4,654 matches
-
au lucrat la fortificarea locului. Ofițerii britanici, reconsiderând situația, au decis să atace, efectivele lui Gage ridicându-se la 6500 de soldați. În dimineață zilei de 17 iunie, generalul Howe, în fruntea a 2200 de soldați, a atacat frontal. Dar britanicii au fost secerați de rafalele de gloanțe americane, britanicii fiind determinați să se retragă. Howe și-a regrupat soldații și a reluat atacul, el personal conducând plutoanele de pe dreapta. Au fost respinși din nou cu mari pierderi. Primind întăriri de
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
au decis să atace, efectivele lui Gage ridicându-se la 6500 de soldați. În dimineață zilei de 17 iunie, generalul Howe, în fruntea a 2200 de soldați, a atacat frontal. Dar britanicii au fost secerați de rafalele de gloanțe americane, britanicii fiind determinați să se retragă. Howe și-a regrupat soldații și a reluat atacul, el personal conducând plutoanele de pe dreapta. Au fost respinși din nou cu mari pierderi. Primind întăriri de 600-700 de soldați din Boston, Howe a atacat a
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
că rezistență era imposibilă, iar colonelul William Prescott, comandantul American, a ordonat retragerea. Nu au fost însă urmăriți, americanii pierzând 115 soldați , printre care și dr. Joseph Warren, 305 de răniți și 30 de prizonieri dintre care 20 au murit. Britanicii au avut 19 ofițeri morți, 62 ofițeri răniți, 207 de soldați morți și 766 de soldați răniți. A fost o Victorie à la Pirus pentru britanici. Pentru a nu mai plăti prețul pierderii și a mai multor soldați, Gage a
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Joseph Warren, 305 de răniți și 30 de prizonieri dintre care 20 au murit. Britanicii au avut 19 ofițeri morți, 62 ofițeri răniți, 207 de soldați morți și 766 de soldați răniți. A fost o Victorie à la Pirus pentru britanici. Pentru a nu mai plăti prețul pierderii și a mai multor soldați, Gage a fost rechemat și Howe a preluat comanda trupelor britanice din America de Nord pe 10 octombrie 1775. Bătălia de la Bunker Hill a fost sângeroasă, iar victoria tactică britanică
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
a preluat comanda trupelor britanice din America de Nord pe 10 octombrie 1775. Bătălia de la Bunker Hill a fost sângeroasă, iar victoria tactică britanică nu decidea nimic din punct de vedere strategic, capturând doar peninsula Charlestown, fiind doar o bătălie câștigate de britanici la un moment nepotrivit și la un loc nepotrivit, arătând americanilor de pretutindeni că o gloată de fermieri înarmați reușeau să încercuiască și să respingă trupele regulate de două ori ale celei mai bune infanterii din lume. În împrejurări dramatice
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
-se prin vederi moderate ceea ce impunea elementelor conservatoare din Congres care se temeau că radicalii îi vor atrage pe șovăitori. Alegerea lui Washington simboliza alianța plantatorilor sudisti cu negustorimea antibritanică din Noua Anglie, consolidând unirea tuturor forțelor ce luptau împotriva britanicilor, împiedicând guvernanții britanici să mai facă dinstinctie de interese dintre Sud și Nord. A doua zi, Washington a acceptat comanda și și-a oferit serviciile fără să fie plătit. A fost adoptat un plan general de organizare a armatei, Congresul
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
rebelilor din America. S-au dat ordine din iunie pentru aducerea întăririlor în America: șase regimente din Gibraltar și Minorca, unități, nave război, echipament, muniție și armament. Dar în Anglia, mulți militau împotriva războiului cu coloniile engleze. Negustorii și manufacturierii britanici erau pentru război, dar era o largă minoritate care se opunea războiului căci avea să pricinuie pierderi mari comerțului și încasării debitelor. Numeroși negustori, nobili și meșteșugari, mai ales cei din Scoția, îl considerau pe George al III-lea ca
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
celor care își recunoșteau greșelile. Votată și sancționată pe 22 decembrie, Legea Prohibitivă a intrat în vigoare la 1 martie 1776. Parlamentul își asumă lucrările, guvernul depunea eforturi să procure trupe, dar voluntarii nu se prezentau la punctele de înrolare, britanicii neavând entuziasm pentru războiul în America. Goerge al III-lea s-a adresat Ecaterinei a II-a a Rusiei să-i trimită 20 000 de soldați ruși pentru reprimarea revoltei, dar țarina a refuzat. S-a recurs la cumpărarea de
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
și fiind supuși amenzilor și taxelor dublate sau triplate, rechizitilor și erau arestați la domiciliu, condamnați la munci grele sau torturați și uciși. Averile erau confiscate . Comitetele chiar alcătuiau liste negre de toți cei bănuiți sau învinuiți de colaborare cu britanicii, de adversari declarați sau nedeclarați din interior, de neutri, îndoielnici, aceștia fiind supuși amenzilor și dărilor. Comitetele de securitate strângeau contribuții necesare pentru război și se ocupau de aprovizionarea cu arme și echipament militar a unităților militare, sprijinind și industria
