4,074 matches
-
simptomele copiilor vin din partea părinților sau a altor surse, care vor fi prezentate în rândurile care urmează. Faptul că setul de întrebări și sistemul de interpretare este standardizat crește fidelitatea informațiilor strânse din aceste interviuri. Interviurile se bazează și pe bunăvoința și capacitatea pacienților de a vorbi despre simptomele lor. Diferența dintre pacient și clinician, de vârstă, sex sau etnie, poate afecta acuratețea informaților obținute în timpul interviurilor. În plus, aceste interviuri pot dura ore întregi și deci folosirea lor poate fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
multor factori. Deși cei care au dezvoltat DSM-III și DSM-III R au încercat să stabilească criterii pentru fiecare tulburare, multe dintre aceste criterii erau încă vagi și impuneau clinicianului să facă inferențe despre simptomele clientului sau să se bazeze pe bunăvoința pacientului de a-și expune simptomele. De exemplu, marea majoritate a simptomelor privind tulburările de dispoziție și anxietate sunt experiențe subiective (tristețe, lipsă de speranță); numai pacienții își pot exprima simptomele și cât sunt de severe. Pentru a diagnostica oricare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dorit să fiu prezent când acest anunț flatant a ajuns sub ochii dumneavoastră. Îmi închipui că a provocat o scânteie de bucurie sarcastică. Se zice pe bună dreptate: căile Domnului sunt tot atât de infailibile pe cât sunt de impenetrabile. Căci dacă aveți bunăvoința de a-mi conceda pentru o clipă (ceea ce voi încerca curând să demonstrez) că Protecționismul, generalizându-se, devine Comunism, tot așa cum un peștișor devine un pește, cu condiția ca Dumnezeu să îi dea viață, este un caz cam singular să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Cu cât înspăimântă mai mult, afirmam eu, cu atât acest lucru dovedește mai mult că noțiunea de Proprietate se șterge din spirite. Doctrina Prohibiționistă a falsificat ideile, iar ideile false au produs Protecția. A obține printr-o surpriză sau prin bunăvoința ministrului o ameliorare accidentală a tarifului, înseamnă a face un paliativ dintr-un efect, nu a distruge cauza. Mențin deci cuvântul Liber-Schimb, nu în ciuda, ci datorită obstacolelor pe care trebuia să ni le creeze; obstacole care, revelând maladia spiritelor, erau
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mic atelier, unelte, câteva materiale. Toate acestea îmi aparțin incontestabil mie, căci eu am făcut aceste lucruri sau, ceea ce înseamnă același lucru, le-am cumpărat și le-am plătit. În plus, am brațe viguroase, un pic de inteligență și multă bunăvoință. Cu aceste fonduri trebuie să câștig cele necesare nevoilor mele și ale familiei mele. Remarcați că nu aș putea produce în mod direct nimic din ceea ce îmi este necesar, nici fier, nici lemn, nici pâine, nici vin, nici carne, nici
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Până la moarte, moarte pe cruce", vers latin din cântul liturgic gregorian Christus factus, oficiat în Biserica Catolică de Joia Mare (n. tr.). 29 În practică, oamenii au făcut întotdeauna distincția între un act de piață și un act de pură bunăvoință. Am stat de câteva ori în ploaie pentru a observa omul cel mai caritabil, inima cea mai devotată, sufletul cel mai fratern pe care îl cunosc. Preotul paroh din statul meu împinge la un grad rar atins dragostea de aproape
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de ceasul socotelilor încheiate, ceas de care nimeni nu scapă. Recunoștința este stimarea unei persoane datorită unui act filantropic manifestat față de noi (I. Kant). Sentimentul care însoțește această judecată este cel de respectare a filantropului (cel care obligă), care manifestă bunăvoința sinceră, fără consecințe fizice. Recunoștința este o obligație nemijlocită, prin legea morală, o datorie, una a cărei încălcare poate anihila imboldul moral către binefacere. Se poate îndrepta și către strămoși. Aceștia trebuie apărați contra atacurilor, acuzațiilor și desconsiderării. Nerecunoștința unui
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
