Înapoierea economică poate să se datoreze și unor factori culturali, cum ar fi neîncrederea în progres sau în utilitatea economisirii, care sunt factori imperativi pentru transferul banilor și al know-how-ului tehnic prin ajutorul străin 5. În al doilea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în substanțe nutritive, permeabil, structurat, cu textură mijlocie și cu pH neutru sau slab acid; un astfel de pământ permite dezvoltarea unui larg sortiment de plante lemnoase, erbacee și floricole. Specialiștii recomandă următorul tip de amestec: 40% pământ de țelină, bogat în humus, 30% nisip de râu, grosier, 15% compost și 15% turbă. Amenajarea grădinilor alpine este indicat să se facă într-o perioadă lipsită de ploi, zăpadă, îngheț, cu 2-3 luni înainte de perioada plantări speciilor lemnoase, pentru ca pământul să se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în timp ce considerat împreună cu alții, își diminuează puterea motivațională. De ce? Pentru că intervine adaptarea (imediat după o mărire de salariu sau de o promovare se înregistrează creșterea satisfacției, care, cu timpul, scade). Apoi, oamenii recurg frecvent la comparații (cineva se definește ca bogat în comparație cu o altă persoană mai săracă; de îndată însă ce ajunge la un anumit nivel de bogăție, imediat se va raporta la altcineva și mai bogat decât el). În fine, în fața omului se deschid nenumărate alternative (pe măsură ce o persoană dispune
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
taxă, mai mult sau mai puțin bine pavate, precum și un Întreg ansamblu de drumuri ciudat denumite: „verzi”, „albe”, „maronii”, „adâncite”, „ferate”, „de slujbă” etc. Povestiri captivante Înțesate cu anecdote, cu glume și cu amintiri alcătuiesc un tablou „pitoresc” al Franței, bogat În culori și În arome, cu „datinile și obiceiurile” sale, cu ordinele religioase, confreriile și corporațiile sale, cu rânduiala sărbătorilor, cu crimele și legile locului, cu facultățile sale, cu toate curiozitățile „de păcălit lumea”, cu agricultura și alimentația sa, cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
călare pe cai Închiriați, pe apă și „chiar și cu caleașca”. Admirator al marilor aglomerații, nu contenește cu epitetele măgulitoare la adresa lor, În special pentru Orléans, despre ai cărui locuitori spune că sunt „mai mult decât opulenți” și „putrezi de bogați”. El descrie casele elegante, cu mari Încăperi garnisite cu Împletituri, străzile curate și largi, pavate cu piatră cubică. Amintește apoi că mulți germani vin să studieze la ilustra universitate a orașului și că sunt „atrași nu doar de cursurile ei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este cea care ar avea loc sub semnul justiției. Și tot asta Îl Învăța Machiavelli pe Principele său: „Nu fiți bun!”, dându-i astfel de Înțeles că trebuie să fie drept. Fațăde cei puternici ca și față de cei slabi, față de bogați ca și față de săraci. Cum se construiește atunci o societate? Deși Întâlnirea cu celălalt este asimetrică până acolo Încât devenim ostatici, ea este corectată, spune Lévinas, de prezența terțului, a terțului care nu este exclus, care aduce „cumpănire, măsură și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adresează cuiva În particular. Dacă fiecare dă săracilor tot ce posedă, În curând nu vor mai exista săraci cărora să li se dea, și nici bogați care să mai aibă ceva de dăruit; mai mult, săracii ar deveni bogați, iar bogații de ieri ar deveni săraci și ar trebui să li se dea Înapoi ceea ce le aparținuse Înainte” (Hegel, 1959). Fraternitatea nu are caracterul eroic și exemplar al generozității, și cu atât mai puțin tendința spre despotism a bunăvoinței. În sfârșit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și liberalizare În ritm forțat ar fi cuvintele-cheie pentru ceea ce a primit numele de „consensul de la Washington”. Liberalismul planetar este adesea considerat responsabil pentru inegalitățile observateîntr-o țară sau alta, oricare ar fi nivelul lor de bogăție. Disparitățile sunt mari Între bogați și săraci, Între cei care au o slujbă și șomeri, Între lucrătorii calificați și cei necalificați, prăpastia părând să se adâncească În Marea Britanie și În Statele Unite. Aceste disparități nu sunt Întotdeauna cuantificabile În mod direct, mai ales atunci când se referă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Beneficiarii au mătrășit capitalul și nu mai pot fi deposedați legal, legitimându-și furtul prin mecanisme democratice. N-ar fi inexplicabil, înavuțirea n-are de-a face cu moralitatea. „Nu mă întreba cum am făcut primul milion“ este adagiul oricărui bogat. Deosebirea între magnatul adevărat și miliardarul de carton e că primul face avere într-un mediu liber concurențial, iar al doilea acoperit de-o mafie ce-a transformat dictatura politică într-una economică. Iar acest al doilea - să-i zic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
la un ritm de „privire“, de o dată sau de două ori pe săptămână am impresia că televiziunile din România sunt din ce în ce mai jos, inexorabil. Unde mai poți vedea o emisiune dedicată unei nubile și unui pitic cu burtă și picioare subțiri, bogat (oare?), unde ea declară că-l iubește sincer? Să nu mă las furat de acest subiect și să revin la scopul meu inițial: cârdășia dintre mafia televiziunilor și cea imobiliară. Un reportaj făcut undeva, prin nordul Bucureștiului, unde o biată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
foarte bine de Denis de Rougemont, în cartea pe care ai avut bunătatea să mi-o împrumuți: La Suisse - ou l’histoire d’un peuple heureux), cât și cu cel nordic. A arăta celorlalți cât de tare ești, cât de bogat, cât de norocos, cât de descurcăreț ești! Nimic mai enervant. 3. Tradiția balcanică a obligațiilor familiale îmi repugnă. Știi foarte bine în ce constă ea: merg la nunta ta, dar vii și tu la a mea. În loc de nuntă se pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
2. Teratom (formațiune tumorală) indus la o plantă ornamentală de infecția cu bacteria Agrobacterium sp.; din acest teratom caulinar se diferențiază un lăstar cvasinormal, prezentând rădăcini, tulpină și frunze (din Lewin, 2000). ChON Un sector din citoplasma bacteroidului Agrobacterium tumefaciens, bogat în incluzii cu metabutirat, aflat în citoplasma celulei gazdă în imediata vecinătate a nucleului acesteia. Asemenea cancere de colet au fost întâlnite la numeroase plante dicotiledonate. Din asemenea teratoame pot fi generate plante întregi care diferențiază tulpini, frunze și rădăcini
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Evoluții recente, precum deciziile privind distribuția inegală a subvențiilor pentru agricultură, restricțiile accesului pe piața europeană de muncă sau mai ales dezbaterea asupra tratatului de la Nisa, contribuie în acest timp la construirea unei imagini a Uniunii Europe ca "instrument al bogaților". Dacă o asemenea percepție prevalează, șansele pentru intelectualitatea liberală de a-și asuma funcții de critici ai Uniunii Europene vor crește în curând în mod semnificativ. Rolul tehnocraților responsabili de punerea în aplicare a reformelor economice și structurale de o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]