2,202 matches
-
aerului polar și a vânturilor de vest și est-nord-vest. Cantitatea de precipitații este de sub 600 l/an, cu mari diferențe de la o lună la alta și de la an la an. Ca fenomene meteorologice întâlnite în localitatea noastră, este semnalată prezența brumei destul de timpurii, în perioada de primăvară și de toamnă, ca și ceața, frecventă mai ales iarna în lunca râului Suceava, dar și a afluenților săi. Înghețul se produce în luna octombrie, ceva mai devreme decât în restul Podișului Sucevei, iar
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
cunoscut în epocă sub pseudonimul ILARIU DOBRIDOR (Dobridorul - toponim cu rezonanță de basm - este satul din Dolj în care scriitorul a văzut lumina zilei, se pare la 1 noiembrie 1909). Era fiu de țărani mijlocași (tatăl, Florea Cioroianu, știa o brumă de carte, pe când mama, Maria, era analfabetă), al doilea dintre cei opt copii ai familiei rămași în viață (trei băieți și cinci fete). Recomandat de învățătorul satului, va urma, ca bursier, Liceul Militar din Craiova, fără să fie însă atras
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
trece prin localitate în partea sudică, langă Gârcini. În dreptul localității Brădet (parte din Săcele) există un lac de acumulare artificial, creat în anul 1975, care este în prezent principala sursă de apă potabilă a Brașovului. Clima este specifică depresiunii, cu brumă toamna timpuriu și friguri persistente în iarnă. Precipitațiile sunt variabile și cad neregulat, cele mai mari cantități înregistrându-se vara. Vânturile bat predominant dinspre nord-est. Predomină pădurile de brad, molid și fag. Circa 10% din suprafața municipiului Săcele se caracterizează
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
Liteni), Bosia, Valea Morii. În sud sunt pâraie care se varsă în Bahluieț: Filiași, Bejeneasa, Valea Turcului. Iazurile de pe Gurguiata pe teritoriul comunei sunt: Savia I, Savia II (Bodaia), Cicadaia, Plopi, Huc. În aceste iazuri se varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui Ciubotă). În scopul protejării comunei de inundații s-a construit pe Bahlui între anii 1971-1976 lacul de acumulare Tansa-Belcești cu o suprafață de 360 ha, adâncime 6-7 m. În trecut o pondere însemnată avea pădurea și desișurile
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
fostului sat Bădeuți (astăzi cartier) curge pârâul Sucevița, afluent al râului Suceava. Milișăuți are o climă temperată de tip continental specifică zonei de podiș. Temperatura medie anuală se situează între 6 °C și 8 °C. Se remarcă în localitate prezența brumei destul de timpuriu în perioada de toamnă, precum și a ceții mai ales iarna, pe valea râului Suceava. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Milișăuți se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
climă dealurilor din partea de sud. Temperatura medie a localității este de 6 °C; temperatura medie a lunii ianuarie este de -3 °C, iar cea a lunii iulie este de 16 °C, deci cu amplitudine relativ mică și fără schimbări bruște. Brumele târzii de primăvară apar rar, datorită efectului de adăpostire, permițând înflorirea fără riscuri a pomilor fructiferi. Dovadă climatului blând fiind și prezența castanului în unele sate. Precipitațiile au o medie anuală de circa 870 mm, fiind mai mare în anii
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
a vrea”) + infinitivul lung: "I̯ăł vă tăl’ari leamni clo" „(El) o fi tăind lemne acolo”. Prezumtivul perfect se formează din "vă" + infinitivul lung al lui "veari" „a avea” + participiu: "Țeaști piperchi să toati arsi, vă veari căzută brumă" „Ardeii aceștia sunt toți arși, o fi căzut brumă”. Acest timp se mai formează și cu auxiliarul "iri" „a fi”: "Vă iri culcat" „S-o fi culcat”. Gerunziul este rar folosit. Prezintă, după sufixul moștenit, încă un sufix ("-ăra", cu
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
ari leamni clo" „(El) o fi tăind lemne acolo”. Prezumtivul perfect se formează din "vă" + infinitivul lung al lui "veari" „a avea” + participiu: "Țeaști piperchi să toati arsi, vă veari căzută brumă" „Ardeii aceștia sunt toți arși, o fi căzut brumă”. Acest timp se mai formează și cu auxiliarul "iri" „a fi”: "Vă iri culcat" „S-o fi culcat”. Gerunziul este rar folosit. Prezintă, după sufixul moștenit, încă un sufix ("-ăra", cu variantele "-ura" și "-urlea"), a cărui origine este necunoscută
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
de Președintele României-2001; peste 30 de cărți de literatură umoristică românească ilustrate, printre care «Verișorii siamezi» de Cornel Udrea, « Lumea văzută de un român rupt în fund / ediția 2007» de Ion Cristoiu, «Epigrame» de Vasile Larco, «Câinele dizident» de Aurel Brumă , «Epigrame» de Elis Râpeanu , etc; ilustrații la «Capra cu trei iezi»-2002, « Fata babei și fata moșneagului»-2003 și «Povestea poveștilor»-2007,de Ion Creangă; «Eminescu în Bucovina» de Ion Dragusanul-2007; ilustrator, împreună cu Sorin Postolache, al volumelor «Declarația universală a
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
acum au stat în budele din Centrul Vechi, inundați în alcool", acesta a declarat ulterior că este împotriva proiectului și că proiectul este defapt împotriva lui Băsescu. Mircea Badea are o relație cu prezentatoarea știrilor sportive de la Realitatea TV, Carmen Brumă. Interviuri
