3,002 matches
-
care Rezultatul bun îl are. Întrebarea-i dificilă; Nu prea știe înmulțirea; Se încruntă, de ți-e milă, Când spre el întorci privirea... LITERA ,,Î’’ Încă n-am putut pricepe: ,,I’’-ul ce și-a pus pe frunte? E-o căciulă ce începe De la gât sau un grăunte? Are o umbrelă veche, Că e vreme înnourată? Învățat, făr’ de pereche, Fața-i e îngândurată. Îmbrăcat e cam subțire; Doar căciula i-o vezi sus. În cuvinte, să înșire Litere acum s-
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
pricepe: ,,I’’-ul ce și-a pus pe frunte? E-o căciulă ce începe De la gât sau un grăunte? Are o umbrelă veche, Că e vreme înnourată? Învățat, făr’ de pereche, Fața-i e îngândurată. Îmbrăcat e cam subțire; Doar căciula i-o vezi sus. În cuvinte, să înșire Litere acum s-a pus! Întunericul îl poartă; Înmulțirea socotește De-ar putea să îl împartă Pe ăst ,,î’’, ce-o însoțește. Dacă ești isteț, ai minte, Poți ușor să afli dacă
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
la judecătorii solzoși, nici la actele lor. Și e inutil să le bați obrazul. Reacția Alianței D.A. (PNL-PD) este singura posibilă. La o provocare politică se răspunde cu aceeași monedă, dar de o valoare sporită. Cu așa o muscă pe căciulă, PSD a făcut totul pentru paralizarea justiției. Fostul partid de guvernământ nu a dat pretextul anticipatelor, pur și simplu și-a dat măsura. Desigur, alegerile nu vor schimba Curtea Constituțională, dar probabil că vor aduce Alianței D.A. o majoritate parlamentară
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
jaf comunist am știut că era un regizor cu care aș fi făcut tot posibilul să lucrez. Însă până la urmă cred că Ada (n.red.- Ada Solomon, soția lui Alexandru Solomon și producătorul filmelor Marilena de la P7 și Lampa cu căciulă, montate de Cătălin Cristuțiuă a băgat niște fitile. Cât despre munca propriu-zisă la Război pe calea undelor, meritul montajului îi revine în primă instanță lui Alecu. El a văzut toate cele peste 110 ore de material și a tăiat din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
înainte alerga mândru prin munți și câmpii, stă de douăzeci și șapte de ani în beznă și groază. Seara, lângă vatră, oamenii vorbesc despre el cu frică. Într-o sâmbătă, în ajunul Duminicii Mari, voievodul, purtând pe cap un gugiuman, căciulă înaltă de blană neagră cu fundul alb, merge să se roage la biserică. Iar în ziua aceea, bătrâna mamă a lui Corbea, care după arestarea fiului fugise până la marginea Moldovei, se întoarce să-și vadă copilul. Este bătrână, slabă, cu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
s-o păstreze în forma aceasta grațioasă, el îi aruncă în foc pielea de bufniță: iar prințesa dispare. Făt-Frumos pornește în căutarea ei, trecând prin munți și păduri. Întâlnește trei draci care se ceartă pentru o pereche de opinci, o căciulă și un bici. Dar acestea nu-s niște vechituri oarecare: opincile te ajută să treci marea ca pe uscat, ca ale lui Tom degețel sau ale Motanului Încălțat; căciula te face invizibil, iar biciul îi împietrește pe dușmani. Făt-Frumos îi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
trei draci care se ceartă pentru o pereche de opinci, o căciulă și un bici. Dar acestea nu-s niște vechituri oarecare: opincile te ajută să treci marea ca pe uscat, ca ale lui Tom degețel sau ale Motanului Încălțat; căciula te face invizibil, iar biciul îi împietrește pe dușmani. Făt-Frumos îi împacă furându-le cele trei talismane; cu biciul îi împietrește și cu opincile fuge. Intră nevăzut la soția lui, care-i născuse un fiu. E în culmea bucuriei. Aici
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fuge. Intră nevăzut la soția lui, care-i născuse un fiu. E în culmea bucuriei. Aici are loc o scenă delicioasă. Fără să fie văzut, Făt-Frumos se așează la masă lângă soție; din când în când își ridică înspre băiat căciula și-i zâmbește: acesta spune: "Uite tata, mamă! Tată-tău, dragul meu, nu va da peste noi până nu va săvârși o faptă năzdrăvană, răspunse mă-sa". Însă mâncarea dispare în dreptul tatălui nevăzut. Tatăl înfulecă toate felurile, de parcă în gura