configurarea și realizarea proiectului său. Dar pentru a-și exersa puterea, el trebuie să fi făcut dovada libertății sale prin raportarea la altul. În primă instanță, cel puternic pare că se îndură de cel supus și că el consimte, din bunăvoință sau prin sacrificiu, să îl educe pe acesta în spațiul libertății, preluîndu-l în proiectul propriu. Dar pentru că libertatea este în esența ei neegoistă, el știe că nu poate fi liber în singurătatea sa și că, pentru a-și adeveri proiectul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care numai conștiința a ceea ce îi datorează acestuia îl poate genera. Dar, pe de altă parte, el va cere acelei Europe istorice care l-a părăsit vreme de 45 de ani și care îl redescoperă acum cu un soi de bunăvoință și perplexitate să-i acorde dreptul nu la un răsfăț tardiv, ci la asistența de care el are nevoie pentru a vindeca în țara sa spiritele și sufletele deteriorate ale celor care nu au avut prilejul de a rezista prin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lumea de astăzi. În al doilea rând, este drept că logica ascunde în ea o latură alienantă, pe care teama de rebarbativul formulelor nu face decât să o exalte. Însă pericolul acestei alienări poate fi depășit prin manifestarea unei inițiale bunăvoințe față de logică. Trebuie să te raportezi la logică acordîndu-i din capul locului un credit. Să luăm, de pildă, însuși formalismul și formulele. Credeți oare că există un lucru care prin funcționarea lui intensă să rămână în indiferență pură? Chiar și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
începe să-mi vorbească, numai așa se puteau întoarce, pentru a le spori și înviora, asupra sensurilor descărnate ale operei care, la rândul ei, mi le lumina făcîndu-le în alt fel inteligibile. Am plecat, așadar, dis-de-dimineață, urnit într-acolo de bunăvoința unui personaj extrem de pitoresc, care a venit de la Koln să ne ia cu mașina, pe Cătălin și pe mine: doctorul Augustin Ostace. Nu știu cum a aflat că urma să vin în Germania, dar într-o bună zi m-a sunat la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
inamicii. Șincai, chiar dacă n-ar fi atât de mare cum pretindem noi că este, totuși el a fost la înălțimea misiunei sale - la o nălțime cronistice absolută; pentru că dacă criticul ce-l califică de mincinos {EminescuOpIX 83} ar fi avut bunăvoința de-a cerceta istoria istoriei, atunci ar fi putut băga de samă că procesul întru scrierea istoriei la orice națiune se începe mai Întâi și constă din cronografie, cu sau fără tendința, din culegerea de prin toate părțile a materialului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stipendiști procedura urmează, din însăși natura artei, ca să fie alta decât la conferirea stipendiilor pentru specialități, asta se înțelege de sine și nu cred cumcă aș avea nevoia s-o dovedesc. Care însă e acea procedură, [î]mi rezerv, cu bunăvoința d-voastre, de a o dezvolta altă dată în columnele stimatului domniei - voastre ziariu. Ca un postscript voi adăuga un consiliu esențial, acela adecă de a nu imita autori din limbe oculte, cari n-au făcut calea în giurul lumei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
într-un moment dat ea este gata de a-și oferi serviciile de bună mijlocitoare între statele în luptă. La această oferire a Angliei amândouă părțile au răspuns cu multă precauțiune; ele au luat act cu multă recunoștință de prevenitoarea bunăvoință a cabinetului englez, au asigurat însă că până în momentul de față nu află cauze îndestul de grave spre a apela la această mediațiune. O depeșă sub data 7/19 august dezminte știrile despre încheierea unui armistițiu, anunță că în aceea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În localitățile cabinetului de lectură al "Romîniei june" a stat la dispoziția membrilor foile și biblioteca. Tot aici mai mulți membri au avut locuința gratis. Societatea nu lasă pe membrii săi, în cazuri de lipsă materială, să caute refugiu la bunăvoința cunoscută a cămătarilor, ci "ea" le dă împrumuturi pe timp mai scurt. În anul acesta s-au dat 53 împrumuturi în sumă de 2860 fl. 15 cr. Ea a aranjat și în acest an "Balul român din Viena", ce s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
jos ale "Presei" sunt un adevărat eveniment în dulcele obicei al existenței. Dacă serioasa fizionomie a vremii ne-ar îngădui, am avea multe de povestit din frumoasa legendă a zilelor nu tocmai vechi în cari tot aceiași "Presă" avea nepărtinitoarea bunăvoință de-a propovădui cel puțin esterminarea primejdioasei Direcții nouă din Iași. Și, dacă liniștea se va întoarce, nu ne îndoim că Direcția nouă va fi din nou obiectul aceloraș frumoase sentimente ca și în trecut, pentru că ne cunoaștem de mult