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
apărând politică represivă, declarând chiar înainte de Lexington și Bunker Hill, că americanii erau nepricepuți, nedisciplinați și lași, subestimandu-i. Lordul George Germanin, ministrul Coloniilor ce răspundea de operațiile militare în America, a tras învățăminte de pe urma primelor ciocniri dintre americani și britanici.A trimis regimente peste ocean bine echipate și instruite, supraestimând numărul loialiștilor și minimalizând posibilitățile revoluționarilor. Conform planului, se pornea de la ideea că în sud, loialiștii aveau nevoie de trupe britanice ca să răstoarne conducerile rebele și să preia controlul. Generalul
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
două zi, generalul McDonald s-a predat alături de cei 850 de loialiști, ceilalți s-au împrăștiat. Urmând să ocupe Charleston, forțele terestre și navale britanice au ajuns la 4 iunie în rază orașului. Washington și-a dat seama de interesul britanicilor în privința sudului și l-a numit ca secund pe generalul maior Charles Lee, commandant al frontului sudic, ce includea Virginia, Carolineel și Georgia. Lee a sosit a două zi după britanici la Charleston, cu 1900 de soldați, sporind efectivele apărătorilor
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
rază orașului. Washington și-a dat seama de interesul britanicilor în privința sudului și l-a numit ca secund pe generalul maior Charles Lee, commandant al frontului sudic, ce includea Virginia, Carolineel și Georgia. Lee a sosit a două zi după britanici la Charleston, cu 1900 de soldați, sporind efectivele apărătorilor orașului la 6600 de soldați. Fortul Sullivan, situat pe insula Sullivan, a străjuit intrarea în port. Clinton a debarcat cea mai mare parte a forțelor pe insula Long Island, din vecinătate
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Hudson. A lăsat 3000 de soldați în fortul Washington și 4500 în fortul Lee sub comandă lui N. Greene și s-a retras în localitatea White Plains pe 23-26 octombrie. Fiind urmărit, Washington s-a desprins de atacurile frontale ale britanicilor și a continuat să se retragă în noaptea de 31 octombrie spre înălțimile de la North Castle, lăsându-l pe generalul Lee cu jumătate din efective șip e generalul William Heath cu 2000 de soldați la Peekskill să păzească Hudson, conducând
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
acesta fiind convins că Washington avea să fie înlocuit de Congres datorită erorilor, înfrângerilor și retragerii și că acesta va fi numit drept succesor, fiind ofițer de carieră cu reputație mare în operațiunile din Europa și America. Fiind presat de britanici, Washington a distrus podul de peste Raritan River, s-a retras de la New Brunswick la Trenton, localitate pe râul Delaware. Washington, pregătind evacuarea soldaților, a ordonat să fie adunate toate ambarcațiunile aflate pe râu și i-a trimis un mesaj lui
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
ordonat să fie adunate toate ambarcațiunile aflate pe râu și i-a trimis un mesaj lui Lee să se grăbească. Urmărit de inamic, Washington, protejat de tirul artileriei sale, a traversat Delaware în dimineață zilei de 8 decembrie, sub ochii britanicilor. În Pennsylvania a primit întăriri de 2000 de milițieni din împrejurimi, având 5000 de soldați cu el. Lee a traversat Hudson cu 4000 de soldați, dar într-un ritm lent. În seara zilei de 12 decembrie și-a amplasat tabăra
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
atins. Burgoyne conducea o expediție de 7500 de soldați, 250 de canadieni francezi și tory, 400 de indieni, 42 de piese de artilerie, o mică flotă, pornind din apropiere de Montreal în iunie 1777. O altă unitate de 1800 de britanici loialiști și indieni se îndrepta spre Oswego pe lacul Ontario. Un convoi uriaș de bagaje și sute de femei și copii însoțeau expediția. Primul obiectiv era fortul Ticonderoga. Nu de parte de fort se clădea o cetate , lărgită și întărită
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Thaddeus Kosciuszko, un inginer polonez voluntary, viitorul erou al luptei pentru independența Poloniei. Forțele americane la Ticonderoga, comandate de generalul Arthur de St. Clair se ridicau la aproape 3500 de soldați prost echipați, cu armament nepotrivit și extenuați de boli. Britanicii au ocupat măgura la 5 iulie, această fiind o poziție strategică importantă, ce făcea ca fortul să nu mai fie aparat. Americanii s-au retras în cursul nopții, abandonând depozitele. Burgoyne și-a continuat înaintarea, dar lent din cauza terenului împădurit
