2,199 matches
-
magistrului, mare calamburgiu de locantă, intra în convulsivă transă comică, arunci cînd profesorul începea să-și dezvolte sobra intervenție publică. Numai tusea lui cronică îi întrerupea dezmățul hilar. Și tare nu cred că nu dibuise, el, pișicherul, sub ștaiful magistrului, bruma de... autoșagă. Cum, la fel, nu aș risca în cazul celuilalt academcian ieșean, Alexandru Zub, fost coleg de promoție universitară și autorul unei doct măgulitoare prefețe la albumul meu Uși celebre, Uși umile. Vrînd să-i atrag atenția că ochelarii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Amplasarea în condiții nefavorabile a parcelelor viticole se referă la acele parcele afectate de: inundații, apă freatică la suprafață, soluri cu grad de sărăturare ridicat sau compoziție fizico-mecanică nefavorabilă; se consideră cu amplasare nefavorabilă și plantațiile situate în zonele supuse brumelor și înghețurilor târzii de primăvară sau care se manifestă timpuriu toamna, precum și parcelele pe care se constată alunecări de teren, plantate pe terase situate pe versanți care nu mai pot fi reamenajate și care au o expoziție necorespunzătoare. 1.7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186016_a_187345]
-
Oana Chelaru TOAMNA A venit toamna cea bogată. Păsările călătoare se pregătesc pentru o călătorie lungă-lungă în țările calde. Vremea din ce în ce mai răcoroasă ne introduce în mirajul de basm al toamnei. Țăranii harnici și pricepuți au început culesul viilor. A căzut bruma și încep să se scuture cele dintâi frunze galbene.Vântul le aleargă pe poteci cu un foșnet uscat. În codru sună bătrânele ape, natura își scutură deznădăjduită podoaba. Viața toamnei e ca o vâlvătaie de aur, încărcată de culori și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
nuanțe de albastru. Pământul somnoros este încălzit de o pătură de frunze. O boare a furat din ponoare puful păpădiilor. Copacii au veșmânt de aramă. Sălciile bătrâne și pletoase, pomișorii cafenii au brațele pline cu podoabe argintii. Un văl de brumă se depune pe frunzele rumenite, răscolite de vântul jalnic.Toamna a acoperit mestecenii și arțarii cu galben de lămâie. De brazi și pini nu se prind vopselele Toamnei. Se preling până jos pe covorul de frunze, frunze ce strălucesc ca
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
din copaci într-un dans misterios. Toate au culori miraculoase: roșii, arămii, maron, galben, verzui. Pe jos, se așterne covor moale. Păsările călătoare se pregătesc să plece în țările calde. Spre seară, se răcește, iar noaptea și dimineața, cade o brumă argintie. O frunză sub rouă se desprinde răcoroasă, iar cerul își plânge seninul pierdut. Cătălin Blănaru TOAMNA Cu hlamida plină de frunze multicolore, a venit pe meleagurile noastre frumoasa și îmbelșugata toamnă. Vremea este arareori frumoasă. La noi, în luna
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
frunze. Iată deci, doar câteva semne ale sosirii toamnei. Cerul gri s-a acoperit cu o perdea de nori plumburii. Soarele este palid și nu-și mai trimite cu bucurie razele ca astă-vară. De câteva zile, a început să cadă bruma, iar diminețile sunt foarte reci. Codrul a rămas fără cântăreții cei vestiți. Unele animale sălbatice au început să-și facă provizii pentru iarnă. Altele își strâng fân pentru ca bârlogul să fie cald. Oamenii și-au strâns toate recoltele. Au cules
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
era luminat de steluțe sclipitoare de pe văzduhul cenușiu. Arborii cafenii au brațele reci, deoarece vântul aspru le-a suflat frunzele ruginii, rămânând fără veșmânt. Se mai auzea glasul stins al unui greieraș negru, mic, muiat în tuș și pudrat cu brumă pe aripioare. Deodată, steluțele sclipitoare dispăruseră și natura începu să plângă cu lacrimi de ploaie deasă, măruntă și rece. Din cer izvorau săgeți lungi de aur care fulgerau în sus și în jos, în oglinzile de apă. Satele, depărtate în
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
se va pierde tot, chiar și frunzele ruginii. Căci va veni iarna. În pădure, toamna nu este așa de darnică cum este pe câmp. Pe deal, oamenii culeg viile și pregătesc pământul pentru anul viitor. În sfârșit, primul văl de brumă argintie se lasă peste pământ. Semn că iarna este foarte aproape. Norii fug goniți de vânturile înălțimilor. Pădurea are în răstimpuri înfiorări întunecoase și tace melancolică. Ea este o orgă strălucitoare din care vântul cântă o melodie tristă. Cu un
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