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se 'nțelege, erau acelea ce-au cauzat pierderile vitejilor sârbi; iar astăzi N. Fr. Presse sfătuiește pe turci de a pune pe fugă armata noastră cu câteva sute de bașibuzuci. Și când ne bucurăm de așa vădite simpatii și de bunăvoința fenomenală a vecinilor, mijlocul cel mai bun de-a rămânea în favoarea lor era să ne legăm noi înșine mînile și să așteptăm ce va hotărî despre noi gremiul jurnaliștilor din Viena și din Budapesta. Acesta este poate singurul rol ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a da un concert în grădina pomenită e a violinistului Micheru; d-sa apoi a căutat să câștige concursul binevoitor al d-nilor profesori pentru acest scop. D-nialor s-a grăbit a promite acest prețios concurs, în urmă însă au avut bunăvoință de a elimina cu totul pe d. Micheru dintre concertanți, întrebîndu-se "ce caută printre apostoli"? Nu știm cine dintre d-nii concertanți n-a voit să cânte alături cu talentatul violinist, nici dacă a fost numai unul sau dac-a fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la locuința cea pământească la locuința cea vecinică, în cimitirul Eternității. Domnul îndurărilor să-i îngăduie intrarea în corturile celor drepți! [8 iunie 1877] AUSTRO-UNGARIA ["TELEGRAFUL ROMÎN" NE DĂ DETALII... "Telegraful romîn" ne dă detalii de tot interesante despre estrema bunăvoință cu care ne regalează frații maghiari. Adevărul rămâne adevăr, n-ai ce-i face. În specialitatea fineții academice frații maghiari au ajuns la o virtuozitate neîntrecută și cititorul va avea ocazie să vadă cu cât încunjur, cu câtă mlădiosie stilistică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
evreilor, apoi prin prelegeri publice, ținute și aici în Iași, asupra războiului dintre sârbi și turci. D-sa, despre care putem presupune că cunoaște împrejurările Turciei, scrie în "Romînul" următoarea notiță asupra lui Mehmed-Ali, generalisimul turcesc. [29 iulie 1877] CIUDATĂ BUNĂVOINȚĂ Comitetul central al doamnelor din Iași publică următoarele: Domnul Otto Max, antreprenorul grădinei Chateau-aux-fleurs, luând de la d-na membră Nathalia Soutzo 100 bilete de loterie, arangiată în folosul ostașilor români răniți, după un interval de opt zile a vândut numai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Nathalia Soutzo. Se mai adauge că tot numitul domn antreprenor, dând o reprezentațiune în grădina sa, au trimis oamenii săi de au lipit afișul privitor la reprezentațiune peste afișurile comitetului care anunțau tombola destinată pentru ostașii români răniți. Această singulară bunăvoință din partea d-lui Otto Max atât în privința biletelor cât și în privința afișurilor se aduce la cunoștința publicului și totodată se anunță că tombola în cestiune va avea loc duminica viitoare 31 iulie la 7 oare sara în grădina publică. Nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în privința biletelor cât și în privința afișurilor se aduce la cunoștința publicului și totodată se anunță că tombola în cestiune va avea loc duminica viitoare 31 iulie la 7 oare sara în grădina publică. Nu știm cum Comitetul a putut solicita bunăvoința unui evreu galițian. [29 iulie 1877] "POMĂRITUL ÎNTOCMIT CU DEOSEBITĂ PRIVIRE LA GRĂDINA ȘCOLARĂ" DE D. COMȘA Sibiiu, 1877, 1 vol. 8, 200 pag. Cam de mult ne deprinsesem a primi din Transilvania cărți scrise într-o limbă foarte ciudată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mod cinstit în apendice între manualele întrebuințate și pentru manualul nostru, încît bunătatea recenzentului de-a se arăta dispus să esplice consunanța din întîlnirea în idei a două genii este în cazul nostru cel puțin de prisos, Dar această ciudată bunăvoință a d-sale devine și mai caracteristică când vede cineva înțelesul pe care i-o dau jurnalele bucureștene și când știe că recenzentul au și calculat asupra acestui înțeles. În urma generozității de-a esplica în acest mod întîlnirea în idei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
două ori. Dar la ce discuția aceasta? Dacă recenzentul ar fi făcut observații ad rem, care să arăte contraziceri sau erori în textul logicei chiar, ne-am simți dispuși a dizbate până și controverse logice. Dar d-sa a avut bunăvoință a se pune la scris pentru a dovedi nu erorile autorului, de care n-au putut găsi, ci nelealitatea științifică a lui. Această manoperă nu i-au succes deloc; ea a avut numai efectul de a așeza pe recenzent într-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe de-o parte cei activi, pe de alta cei destituiți. Aceștia se ceartă pe țara cea de jaf. Modul cum se ceartă o numesc cu toții presă. Ce fizionomie are drăguța ceea de presă, despre aceea cititorul va fi avut bunăvoința de-a se informa din articolul meu intitulat: Limba în ziarele din România liberă. {EminescuOpIX 450} Încă un rău au oamenii din Romînia: înainte voia fiecare să fie domn, azi vrea fiecare să fie ministru. De nu fiecare, totuși aș
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]