3,579 matches
-
alde Giani, Cariagdi, Carada, Fleva etc., deci în favorul unui element etnic și moralicește străin neamului românesc, acest adevăr [î]i doare rău pe toți aceia câți și-au făcut din specula patriei și naționalității o meserie, un negoț, o breaslă. Când aude cineva că un Fleva ori un Pherekydis pretinde a se interesa de România [î]l poate întreba: "Ce-ți pasă d-tale cum merge ori nu merge Țara Romînească? Pese-ți de ceea ce se petrece în patria d-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
totul în folosul instinctelor bugetofage, se serviseră în adevăr pe la 1866 de această gogoriță, pentru a-și da un înțeles politic care le lipsește - și roșii sunt tot atât de străini de România ca redactorii lui "Pesther Lloyd" de Ungaria; sunt aceeași breaslă de exploatatori ai intereselor publice. Precum evreii și foile lor din Pesta n-au altă treabă decât de-a băga vrajbă între naționalități și a le întărîta una asupra celeilalte, tot astfel fanarioții noștri aflaseră de cuviință a porni un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca știință admite numai cum grano salis este echitatea, prin care se distinge dreptul ca obicei. Dar echitatea presupune o altă organizare a societății. E evident că cel mai echitabil judecător pentru cizmar e cizmarul, pentru argintar argintarul, pentru breslaș breasla. Dar această justiție a echității a existat pururea alături, paralel cu justiția strictă, formală, a statului. Fără o organizare analogă, în state întemeiate pe principiul egalității sociale nu mai e cu putință a se reveni la judecători aleși din breslaș
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
această justiție a echității a existat pururea alături, paralel cu justiția strictă, formală, a statului. Fără o organizare analogă, în state întemeiate pe principiul egalității sociale nu mai e cu putință a se reveni la judecători aleși din breslaș pentru bresle și nici la o altă specie de electivitate a judecătorului. Nu mai pomenim că toată organizația veche presupune unitatea și nestrămutarea credințelor religioase, că comunitatea unei bresle forma, la noi cel puțin, o enorie; că legături cu totul de altă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai e cu putință a se reveni la judecători aleși din breslaș pentru bresle și nici la o altă specie de electivitate a judecătorului. Nu mai pomenim că toată organizația veche presupune unitatea și nestrămutarea credințelor religioase, că comunitatea unei bresle forma, la noi cel puțin, o enorie; că legături cu totul de altă natură, religioase, de familie, de interese de breaslă uneau pe fiecare om de-o comunitate de semeni de ai lui, că nimeni nu plutea ca frunza pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
electivitate a judecătorului. Nu mai pomenim că toată organizația veche presupune unitatea și nestrămutarea credințelor religioase, că comunitatea unei bresle forma, la noi cel puțin, o enorie; că legături cu totul de altă natură, religioase, de familie, de interese de breaslă uneau pe fiecare om de-o comunitate de semeni de ai lui, că nimeni nu plutea ca frunza pe apă, avizat la propriile sale puteri, la propria sa persoană. Toate acestea au dispărut azi. Societatea omenească nu mai este un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
materiale a omorât sufletele. Odinioară o clasă dominantă puțin numeroasă, incoruptibilă și păstrătoare a tradițiilor țării; azi dasupra oameni îmbogățiți prin camete, prin specule, prin ruina altora. Odinioară o organizație a muncii putând a rezista străinilor; astăzi acea muncă discompusă breaslă cu breaslă, sterilizată prin năvălirile negoțului străin. Odinioară legi răsărite din însuși datinile și deprinderile poporului, azi codici întregi traduși din franțuzește. Odinioară o dreaptă cumpănire între mijloace și trebuințe, azi deprinderea de mii de trebuințe străine, în desproporție cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
omorât sufletele. Odinioară o clasă dominantă puțin numeroasă, incoruptibilă și păstrătoare a tradițiilor țării; azi dasupra oameni îmbogățiți prin camete, prin specule, prin ruina altora. Odinioară o organizație a muncii putând a rezista străinilor; astăzi acea muncă discompusă breaslă cu breaslă, sterilizată prin năvălirile negoțului străin. Odinioară legi răsărite din însuși datinile și deprinderile poporului, azi codici întregi traduși din franțuzește. Odinioară o dreaptă cumpănire între mijloace și trebuințe, azi deprinderea de mii de trebuințe străine, în desproporție cu puterea de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