Mircea Badea () [Corola-website/Science/308187_a_309516]
-
lui Aurel Petrescu care a realizat un film care conținea „o aglomerare de vederi - ce-i drept, frumoase, și unele chiar artistic realizate - dar în cadrul cărora nu se întâmpla nimic. Mai mult, atracția peisajului - neintegrată într-o acțiune - estompa și bruma de situații comice ale scenariului”. În anul 1925 Jean Mihail a fost și el tentat să realizeze un film despre Păcală, intențiile sale fiind prezentate în câteva articole publicate în revista "Rampa": articolul „Isprăvile lui Păcală în film” (6 aprilie
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
cu peisaje care s-au păstrat până astăzi, face ca Barbu Iscovescu să fie, împreună cu Carol Popp de Szathmári, unul dintre primii peisagiști români. Toate deplasările provinciale din jurul Vienei aveau ca principal scop vânzarea de tablouri pentru a-și întregi bruma de bani necesari supraviețuirii în capitala imperiului. Barbu Iscovescu a efectuat mai multe călătorii la Viena, Paris sau reveniri în București, deplasări care au fost în opinia biografilor săi determinate fie din nevoia de a găsi plasamente pentru lucrările sale
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
unor construcții îmbunătățite funcțional și cu o înzestrare tehnică Realizarea producției vegetale în spații protejate oferă avantaje deosebite și anume: obținerea de producții timpurii și extratimpurii, siguranță în realizarea ei prin evitarea pericolelor prezentate de grindină, ploi torențiale, înghețuri sau brume târzii, prelungirea perioadei de vegetație a plantelor, eșalonarea produselor și realizarea de producții mari pe unitatea de suprafață. Construcțiile pentru realizarea producției vegetale pot fi: Sunt construcții simple și permit delimitarea unei anumite suprafețe de teren și un volum variabil
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
în antiteză, iar povestea ei se sfârșește într-un mod tragic. Conașul Văleanu, donjuanul facil care-i făcea curte Firei, este ucis de un tânăr de pe moșia lui, iar Fira moare din pricina remușcărilor. Dinu, tutorele familiei după moartea fierarului, pierde bruma de avere pe care o agonisise într-un proces cu Vlaicu, arendașul moșiei lui Văleanu, și se retrage în satul lui. Romanul "Cel din urmă armaș" prezintă povestea unui fiu de boieri, cu studii în străinătate, care-și toacă toată
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
natal ce au rămas în tradiția orală precum și altele care au fost menționate în lucrări de specialitate. Istoviți de condițiile grele de muncă dar și de dorul plaiurilor natale, cei mai mulți dintre emigranții plecați peste ocean s-au întors acasă cu ""bruma"" de câștig cumpărându-și - ca și cei plecați în "Țară" - pământ, vite, "părți de pădure" sau "heiuri". Alții au rămas pentru totdeauna acolo, întemeindu-și familii și "contribuind prin munca, priceperea și dragostea lor de libertate, la făurirea Americii". În
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
-se brusc și cu amplitudini mari. În ceea ce privește regimul precipitațiilor, datele statistice indică valori medii multianuale de 873.5 mm. Valorile moderate ale parametrilor climatici sunt o consecință a extinderii efectelor Anticiclonului Azoric, situându-se în limitele: a) temperatura aerului: Efectul brumei se manifestă în intervalul octombrie- aprilie, media anuală a zilelor fără brumă fiind de 172 zile. Nebulozitatea zonei este dependentă de regimul de circulație al curenților de aer, determinându-se pe anotimpuri o medie multianuală, distribuită astfel: b)precipitații(mm
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
valori medii multianuale de 873.5 mm. Valorile moderate ale parametrilor climatici sunt o consecință a extinderii efectelor Anticiclonului Azoric, situându-se în limitele: a) temperatura aerului: Efectul brumei se manifestă în intervalul octombrie- aprilie, media anuală a zilelor fără brumă fiind de 172 zile. Nebulozitatea zonei este dependentă de regimul de circulație al curenților de aer, determinându-se pe anotimpuri o medie multianuală, distribuită astfel: b)precipitații(mm): c)activitatea eoliană, este sub dominarea circulației zonale din V și NV
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
locale și temporale ale vremii (mai multă ceață și umiditate), ele favorizează inversiuni termice evidente (mai frecvente primăvara și toamna), fenomen ce permite, de pildă, prelungirea duratei medii de topire a stratului de zăpadă sau apariția timpurie a înghețului și brumei. Pentru a ne face o imagine întrucâtva definitorie asupra climei, precizăm că Munții Vrancei nu fac excepție de la regula generală, conform căreia stările vremii stabile, relativ calme și cu temperaturi moderate, ce se instalează toamna, sunt favorabile celor mai plăcute
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Facultății de Litere a Universității din București. Primele versuri i-au apărut publicate în revistele "Azi" și "Viața literară", în anul 1934. În anul 1936 a publicat placheta de poeme "Cabane albe", iar în anul 1940 i-a apărut placheta "Brume". Volumul "Turnuri", apărut în 1945, continuă, prin tonalitate și tematică, sfera preocupărilor din anii anteriori. Ca urmare a Dictatului de la Viena, de la 30 august 1940, la București (la 16 februarie 1941) a început să apară publicația "Ardealul", sub conducerea dr.
