56,840 matches
-
trecut Întreaga vară. Tatăl lui Ionuț s-a dus și el la treierat grâul, la un fermier din satul vecin. Era om muncitor și cinstit bietul de el dar, de atâta amărăciune și praf Înghițit pe arșiță toată ziua pe câmp, mai trecea și pe la cârciuma dintre cele două sate, să ia o halbă de bere, să se mai răcorească. Tot acolo afla și pe unde se mai căută mână de lucru, oameni cu ziua să-și ducă și ei traiul
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
de bere, să se mai răcorească. Tot acolo afla și pe unde se mai căută mână de lucru, oameni cu ziua să-și ducă și ei traiul mai bine. La sfârșitul săptămânii de lucru când primea banii pe munca la câmp, achita și berile trecute de cârciumar Într-un caiet al lui. Restul de bani Îi dădea nevestei lui să ia pentru copii de mâncare. Cu hainele se mai descurcau ei, primeau cele rămase mici de la copiii vecinilor care erau mai
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
monden prin care e privit, se înrudește social cu lumea lui Proust în Les plaisirs et les jours. Apropierea e însă speculativă, întrucât existențele eroinelor se obiectivează firav. “Hortensia PapadatBengescu aduce aici înainte de orice, o mărturisire interesantă asupra feminității, restrângând câmpul observației la planurile unde existența gravitează exclusiv în jurul gineceului.” ¹ `Literatura scriitoarei aduce o notă de francă senzualitate, de exaltare păgână cu aspecte de narcisism. Când nu se exaltă pe sine, ea se apleacă asupra misterului feminin pentru a-l sfâșia
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sub semnul întrebărilor personale, având ca finalitate autocunoașterea. În fiecare din eroinele de tip intelectual, copleșite de întrebări existențiale, e câte ceva din Hortensia Papadat Bengescu. Până la ea se dezbătuse mai mult problema relațiilor cu societatea; cu Hortensia Papadat-Bengescu intră în câmpul atenției destinul femeii, privit cu gravitate în direcția psihologicetică. “Fiecăruia dintre noi Ăconstata prozatoarea în roman) i s-a pus în mâini o mică oglindă în care să se privească pe el și viața lui, apoi lumea și viața ei
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
așteptat-o nimeni cu brațele întinse, nu, mama a muncit. Îi duceam dorul, dar nu lipseau din viața noastă șotiile, distracțiile, eram și suntem nepoatele iubite ale bunicii, cu care se mândrea, știind că ea poate pleca la muncă pe câmp, iar noi vom avea grijă să paștem bobocii, să hrănim puișorii, găinele. De multe ori, ne luam cu joaca și, când ne aminteam de treburile noastre, bunica era acasă și striga la noi că suntem iresponsabile și, uneori, și bătaie
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
bine în educație, atât timp, cât bătaia este cu măsură. Ne mustra tare conștiința după aceasta, făceam toată ograda curată, spălam vesela, repede făceam curat în casă și, până în seară, îi trecea supărarea bunicii. A doua zi, bunica pleca la câmp, iar noi, două fete cumincioare, ne apucam de alte nebunii, cum ar fi căsuțe din buruiene, ne stropeam cu apă, eram ude, uneori ne mai băteam cu fetele și băieții din mahala. Îmi amintesc și acum cum am pierdut gâștile
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
și păsări care cântă și care-ți bucură sufletul. Floarea soarelui își întoarce umilă cununa după soare, îți dă impresia că totul este făcut pentru a slăvi pe Dumnezeu. Dimineața devreme, întâlnești oameni la fiecare colț, căci toți pleacă la câmp, duc vitele sau oile la rând. E ceva frumos și unic, căci nu la toți oamenii le este dat să vadă această minunată priveliște. Pădurea este mama naturii, așa că, de mică, îmi plăcea să mă duc în pădure, să văd
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
greutăți cum credeam că le am. Dacă aș putea să simt ceea ce simt toți oamenii, aș vedea semeni mult mai îndurerați decât noi și cu mult mai multe probleme. Îmi amintesc că mama, deja fiindu-i rău, se ducea pe câmp să muncească, deși îi venea foarte greu. Îmi amintesc un caz: mama mea venea de la o altă chimioterapie și avea o perucă și eu, când m-am dus la magazin, nu am cunoscut-o pe mama decât doar când m-
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
impresie bună. Una din aceste istorii este despre mine și sora mea Mariana, care de mică a fost o ștrengăriță și numai de nebunii se ținea, și eu le făceam, dar ea mă întrecea. Mama era la Moscova, bunica pe câmp, iar noi, în drum, la joacă, și aveam o fetiță din mahala, a cărei mamă era plecată în Italia, la muncă, și căreia îi trimetea foarte des dulciuri. Și ieșea în drum, noi eram mulți copii, și ne făcea poftă
