13,186 matches
-
o țară în care nu erau portocali, nu erau măslini, nu erau toate aromele cu care crescuse, nu era deșert, nu era soare. Au venit în Ungaria pentru că famila ta se trăgea de aici. Da, bunicii mei veneau din Ungaria. Bunicul meu a avut șapte frați care au plecat cu toții în Palestina; trei dintre ei au și rămas acolo, dar patru s-au întors aici. Mama a plecat și ea. Apoi brusc n-a mai putut să se întoarcă, pînă în
Prezențe maghiare la Tîrgul de Carte Bookfest András Forgách: „Artistul trece mereu o graniță“ () [Corola-journal/Journalistic/5490_a_6815]
-
ca într-o închisoare - de aici începe ficțiunea. S-a trezit într-o lume care s-a dovedit foarte curînd că nu avea să fie un paradis, decît dacă te amăgești singur. În toate scrisorile pe care i le scria bunicii mele, mamei ei, spune că vrea să se întoarcă, iar bunica îi spune că nu se poate, că trebuie să rămînă acolo să construiască socialismul. Dar erau amîndouă conștiente că socialismul eșuase. Bunica mea n-a recunoscut niciodată acest lucru
Prezențe maghiare la Tîrgul de Carte Bookfest András Forgách: „Artistul trece mereu o graniță“ () [Corola-journal/Journalistic/5490_a_6815]
-
Rațiu. Și de atunci, gata. În 2000 Rațiu a murit la Londra și a cerut, prin testament, să fie îngropat în Turda la o biserică construită pe banii familiei Rațiu... Omul își dorea să-și găsească liniștea lângă părinții și bunicii lui. Totuși, nu l-au primit în biserica construită de străbunicul lui. Slujba prohodului a avut loc în stradă, pe un ger năprasnic, în fața bisericii... Apoi, Rațiu a fost înmormântat la cimitirul central din Turda departe de familia lui. N-
Dan Negru, adevărul trist despre un mare politician român: Mi-e teamă () [Corola-journal/Journalistic/45051_a_46376]
-
care a vorbit despre rolul artei în România, dar și despre mesajul pe care vrea să-l transmită prin operele sale. [caption id="attachment 426397" align="aligncenter" width="604"] Marian Condruz, foto DC News[/caption] Artistul mărturisește că și-a întrebat bunicul - la un moment dat - de ce nu a rămas în Belgia și a venit pe meleagurile noastre și i s-a spus că în România este ”soare mult, femei foarte frumoase pe metru pătrat, mâncare multă și ieftină, dar și toleranță
Exclusiv. Interviu cu artistul român care a revoluționat pictura. O cerere neobișnuită pentru București: dric tras de cai și prostituate în lenjerie intimă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/45202_a_46527]
-
dintr-o familie de boieri din Moldova. Țin minte că a avut loc un mic scandal din cauza faptului că bunica mea era una dintre strănepoatele lui Alexandru Ioan Cuza. Tatăl mamei se trăgea dintr-o familie de academicieni. Toți frații bunicului vorbeau 10-12 limbi străini, în schimb ce el vorbea doar cinci. În fine, am avut o copilărie nefericită din cauza luptei sociale existente la mine în familie care a culminat cu un divorț. O cerere mai puțin obișnuită, respinsă de Primăria
Exclusiv. Interviu cu artistul român care a revoluționat pictura. O cerere neobișnuită pentru București: dric tras de cai și prostituate în lenjerie intimă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/45202_a_46527]
-
vehemență controlată, de un spirit reflexiv care-și judecă propriul parcurs existențial. Dacă intimitatea locutorului ne e oferită cu parcimonie (printre puținele excepții - paginile despre propria copilărie sau fermecătoarele relatări despre cele două nepoțele gemene și „arta de a fi bunic”), dimensiunea cea mai substanțială a acestui volum este, de departe, aceea în care Eugen Simion ni se înfățișează în ipostaza de moralist al vieții publice și, mai ales, al celei literare, culminînd cu speculațiile biblice despre confruntările apostolilor cu propriile
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
v[oastră], însă, cred că mă veți înțelege și-mi veți da la o parte copilăriile, citind în scrisorile mele numai ceea ce trebuie citit. Da, d[omnu]le Valerian, d[umnea]v[oastră] ați văzut copii pe care îi ia bunicul în brațe și îi mângâie, dându-le acadele. Ei bine, după ce mănâncă totul, cu buzele lor crude, după ce își suge și degetele, după ce bunicul l-a legănat pe genunchi, s-apucă să-l tragă de musteți, de barbă, să-i
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
Da, d[omnu]le Valerian, d[umnea]v[oastră] ați văzut copii pe care îi ia bunicul în brațe și îi mângâie, dându-le acadele. Ei bine, după ce mănâncă totul, cu buzele lor crude, după ce își suge și degetele, după ce bunicul l-a legănat pe genunchi, s-apucă să-l tragă de musteți, de barbă, să-i înroșească obrajii cu mânuțele lui, să-l zgârie. Copiii au unghii mai mari decât oamenii în vârstă. Ce vreți să le faceți dșomnuțle Valerian
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
-l tragă de musteți, de barbă, să-i înroșească obrajii cu mânuțele lui, să-l zgârie. Copiii au unghii mai mari decât oamenii în vârstă. Ce vreți să le faceți dșomnuțle Valerian? Copiii care știu să tragă de mustăți pe bunicul, vor ști, mai târziu, să-i sărute obrajii. Asta nu însemnează, însă, că nu vor fi până atunci, da până atunci, tot copii și nu-și vor trage bunicul de musteți, și nu-i vor înroși obrajii. Aș vrea să
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
faceți dșomnuțle Valerian? Copiii care știu să tragă de mustăți pe bunicul, vor ști, mai târziu, să-i sărute obrajii. Asta nu însemnează, însă, că nu vor fi până atunci, da până atunci, tot copii și nu-și vor trage bunicul de musteți, și nu-i vor înroși obrajii. Aș vrea să mai stau de vorbă cu d[umnea]v[oastră] ca atunci, seara, la „Timpul”, când la fiecare minut îmi mușcam buza că trece prea repede. Știți trebuia să fiu
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
rămâne de văzut ce cadouri speciale va primi acesta din partea familiei și a colegilor din politică. Aniversarea de 62 de ani a va fi penultima pe care acesta o va sărbători din postura de președinte al României și prima pentru "bunicul" Traian Băsescu. Voi ce mesaj îi transmiteți președintelui Traian Băsescu?