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
alarmat de micșorarea rezervelor sale de alimente, a trimis un corp de 700 de soldați să obțină controlul asupra depozitelor americane de la Bennington. Localitatea era apărată de 2000 de americani, majoritatea fiind milițieni abia recrutați, sub comandă lui John Stark. Britanicii au fost înfrânți sau luați prizonieri, iar întăririle trimise de Burgoyne au fost respinse, pierzând 200 de soldați. Bennington a reprezentat o victorie americană. Trupele britanice înaintau spre Oswego, atacate de unități de miliție americană, fiind silite să se retragă
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Kosciuszko de la Bemis Heights, unde generalul Horațiu Gates și-a concentrat grosul forțelor de 7000 de soldați. La 19 septembrie, Burgoyne a atacat spre vest printr-o manevră complicată ca să ocupe înălțimile, dar a fost respins de Freeman’s Farm, britanicii pierzând 600 de soldați, iar americanii-300. Generalul Clinton, comandantul britanic din New York, chemat în ajutor de către Burgoyne, a coborât de-a lungul Hudsonului, ocupând forturile Clinton și Montgomery la 6 octombrie. A ordonat flotilei să incendieze orașul Esopus Kingston și
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
american John Stark cu 1100 de milițieni și o baterie de artilerie păzea unică cale liberă. Cu unanimitatea ofițerilor săi, Burgoyne a început negocierile. După două zile de negocieri, Gates și Burgoyne au încheiat tratatul de capitulare, ce prevedea că britanicii să se întoarcă liberi în Anglia. Congresul a repudiat convenția. Soldații britanici au fost ținuți în captivitate lângă Boston un an, transferați în alte părți. Unii au dezertat, alții s-au integrat în populația americană. La 17 octombrie, armata lui
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
în linie. Cu ajutorul statelor, particularii s-au apucat de piraterie. Vasele-corsar au făcut raiduri în apele din Indiile de Vest, Golful Sf. Laurențiu și în Europa, precum și în jurul insulelor britanice, fiind capturate 342 de vase britanice și 464 în 1777. Britanicii au pierdut în total 2000 de vase încărcate cu mărfuri și produse ale căror valori se ridicau la 18 milioane lire sterline, 12 000 de marinari fiind capturați. În septembrie 1779 s-a desfășurat bătălia dintre vasul american “Sărmanul Richard
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
blocarea New York-ului și a coastelor lui Rhode Island. În 1779, escadrele Franței și Spaniei s-au îndreptat atacul principal asupra Indiilor de Vest britanice, silind forțele navale engleze să se disperseze pentru a putea apară insulele. În toamna 1778, britanicii s-au decis să ocupe Georgia, statul fiind mai izolat și mai puțin populat. Triburile Creeksilor și Cherokeezilor așezate de-a lungul frontierei erau favorabile britanicilor. Trupele britanice au încercat, sub comanda generalului Prevost, să ocupe Savanna în decembrie 1778
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
forțele navale engleze să se disperseze pentru a putea apară insulele. În toamna 1778, britanicii s-au decis să ocupe Georgia, statul fiind mai izolat și mai puțin populat. Triburile Creeksilor și Cherokeezilor așezate de-a lungul frontierei erau favorabile britanicilor. Trupele britanice au încercat, sub comanda generalului Prevost, să ocupe Savanna în decembrie 1778. După o lună, au cucerit Augusta. Atacurile americanilor conduși de generalul Benjamin Lincoln în martie 1779, Georgia fiind complet recucerită de britanici. Amiralul d’ Estaing s-
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
lungul frontierei erau favorabile britanicilor. Trupele britanice au încercat, sub comanda generalului Prevost, să ocupe Savanna în decembrie 1778. După o lună, au cucerit Augusta. Atacurile americanilor conduși de generalul Benjamin Lincoln în martie 1779, Georgia fiind complet recucerită de britanici. Amiralul d’ Estaing s-a întors în toamna 1779 pe coastele Americii și a cooperat cu generalul Lincoln în asedierea Savannah în septembrie. Asediul s-a prelungit, iar la cererea francezilor, asaltul a început pe 9 octombrie. Respinși cu mari
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
a atacat forțele britanice și loialiste din Carolina de Sud și Georgia. A fost respins din nou la Hobkirk’s Hill pe 25 aprilie. Greene a împins cu sprijinul detașamentelor de gherilă, avanposturile britanice astfel încât până la sfârșitul verii anului 1781, britanicii nu mai dețineau numai Charleston și Savannah. Generalul Clinton, comandantul supreme al armatei britanice, socotind că forțele Americano-franceze vor asalta New York, s-a pregătit să respingă atacul. Washington însoțit de Rochambeau au pregătit asaltul asupra New York-ului, o operație combinată
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]