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
așa, fără a face o nebunie. Bine că nu a mai aflat nimic, că sfânta vargă avea să fie gustată, ca de fiecare dată după ce făceam un lucru rău sau uitam de păsările care stăteu însetate, până ce venea ea de la câmp. Și șotiile ne-au urmat, până când am crescut. Surioarei mele îi place foarte mult să gătească, ceea ce nu aș putea zice despre mine. Într-o zi, bunica a plecat de acasă - asta pe când eu eram prin clasa a VIII-a
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
cu obișnuința, cu supunerea la realități și erodarea speranțelor. Liniștea părinților se separă de fericire: prima rămâne pe pământ, a doua se topește în eter... Maniheismul cărții, pentru care existența poate fi înțeleasă mai ușor dacă e privită ca un câmp de bătălie între bine și rău, conferă o autoritate de nezdruncinat edificiului scriitoricesc. Inversarea raportului estetic/etic într-o astfel de narațiune e compensată prin frumoasa limbă românească în care autorul scrie și prin reducerea redundanței stilistice, ceea ce îi conferă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
sunt grupate în lungul terasei pe o distanță de opt km. dându-i așezării chipul unui adevărat „Câmpulung” prahovean. Astfel, cartierele Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului, Ograda, Surdești și Irimești se răsfață printre copaci, pe poieni, în timp ce Breaza de Sus, Capul Câmpului, Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Morii, Valea Târsei și Gura Beliei se grupează în lungul văilor sau al drumului ce străbate terasa de la nord la sud. Am putea spune că Breaza este una din localitățile pe care le visa
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
până la Podu-Corbului, iar la Podu-Vadului este reprezentată printr-un nivel mai jos, ce concordă cu cel de la Cornu și Câmpina. Forma netedă, plană a terasei a determinat populația locală să dea denumirea de "podpoduri" (ex. Podu-Corbului, Podu-Lung, Podu-Vaduluiă sau de câmp (Câmpina, Capu Câmpuluiă. Terasa Bănești reprezintă pe alocuri însăși albia majoră a râului Prahova. Precipitațiile atmosferice căzute în antervalul iunie-august 1997 au dus la producerea inundațiilor și au stimulat procesele de alunecare și eroziune. Cele mai semnificative efecte ale precipitațiilor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
gradului de impurificare al aerului. Aeroionii, din punct de vedere dimensional, pot fi mici, mijlocii (intermediari) și mari. Aceste categorii de ioni se mai deosebesc între ei și prin mobilitate, adică prin viteza de deplasare a acestora în condițiile unui câmp electric egal cu unitatea. Mobilitatea ionilor scade odată cu creșterea dimensiunilor acestora. Obsevațiile asupra ionizării aerului de la Breaza s-au făcut cu un contor de ioni de tip Ebert, bazat pe principiul aspirației. Probele de aer s-au recoltat de la o
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
carele, negustorii și călătorii dar mai ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si podul cu pricina. Între Gura Beliei, la nord si Breaza de Sus, la sud, pe șesul neted, căruia localnicii iau spus Câmpul Brezii s-a cuibărit, altă așezare ce și-a lut numele de Capul Câmpului, locul unde se sfârșește netezișul terasei, sugerându-ne prezența culturilor de câmp, aici fiind și terenuri arabile. În nord-estul orașului contemporan, pe malul stâng al râului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
care s-a aruncat si podul cu pricina. Între Gura Beliei, la nord si Breaza de Sus, la sud, pe șesul neted, căruia localnicii iau spus Câmpul Brezii s-a cuibărit, altă așezare ce și-a lut numele de Capul Câmpului, locul unde se sfârșește netezișul terasei, sugerându-ne prezența culturilor de câmp, aici fiind și terenuri arabile. În nord-estul orașului contemporan, pe malul stâng al râului Prahova s-a înjghebat altă așezare care și-a luat numele de Podul Corbului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nord si Breaza de Sus, la sud, pe șesul neted, căruia localnicii iau spus Câmpul Brezii s-a cuibărit, altă așezare ce și-a lut numele de Capul Câmpului, locul unde se sfârșește netezișul terasei, sugerându-ne prezența culturilor de câmp, aici fiind și terenuri arabile. În nord-estul orașului contemporan, pe malul stâng al râului Prahova s-a înjghebat altă așezare care și-a luat numele de Podul Corbului, de la o frântură de terasă căreia i s-a zis pod. În