Traian Băsescu împlinește 62 de ani. Ce mesaj îi transmiți? by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/34426_a_35751]
-
sâmbătă, la Congresul PNȚCD, că în 1989, când s-a înscris în PNL, tatăl său nu a fost fericit, pentru că " Și-ar fi dorit să fiu țărănist, ca și el". Consider că am astăzi o datorie, față de tatăl meu, față de bunicul meu, dar și față de Corneliu Coposu și față de toți cei care nu și-au trădat principiile și credința, să contribui cât pot eu la renașterea PNȚCD", a spus Chiliman, precizând că România are nevoie, astăzi, de această renaștere, scrie RTV
Chiliman aplaudă PNȚCD și înfundă PNL. "Trebuie să contribui la renaștere" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34434_a_35759]
-
afară de realitate: ostilitatea perpetuă a lui Iorga. Și cu toate acestea, nu resimt în mine nici o ură contra sa. Cât privește calificativul „grecotei”, mă miră că mi se dă tocmai de acela, a cărui mamă este născută Argyropulos, al cărui bunic nu știa decât grecește. La Atena, acum câțiva ani, d[omnu]l Iorga a susținut că se trage din familia imperială a Paleologilor, că-i mai mult grec deci decât altceva, lucru pe care l-a trâmbițat toată presa greacă
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
Fata mea din curcubeu este un clovn trist. Ca Gelsomina. Rîde, plînge, cîntă, vorbește și se prostituează pe ultimul rînd dintr- un cinematograf. Iubirea ei - Mama, Tatăl, Sora geamănă - sînt în cer. De ce? Pentru că așa a fost să fie. Și Bunicul Popo al Mayei este în Cer, de la un momnet dat. Iar Infernul se întinde pe pămînt în cartea Isabelei Allende. În Infern, cine te iubește? Dumnezeu, îmi șoptește Fata mea din curcubeu.
Tania Popa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3449_a_4774]
-
șase-șapte ani și mă aflam pentru o săptămână sau două în vacanță la una dintre surorile mamei care era medic de circumspecție la Maglavit. Își alesese la repartiție această comună, devenită faimoasă prin Petrache Lupu, pentru a fi mai aproape de bunicii mei care locuiau într-un sat din Dolj. Cam la două zile, după ce sfârșea consultațiile, mătușa mea îmi punea în mână un pui de găină și un cuțit cu care trebuia să ies în uliță și să opresc primul bărbat
Românul care l-a întâlnit pe Dumnezeu. Ce spune un mare scriitor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34633_a_35958]
-
o domnișoară cu dinți și înfășată, nu știu cum vine. Dar eu, în locul ei, m-aș simți jicnit. Și așa de bine mi-au făcut rândurile tale: parc-o văd cum se uită cu ochii mari și scânteind de nedumerire la ciaslovul bunicului. Fiindcă veni vorba de citit, ce zici tu că citești? Ceva rusește? Rutenește? Bine și așa. Dar poate ceva românește n-ar fi mai rău. Și acum să venim la surpriza cealaltă. Săracă fetiță, ce copilă ești! Ai vrut să
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
prietenul sau, Bruno. Viziunea istorică asupra obârșiei națiunii argentiniene este proiectată magistral, prin relatarea faptelor de arme, urmate de retragerea și moartea generalului Lavalle, erou al războiului de independență de la începutul secolului al XIX-lea, făcută cu îndărătnicie de centenarul bunic al protagonistei. Iar descinderea în infern, adică în tenebrele subconștientului, descrisă halucinant, cu accente suprarealiste de factură onirică, atingând dimensiuni apocaliptice în „Raport despre Orbi“, este jurnalul redactat de un paranoic, tatăl Alejandrei, Fernando Vidal Olmos, personaj întunecat, - „Întotdeauna m-
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
vârsta a treia. Fără a oferi prea multe detalii, prim-vicepreședintele PDL a vorbit și despre un proiect de lege care să fie inițiat de PDL: "Trebuie să ne gândim la modelul danez față de pensionari. Ei au un program numit «Bunicul de rezervă» și putem face o inițiativă legislativă". La Convenția Națională a Organizației de pensionari și a persoanelor de vârsta a treia a PDL, a participat și liderul partidului, Vasile Blaga, precum și alți democrat-liberali din conducerea partidului. Cu toții au susținut
Ce sfat a primit Andreea Paul de la bunica sa by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36706_a_38031]
-