Vlaicu Bârna () [Corola-website/Science/313917_a_315246]
-
asemănător. În Depresiunea Oașului, unde au fost măsurate valori mai scăzute, se înregistrează amplitudini anuale mai mici ale temperaturii. Numărul zilelor de iarnă cu îngheț în zona de câmpie este de 50-60. Regiunile vestice cu exces de umiditate, favorizează apariția brumelor de toamnă timpurie. Durata de strălucire a soarelui, cu cel mai mare număr de ore pe an, se înregistrează în partea sud-vestică (peste 1600 ore) și centrală (1500- 1600 ore) al județului, pe când în nord este sub 1400 ore. Precipitațiile
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
au crescut la număr( precum haiducul cel vestit, Iancu Jianu). Tudor Vladimirescu s-a născut în satul de moșneni Vladimiri, în județul Gorj, în 1780. A fost surprins de boierul Ioniță Glogoveanu când încerca să mâzgălească cuvinte cu bățul pe brumă căzută pe iarbă, devenind protejatul aromânului, de la care a învățat limba greacă, calculele și administrarea moșiilor. A ajuns la conducerea moșiei și negoțului cu vite. În 1814-1815, s-a deplasat la Viena după ce moștenirea soției fiului lui Ioniță Glogoveanu, Nicolae
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
că durata acestora se reduce, căci ziele considerate geroase , cu temperaturi de sub -10 °C sunt mai numeroase pe munte decât la Petroșani, unde se produc răciri accentuate prin radiație. Tot datorită adunării aerului rece, putem să întâlnim în luna mai brume și zile cu înghețuri de primăvară. Prin poziția sa geografică și altitudine, climatul Petroșaniului ar trebui să fie submontan, însă dacă ne luăm după temperatura lunii celei mai calde(Iulie cu media de 16,7 °C) și media temperatui anuale
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
de a se face nemuritori, "Lupul", simbol al sufletului în traiectoria-i teluric-celestă, este surprins de poet în superb-expresioniste tonalități baladești: "Mușcând paznicul, din cușca lui, spre munte, / lupul ca o flacără-a țâșnit... / Tremură pădurile pe frunte / cu inelul brumelor sfințit. // Lunecă din bahnele cețoase / miros vânăt de sălbăteciuni. Vântul sur, pe labe somnoroase, / se târăște ca o fiară prin solduni. Lupul fuge. Zări îi cad în blană. / Crengile: arcane, șbilțuri, bice. Brazii clatină albastra lor capcană, / din puhoaie îl
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
supraviețuit. În timp ce neerlandeza standard este cunoscută de majoritatea locuitorilor și mulți tineri știu limba germană și engleză, limba preferată, in viata de zi cu zi este Limba Saxona de Jos din Groningen. Varietatea din Winschoten a dialectului Groningen are o brumă de cuvinte din ebraica (și idiș), ceea ce reflectă comunitatea evreiască proeminenta mai demult, care locuia aici de la 1700.
Winschoten () [Corola-website/Science/315716_a_317045]
-
după cum se exprima scriitorul Bedros Horasangian "Un fals jurnal și un metaroman deopotrivă în cel mai pur stil mirceahoriasimionesc, un text complex, aparent calat doar pe o idee generoasă.". A editat o antologie din poezia lui Valeriu Ciobanu: "Haina de brumă", Ed. Minerva, 1984. “Poezia pădurii” , 1999; “Spectre Lyrique”,1999; Biblioteca Argeș, 2007; Antologia sonetului românesc, 2009; Antologie de poezie română contemporană, 2014. - "Lamentațiile Uitucului", jurnal 1990-1995 - "Omul bun are timp pentru toate", Jurnal 1996-2000; "Gândirea înceată", Jurnal 2001-2006, "Ecografia fantasmei
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]