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de școlarizare ale copiilor din toate cartierele orașului. Astfel, există o școală pentru învățământul primar în cartierele Frăsinet, Podul Corbului și Gura Beliei (fostă școală pentru învățământul primar și gimnazială, școli pentru învățământul primar și gimnazial în cartierele Nistorești, Capul Câmpului și Podul Vadului la care se adaugă Școala cu clasele I-XII, „Aurel Vlaicu” situată în centrul orașului, Colegiul Militar “Dimitrie Cantemir”, Grupul Școlar de Arte și Meserii “Spiru Haret” și Școala Specială Ajutătoare. Dintre aceste unități, se detașează baza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Aici a locuit actorul Ion Manolescu, așa cum de altfel menționează și o placă de bronz așezată pe frontispiciul clădirii. -Biserica cu hramul “Schimbarea la față” ctitorită în anul 1892 pe locul unei biserici de lemn se află în cartierul Capul Câmpului. Pictura a fost refăcută iar resfințirea a fost făcută în 1992 de Patriarhul Teoctist. -Biserica cu hramul”Sfântul Nicolae”- a fost construită în anul 1777 pe ruinele unui schit la intersecția străzilor Republicii cu Gării, ctitor preotul Ioan. Monument istoric
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pentru întregirea neamului. -Monumentul închinat inițial celor trei regi: Carol I, Carol al II-lea și Ferdinand, comuniștii schimbându-i ulterior destinația, se află la intersecția străzii Republicii cu strada Gării. -Alte monumente -Triptic “Fruntații Satului”. lângă biserica din Capul Câmpului -Triptic “Fruntații Satului”, lângă biserica din Breaza de Jos -Triptic ”Fruntații Satului”, pe strada Gării -Locuință de factură sătească, str. Republicii nr. 51 -Prăvălie și locuință de factură sătească (fosta Alexandru Bondoc) str. Republicii nr.72 -Locuință de factură romantică
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
râului Prahovaă- Spitalul de boli pulmonare(vila Zoldiă- gara Breazapasarela peste Prahova și peste DN1-intrare în CornuDl. Sinoiu- benzinăria Petrom- popasul Frăsinet- Halta Nistoresti- strada Erou Caporal Dumitrache- Parc (durata medie 3h30min). -Punct albasteu: traseul pornește de la bezinăria de la Capul Câmpului și continuă pe strada Plaiului- Dl. Lazu (splendidă panoramă asupra orașelor Breaza și Câmpinaă- Crucea lui Bugan (panorama spre Comarnic i zona montană)strada Tălii- Gura Beliei (2h).De aici se poate închide circuitul pe strada principală. Localitatea se pretează
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
reprimat sau le-a uitat. Vise premonitorii, nostalgice, frustrante, absurde, monstruoase, apocaliptice ori numai evocatoare. În vis a mers alături cu cei care nu mai sunt. I s-a întâmplat să-i urmărească mișcându-se lent spre cimitir, pe un câmp fără hotare vizibile, purtându-și pe umeri, fiecare, sicriul. Altădată i-a văzut, fără să se mire, cum pășesc agale pe străzile unui oraș de nicăieri, luminându-și calea cu propriile capete, pe care le purteau în mâna dreaptă ca
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
autori cu cîte 40 -50 de "volume", s-au bătut recorduri de producție literară (Ion Crînguleanu, de exemplu), s-au creat (re)nume false care au tulburat, și ele, destul ierarhia de valori a timpului. Istoricul literar preocupat de reevaluarea cîmpului cultural românesc din ultima jumătate a veacului trecut va trebui să reconsidere și acest segment atît de confuz încă; treabă plicticoasă, migăloasă, greu de făcut mai ales din cauza balastului care trebuie aruncat peste bord. Literatura pentru cei mici e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu da a rămas. Pînă în ziua aceea nu reușise încă să facă o astfel de captură. La drept vorbind suporta cu greu gîndul de a pune mîna pe astfel de gîngănii oribile. Ptiu, că-ți vine să-ți iei cîmpii numai cînd auzi de ele! Dar știți voi ce-i acela un triton? Tritonul, i-a dat explicații Bărzăunului fratele său, Matei, e un fel de scîrbă cu ochi molîi, neagră, maro sau verzuie, adică o șopîrluță cît degetul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să-și caute adăpost prin ramurile copacilor. Îl zări pe Vlad desprinzîndu-se de tractor și apropiindu-se de șosea cu pași repezi. Era îmbrăcat într-o salopetă pătată toată de ulei. În mînă aducea un buchet mare de flori de cîmp și cîteva spice de grîu. Cînd îl observă pe Virgil se opri și începu să rîdă cu gura pînă la urechi. Virgil se făcu că nu-l ia în seamă și continuă să se uite în altă parte. Salut, Virgulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]