credulității lui. Dar aci suntem în cazul în care cea mai vulgară prudență se poate feri. Sunt alte cazuri din nenorocire unde lucrurile au fost aranjate în așa chip și combinate cu atâta arte încît trebuie să fie cineva din breasla aceasta pentru a scăpa cu siguranță, de primejdie. Primejdia serioasă nu vine în adevăr decât de la societățile cu capital mare cari oferă o afacere publicului. Nu le înglobez pe toate, căci sunt escepții onorabile, dar adevărul se aplică la generalitatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
întru nimic de poziția trecută a evreilor în țările apusene și răsăritene, nu poate fi obligată a suporta economic și social urmările acelui rău tratament. La noi n-au fost persecuțiuni religioase. Sub domniile vechi naționale puținii evrei formau o breaslă al cărei staroste era rabinul. Breasla aceasta avea dreptul public al oricării alte bresle și, prin caracterul chiar al instituției, membrii comunității economice nu se că puteau înmulți peste trebuințele reale. Așa ar fi trebuit să rămâie totdauna. În organizarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
evreilor în țările apusene și răsăritene, nu poate fi obligată a suporta economic și social urmările acelui rău tratament. La noi n-au fost persecuțiuni religioase. Sub domniile vechi naționale puținii evrei formau o breaslă al cărei staroste era rabinul. Breasla aceasta avea dreptul public al oricării alte bresle și, prin caracterul chiar al instituției, membrii comunității economice nu se că puteau înmulți peste trebuințele reale. Așa ar fi trebuit să rămâie totdauna. În organizarea veche nu încăpeau paraziți. În lipsa absolută
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi obligată a suporta economic și social urmările acelui rău tratament. La noi n-au fost persecuțiuni religioase. Sub domniile vechi naționale puținii evrei formau o breaslă al cărei staroste era rabinul. Breasla aceasta avea dreptul public al oricării alte bresle și, prin caracterul chiar al instituției, membrii comunității economice nu se că puteau înmulți peste trebuințele reale. Așa ar fi trebuit să rămâie totdauna. În organizarea veche nu încăpeau paraziți. În lipsa absolută de organizare socială de care ne bucurăm în urma
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să consulte pe Carey însuși în bună traducere germană de Adler (Muenich, 1863, 3 vol. ). [30 octombrie 1881] ["ADUNĂRILE LEGIUITOARE SUNT CONVOCATE... Adunările legiuitoare sunt convocate, prin decret regal, pentru ziua de 15 noiemvrie. Nu ne facem iluzii asupra activității "breslei vesele și ușoare" din care consistă majoritatea. Chiar dacă ar fi altfel decum sunt și dacă am putea presupunea la cei mai mulți dorința de-a face bine, ea ar deveni iluzorie față cu completa lipsă de idei și de cunoștințe, proprie partidului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
școală veche de cenușeri ignoranți aplaudând crearea oricărui nou drum de fier, orice pas care adaogă în mod firesc înstrăinarea brazdei lor, reducerea muncii locuitorilor la cea mai simplă, mai greoaie, mai puțin rentabilă formă. De aceea și acum, când breasla ușoară a advocaților de duzină și a postulanților deputățiți se va aduna în Dealul Mitropoliei, vor ploua proiecte nouă de drum de fier, de răscumpărări ș. a. Tot tendența aceasta o are cestiunea Dunării, tendența de-a preface esportul nostru într-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
schimb și piară orășeanul român spre a fi înlocuit cu comisionarul și importorul străin. Două catedre de economie politică avem în țară, amândouă ocupate de liber schimbiști și dacă un student ar îndrăzni de capul lui să zică ceva de bresle, de apărarea piețeii și muncii naționale, i se dă zero. Cu înțelepciunea suprafină importată de la Paris am ajuns a importa făina și untul de la Brașov, verdețurile murate din Franța. Românul e de felul lui om prost. Morar nu i-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