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Când iată copilul că strigă iarăși: Mamă! zău că este tata. Dară unde este, mă? ce tot aiurezi tu? Ba nici aiureală, nici nimic. Uite-l, este colea lângă mine, uite-l, mă ia în brațe". Făt-Frumos își dă jos căciula și devine pe deplin vizibil; soția lui este uimită și încântată să-l revadă. El a fost un român puternic și faimos se va vorbi despre el de-a lungul veacurilor. Pielea de măgar este, al noi, tipul acestei familii
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pășunile de la munte; mânau nesfârșite caravane de oi, cu mieii căutând sfârcurile mamelor și dulăii care veneau în urmă. Iar tinerii păstori, cu ochii negri ca mura, cu părul întunecat ca pana corbului ce le cade în bucle bogate de sub căciula de blană, își lăsau să rătăcească privirile visătoare, nepăsătoare, parcă rupte de lumea ce se agită la picioarele lor. Cei care domnesc jos, cei care luptă, se ceartă, suferă și se plâng în căutarea fericirii; cei care se bucură, iubesc
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
au fost premiate în festival se numără Cristian Mungiu, premiat cu Palme d’Or la Cannes în 2007, Florin Iepan, Alexandru Solomon sau Tudor Giurgiu. Anul trecut, trofeul pentru scurtmetraj a fost câștigat de Radu Jude, pentru filmul Lampa cu căciulă, premiat ulterior și la Festivalul de la Sundance, dar și în alte festivaluri internaționale. Grass, omagiat la 80 de ani Laureatul Premiului Nobel pentru literatură, Günter Grass, care a împlinit 80 de ani, a fost omagiat marți, 16 octombrie, în Germania
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
costum popular. Mi-a dat bunica o pereche de pantaloni de in, care-mi erau cam largi la subsuoară, un brâu lung de câțiva metri, o cămașă care l-ar fi încăput și pe un luptător de sumo și o căciulă de oaie, care-mi cădea pe ochi. Opincile - mărimea 44, cred - le-am împrumutat de la un vecin. În ziua marilor emoții, am început să mă echipez. Nu puteam tăia pantalonii, că se supăra bunica. I-am încrețit pe picior și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
i-am înfășurat de vreo cinci-șase ori cu brâul (pe care, iar, n-aveam voie să-l scurtez). Cămașa am lăsat-o peste pantaloni, încât părea că purtam rochie. În opinci am îndesat niște cârpe și le-am legat strâns. Căciula n-am vrut s-o port nici în ruptul capului - afară erau peste 30 de grade căldură -, până la intrarea pe scenă. Vă închipuiți tensiunea la care ajunsesem. Trebuia să dansez pentru prima dată în fața unui public numeros, ținând o fată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Vă închipuiți tensiunea la care ajunsesem. Trebuia să dansez pentru prima dată în fața unui public numeros, ținând o fată de mână, și apoi să primesc premiu cu coroniță. Scena deschisă mă făcea să mă treacă toate apele. Mi-am potrivit căciula, mi-am tras pantalonii pe sub rochie, mi-am luat fata de mână și m-am repezit cu capul înainte, pe scenă. După câțiva pași, am simțit brusc că mă scap pe mine. Am țopăit înainte cu gândul că o să-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Traco-dacă (după unii și ilira) este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă, cătun, cioară, copac, copil, doina, fărîma, ghimpe, groapă, leurda, mal, mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș, Buzău, Mureș, Timiș; oronime: Carpați; oiconime: Turda)251. Bibliografie specială: Beekes, Robert S.P., Comparative