stelele cele strălucitoare. Ele sunt candelabrul uriaș al cerului, iar râul se aude curgând încetișor și lin. Luna galbenă ca un bostan se vede pe cerul spuzit de stele. Un greier mic, muiat în tuș și pe aripi pudrat cu brumă se aude cântând din vioară. Un plop negru încrustat în cer pare un uriaș . Liliacul cel mărunt a ieșit din cuib după pradă, zburând amețit dintr-un loc într altul. Sclipirile stelelor se zăresc pe bolta întunecată. Robert Brașoveanu DATINI
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
DE ȘCOALĂ După o vară arzătoare, după vacanța cea mare, a venit toamna. Frunzele copacilor îngălbenesc și încep să cadă pe jos, formând un covor multicolor. Toamna harnică a adus cu dânsa mirosul fructelor și mireasma strugurilor. Un văl de brumă argintie s-a așternut peste case, peste potecile neumblate, peste cărările neștiute ale codrului. În livezi, crengile copacilor se îndoaie de atâta rod. Păsările călătoare trec spre asfințit, lăsându-ne mai triști. Pe mine, începerea școlii m-a luat prin
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
observa îm peșterile cu mai multe deschideri, în anumite perioade ale anului și în anumite porțiuni ale peșterii, prezența unor asemenea curenți care ar duce la încălzirea acesteia în timpul verii, în absența lor peștera rămâne rece. Toamna, odată cu cele dintâi brume și lapovițe, când aerul din exteriorul peșterii are uneori tempereaturi cu mult sub 00C, atunci mișcarea aerului în i interiorul peșterii este evidentă. Iarna în diminețile geroase și liniștite, peștera își trădează prezența prin "răsuflarea" ei caldă și plină de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
apoi, într-un colț al bucătăriei, avea să primească, înmânat de o cameristă, un pachet, resturile de la prânz, iar pe stradă va aștepta o ocazie potrivită ca să fie singură cu farmacista și să-i murmure: „Medicamentul doamnei Lemonnier, vă rog...” Bruma de aer cald furată din farmacie avea să fie alungată repede de sub paltonul ei de suflul înghețat de pe maidane. Când Albertine a apărut pe trepte, birjarul a ridicat din sprâncene și s-a sculat de pe capră. Nu se aștepta. Izba
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
gânduri amare: bătrânețea lui și războiul care avea să continue și când el nu va mai fi. Deodată, în aerul spălăcit al zilei înghețate, a simțit mirosul unui foc de lemne. Gustul plăcut și puțin acrișor se îmbina cu răcoarea brumei de pe câmpul golaș. Bătrânul a tras adânc în piept, cu lăcomie, o gură de aer de iarnă. Unda unui surâs i-a colorat chipul auster. Și-a mijit puțin ochii. El era bărbatul ce respira cu nesaț vântul înghețat mirosind
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nocturn, mă simteam minunat de străin de mine însumi. În prezent, soarele mă plictisea, ziua devenea o așteptare inutilă înainte de viața mea adevărată, seara... Totuși, vestea aceea am aflat-o în plină zi, clipind din ochii orbiți de scânteierea primei brume. Pe când treceam, o voce a răsunat în ceata veselă de elevi care continuau să manifeste față de mine aceeași ostilitate disprețuitoare. - Ați auzit? A murit mama lui... Am surprins câteva ocheade curioase. L-am recunoscut pe cel care vorbise - fiul vecinilor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-mi de Alain - Gloria Lăcătușu, „Opinia”, 4 iunie, 1992, p. 3 32 Cu penelul prin Europa - Doru Mancaș, „Tineretul Liber”, 18 nov., 1992 33 „Dalles” - Viorica Toporaș - G. Eftime, Azi, 28 nov., 1992 34 Floare lângă floare... viață bătută de brumă (Cafeaua de dimineață) - Aurel Leon, „Monitorul”, 3 dec., 1992, p.2 35 Jurnalul galeriilor - Pictura - Victoria Milescu, „Realitatea”, 8 mai 1993, p. 2 36 Primăvară culturală bucureșteană - „Adevărul”, 4 mai, 1993, p. 4 37 Gala primăverii - „Libertatea”, 4 mai 1993
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
dedicat exclusiv traducerilor din literatura contemporană. SCRIERI: Balade pentru orele de seară, București, 1969; Dimineți, București, 1972; Cu un ochi înecat în noapte, un ochi înecat în amiază, București, 1976; Versuri, București, 1981; Ploaia din memorie, București, 1984; Fereastra de brume, București, 1986. Ediții: Emil Botta, Poezii, pref. Valeriu Râpeanu, I-II, București, 1979. Traduceri: Victor Sivetidis, Zbor ireversibil, București, 1972 (în colaborare cu Florența Albu); Patru prozatori americani, București, 1989 (în colaborare cu Adina Mavrodin); Vasili Ardamatski, Porțile, București, 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
dictate ; O2 să aleagă forma corectă a ortogramelor sau, s-au, sa, sa. O3 să completeze corect cuvintele care lipsesc din propoziții ; O4 să alcătuiască pentru fiecare ortogramă dată o propoziție. Subiectul evaluării : I1 Dictare Florile s-au vestejit din cauza brumei. Marin sau Ionel să rămână la vie. Furtuna s-a oprit. Cartea sa este nouă. I2 Tăiați cu o linie forma scrisă greșit : Elena s-a dus în oraș cu sora sa. Elevii clasei noastre s-au pregătit pentru excursie