de pensionarii democrat-liberali, reuniți în Convenția Națională la Palatul Parlamentului, după ce le-a explicat de ce întâlnirea cu ei este una "emoționantă". "Aș spune că întâlnirea cu dumneavoastră pentru mine este astăzi și mai emoționantă. De șapte luni, sunt și eu bunic și întotdeauna, știam de altfel, o trăisem pe pielea mea, bunicii țin la nepoți mai mult decât la copiii lor, lucrul ăsta nu mai trebuie demonstrat. Dar e vorba despre încă o responsabilitate pe care o am și aș vrea
Vasile Blaga, aplaudat de pensionarii democrat-liberali. Vezi motivul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36705_a_38030]
-
le-a explicat de ce întâlnirea cu ei este una "emoționantă". "Aș spune că întâlnirea cu dumneavoastră pentru mine este astăzi și mai emoționantă. De șapte luni, sunt și eu bunic și întotdeauna, știam de altfel, o trăisem pe pielea mea, bunicii țin la nepoți mai mult decât la copiii lor, lucrul ăsta nu mai trebuie demonstrat. Dar e vorba despre încă o responsabilitate pe care o am și aș vrea eu, la fel ca dumneavoastră, nepotul să mă iubească și aș
Vasile Blaga, aplaudat de pensionarii democrat-liberali. Vezi motivul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36705_a_38030]
-
o viață făcută în folosul românilor", a declarat Vasile Blaga la Convenția Națională a Organizației de pensionari și a persoanelor de vârsta a treia. Blaga a fost aplaudat de pensionarii democrat-liberali atunci când le-a spus că este de șapte luni bunic, potrivit Mediafax. Convenția Națională a Organizației de pensionari și a persoanelor de vârsta a treia a PDL, care s-a desfășurat la Palatul Parlamentului, a debutat cu un moment de reculegere propus de președintele organizației față de pensionarii democrat-liberali care au
Vasile Blaga, aplaudat de pensionarii democrat-liberali. Vezi motivul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36705_a_38030]
-
și nepot de fiică al principelui Barbu Știrbey, a devenit un compozitor cunoscut. Este stabilit la New York. 4 Lili Jora, soția lui Mihail Jora, era sora cunoscutului diplomat Grigore Gafencu. După tată era scoborâtoare a unui scoțian pe nume Saunders - bunicul patern -, iar după mamă descindea din familia boierească moldovenească Costachi. Bunica paternă născută Gafencu a dat urmașilor patronimicul său.
Scrisori de la Mihail Jora și de la soția sa by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9257_a_10582]
-
oficial", George Demetrescu Mirea a lăsat multe opere de valoare ce ar merita să fie reunite într-o expoziție restitutivă. Scrisoarea de față - încredințată cu ani în urmă de către regretata d-nă Marilina Oromolu, născută Simionescu-Râmniceanu (domiciliată în București) - era adresată bunicii sale paterne Elena (zisă Lina) Simionescu-Râmniceanu, născută Constantinescu, fiica lui Petre Constantinescu și a Ecaterinei Mincu, una dintre surorile arhitectului Ion Mincu. De altfel între marele arhitect și nepoata sa a existat o prietenie apropiată, bazată pe afinități artistice, asupra
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
soră, Elena, căsătorită cu căpitanul Ioan Costescu și un frate, Nicolae (+ 1899), locotenent de artilerie, necăsătorit. Despre familia Filatoff, din care provenea, așadar, soacra lui G.D.Mirea, se poate preciza că era originară din Rusia, mai exact din orașul Tula. Bunicul soției pictorului, Trifon Filatoff, fusese militar în armata rusă. Din căsătoria sa cu Smaranda Benescu s-a născut un fiu, Constantin (n.1809 la Vaslui), magistrat și director de poștă la Galați - căsătorit cu Maria I.Gullano, din Bucovina - și
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
consecință, Iosif decide să se refugieze cu familia la Ploiești, la familia soției, Elena Stănescu. Odată cu retragerea frontului, refugiul lor continuă prin București la Iași, iar Alexandru Șerban precizează: „De acolo guvernul României, el însuși în refugiu, îl trimite pe bunicul meu corespondent de presă în țările scandinave. A fost astfel pus în siguranță față de autoritățile austro-ungare, care nu i-ar fi iertat discursul din august 1916. El a fost unul dintre puținii civili decorați cu Ordinul „Mihai Viteazul”, pentru primirea
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]