București în coloanele sale o reclamă a Creditului Mobiliar, putem constata lesne că numai în rare cazuri este chip de-a prezerva acest instrument de acțiune politică de venalitate. Nu vorbim aci de personalități. Desigur există personalități oneste în această breaslă, dar ele sunt așa pentru că așa le-a făcut Dumnezeu. Industria gazetăriei în sine e expusă unor primejdii morale de cari publicistul cutare ori cutare scapă, de cari publicistica nu poate scăpa. Cu toate acestea există o garanție în contra acestor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că vo pagubă pentru tară nu e dacă vrea Dumnezeu ca și Caradalele ori Cariagdii să dea ortul popei, "Romînul" o numește "apel la asasinat". {EminescuOpXII 463} ["PATRUZECI ȘI DOUĂ DE CORPORAȚII... "] 2264 Patruzeci și două de corporații române de bresle productive, de grupe de oameni cari aveau o existență onorabilă și asigurată prin munca mînilor lor, formau cortejul domnesc acum treizeci de ani. Câte din ele or fi dispărut astăzi, câte sunt suplantate prin străini, câte vor fi pe calea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bunul simț clinic, acest al doilea termen Încorporând etica și deontologia practicii medicale. Corolarul acestei ecuații nu poate fi decât profesionistul care din date puține intuiește diagnosticul, aplică tratamentul corect În condiții de decență și respect față de bolnav, profesie și breaslă. Acest deziderat, al cărui baze se pun Încă din perioada de studenție, astăzi cel puțin nu mai poate fi Îndeplinit și constituie un mare handicap al pregătirii medicale față de ceea ce Însemna Învățământul clinic cu câteva decenii În urmă. Este singura
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ale inițiativei, canonizate de Adam Smith în opera s] de c]p]tăi din 1776, „Wealth of Nations”. Bineînțeles, noua atitudine fâț] de afaceri nu a ap]rut peste noapte și a fost construit] pe tradiții cu o îndelungat] istorie. Breslele medievale, de exemplu, isi stabiliser] propriile coduri de „etic] a afacerilor” cu mult înainte că afacerile s] devin] instituția central] a societ]ții, dar acceptarea pe scar] general] a afacerilor și recunoșterea economiei că structur] central] a depins de un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra lumii, a oamenilor și evenimentelor. Narator volubil, V. mânuiește magistral dialogul recuperat din cutele memoriei, evocând anii de școală, ai formării profesionale (cu episodul parizian al doctoratului) și ai unei cariere care i-a adus mari satisfacții, recunoaștere în breaslă și în clientela tribunalelor. Sunt pagini agreabile, care conservă mai ales partea frumoasă a vieții, până și într-un moment „tragic, sinistru, fioros și plin de groaznice consecințe” cum a fost războiul din 1916-1918, cu episodul internării sale în lagărul
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
ne grăbim), pentru culegerea și valorificarea creației populare (Un tezaur al poeziei noastre populare, Conferența d-lui Delavrancea), ia apărarea scriitorilor împotriva abuzurilor editorilor sau ale politicienilor (Cum trăim, Schimbarea guvernului și literatura), militează pentru organizarea sindicală și profesională a breslei (Proprietatea literară, O societate literară), pentru așezarea teatrului pe principii sănătoase (În epoca gazetei, Impresiuni din teatru), pentru instaurarea unei noi atitudini față de literatura satului (Ce este literatura „țărănistă”?) și cultivarea gustului pentru citit (Înmulțirea cititorilor), se ridică împotriva falselor
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și evaluări, În loc să Îmi văd liniștit de ale mele? Eventual să mai cresc, să mai scriu, să mai acumulez ani de viață, mai multă experiență profesională și rutină? Dar cine să-și dea cu părerea despre starea profesiunii și a breslei de pe urma căreia trăiește, dacă nu oricare membru al acesteia? Fără Îndoială, chiar și cele mai banale opinii, Într-o asemenea chestiune, trebuie să se bazeze pe argumente raționale și să fie articulate cu responsabilitate și cu decență. Dar exprimarea lor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
parte, nu mai aveau nimic din vigoarea de altădată. Așa se explică, probabil, faptul că istoriografia română de astăzi a devenit mai monolitică și mai ipocrită, În raport cu Înfățișarea sa tradițională. Ea și-a pierdut o mare parte din spiritul de breaslă, din capacitatea de a selecta și impune adevăratele valori. Am uitat cum se creează acele minime condiții de libertate intelectuală și de fair-play care fac posibile discuțiile critice și, pe această cale, Înnoirea continuă a istoriografiei românești, ținerea ei la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]