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Versurile din Echinocțiu liric (1969), volum publicat la un interval de douăzeci și cinci de ani față de cel de-al treilea (Moine, 1944), pun în lumină o maturizare a expresiei poetice, într-o transcriere sugestivă a tablourilor de atmosferă: „Frunze galbene cad, bruma cade/ Peste umbrele toamnei mereu./ Florile-s risipite, nomade,/ Cuvintele, fermecat minereu”; „Prietene, vinul atunci era amar/ Și Ana, Maria, nu mai erau cu noi,/ Vinul în culori de chihlimbar/ Urca neînvinse luminile prin ploi” (Era o toamnă amară). Fascinația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
prin fotosinteză - respirație, efect al reducerii covorului vegetal și poluării. Precipitațiile reprezintă apa care cade pe pământ, în stare lichidă sau solidă, cu durată și intensități diferite, din atmosfera saturată în vapori. Prin precipitații se înțeleg: -ploaia, zăpada, grindina -roua, bruma,chiciura ( promoroaca ), rezultate prin condensarea vaporilor de apă chiar pe suprafața pământului. După intensitate și durată se disting: -ploi sau ninsori mărunte de lungă durată -burnițele ( picături de apă sau aciculi de gheață aproape invizibile) -averse (ploi sau ninsori abundente
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
foarte aproape de pământ. În zilele cu ceață, circulația oamenilor și a vehiculelor este îngreunată. Grindina apare vara, când picăturile de ploaie trec prin straturile foarte reci de aer și se transformă în boabe de gheață. Grindina este dăunătoare culturilor agricole. Bruma se formează în nopțile senine și reci, de toamnă sau de primăvară, când corpurile de pe pământ se răcesc foarte mult. Vaporii de apă care vin în atingere cu aceste corpuri se condensează, iar picăturile de apă îngheață, formând un strat
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
în nopțile senine și reci, de toamnă sau de primăvară, când corpurile de pe pământ se răcesc foarte mult. Vaporii de apă care vin în atingere cu aceste corpuri se condensează, iar picăturile de apă îngheață, formând un strat fin alb-strălucitor. Bruma este dăunătoare culturilor. Oamenii iau măsuri de protejare a culturilor, făcând focuri mocnite în grădini sau în livezi. Fumul cald împiedică formarea brumei. Lapovița se formează iarna, în zilele mai calde, când cad picături de apă amestecate cu fulgi de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
în atingere cu aceste corpuri se condensează, iar picăturile de apă îngheață, formând un strat fin alb-strălucitor. Bruma este dăunătoare culturilor. Oamenii iau măsuri de protejare a culturilor, făcând focuri mocnite în grădini sau în livezi. Fumul cald împiedică formarea brumei. Lapovița se formează iarna, în zilele mai calde, când cad picături de apă amestecate cu fulgi de zăpadă. Poleiul este o pojghiță de gheață care se formează iarna deasupra solului, ca urmare a unei ploi mărunte. Pe străzi, poleiul îngreunează
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
vapori de apă apare o scădere a temperaturii, parte din vaporii condensați iau formă de nori, ploaie, zăpadă sau grindină. În anotimpurile calde, dar cu nopți răcoroase, se depune rouă, iar dacă temperatura solului este sub 0°C, se depune brumă. Apele ajunse la nivelul solului sau cele ce rezultă din topirea zăpezilor, în parte umplu din nou lacurile, râurile, fluviile, mările și oceanele. Altă parte străbate straturile de pământ, la diferite adâncimi, formând apele freatice. Apa subterană poate reapărea la
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
critic al Comentariilor. La puțin timp după instituirea Păcii Romane (Pax Romana), viticultura galică va dispune de două soiuri de viță de vie rezistente la frig: allobrogica în Burgundia și în valea Ronului "ai cărei struguri se coc la căderea brumei", scrie Plinius, și care ar fi strămoșul actualului soi pinot; și în Aquitania, biturica (după numele unei populații celtice, Biturigii Vivisci ("regii lumii"), care, după ce au întemeiat orașul Bourges, s-au instalat în secolul al V-lea înainte de Hristos, în jurul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Bi'serica se identifică cu civilizația vinului. Această tendință se manifestă în cultul sfinților ocrotitori ai viticultorilor. Capitolul III VINUL ȘI SFINȚII SĂI Nu există meșteșug mai ciudat decât acela de a trăi din roadele viei... E de-ajuns o brumă de primăvară, puțin mai multă ploaie sau o secetă puternică, venirea unui stol de grauri, o furtună sau un îngheț timpuriu pentru ca munca unui an întreg să fie distrusă sau ca rodul viei să fie de o calitate slabă. Viticultorul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]