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a dormi, a dărui, a înțelege, a pricepe, a cugeta etc. ; cuvinte din terminologia creștină: cruce, creștin, închinare, mormânt etc. în domeniul vocabularului, populația din Hudești folosește și cuvinte provenite din substrat (limba tracodacă): abur, balaur, boltă, barză, brad, brâu, căciulă, ceafă, cojoc, gard, ghimpe, gresie, grumaz, mal, mânz, moș, țap, mugur, murg, pârâu, spuză, strungă, țarc, țeapă, urdă, zăplaz, zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine latină. în vorbirea curentă a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în prezent numărul lor a scăzut, fiind valorificați mai mult pentru carne. Oile se găseau mai pe lângă fiecare gospodărie mare sau mai mică. Acest animal atât de îndrăgit de țăranul român, pe lângă brânza pentru hrană, îi asigura aproape toată îmbrăcămintea: căciula, cojocul mic sau mare, precum și lâna pentru flanele, ciorapi, mănuși sau chiar sumanul (postav gros țesut numai din fire de lână de oaie)care azi a cam dispărut și din care mulți își făceau haine groase și călduroase. Lâna de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai lungă, până peste genunchi, indiferent că era băiat sau fată. Iarna, țăranii hudeșteni purtau opinci din piele de porc și, mai rar din piele de vită. Ca să țină mai mult, opincile erau tratate cu piatră vânătă. Pe cap purtau căciulă de miel care de multe ori era purtată și vara. Peste corp purta cojoc care de cele mai multe ori servea și ca plapumă pentru 5-6 copii pe care îi avea. Vara toți umblau desculți. Costumul național de sărbătoare nu-l posedau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se mai practică această activitate casnică. Cânepă și in nu se mai cultivă în comună decât întâmplător și chiar deloc. Lâna oilor nu se mai caută indiferent de calitate. Chiar nici pielicelele de miel nu mai au căutare, oamenii purtând căciuli împletite rusești, chinezești etc. Valorile țesăturilor în culori naturale a scăzut foarte mult și e posibil chiar să dispară. c. împletiturile Ca vechime împletiturile au fost contemporane cu țesăturile. Fiind nevoite să se apere de frigul năprasnic al iernii, țărăncile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Tot în suflet te pătrunde.” „Hu, iu, iu pe dealul gol, Că mireasa n-are văl Și i-a face mirele Când o tunde câinele.” „Nu te uita la cojoc, Ci te uită cum mai joc; Nu te uita la căciulă, Ci te uită la făptură.” „Asta-i horă românească, Cine-o joacă să trăiască!" „Așa joacă tinerii Când înfloresc vișinii Tot pe loc, pe loc, pe loc Să răsară busuioc Și-nainte și-napoi, C-așa-i hora pe la noi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nimeni; Ziua bună se cunoaște de dimineață; Vulpea când najunge la struguri zice că sunt acri; Vine el drăguș la căuș; Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face; La pomul lăudat, să nu te duci cu sacul; Bună ziua căciulă, că stăpânul n-are gură; Vrabia mălai visează și calicul praznic; Ce-și face omul cu mâna lui, nu i-o face nimeni; Cine a murit ieri îi pare rău azi; Ce ți-e scris în frunte ți-e pus
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
i-o face nimeni; Cine a murit ieri îi pare rău azi; Ce ți-e scris în frunte ți-e pus; Goliciunea înconjoară, dar foamea dă de-a dreptul; Cu bani cumperi și mamă și tată; La așa cap, așa căciulă; îi vine a lucra cum îi vine cânelui a linge sare; Mai bine să-ntreacă, decât să n-ajungă; Din coadă de câine nu faci sită de mătase; Dacă plouă în luna mai, la toamnă culegi mălai; Să ne vedem
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mișcare scenică 9: exerciții de mers lent, rapid, bătrânesc, copilăresc, pe tocuri, desculț 10 etc.; exerciții de deplasare/substituire a elementelor de decor; exerciții de manipulare a obiectelor scenice 11, a elementelor de vestimentație/a accesoriilor (haină îmbrăcată/scoasă, pălărie, căciulă, baston, servietă, ochelari etc.); exerciții de intrare în scenă/ieșire din scenă în corelație cu mișcările celorlalți actori; exerciții de plasare scenică față de ceilalți actori, față de elementele de decor, față de spectatori; exersarea mersului cu o carte pe cap/cu un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și nesfârșita pupare a Sfintei Parascheva de către un milion de îmbulzitori. Totul ar fi doar "un pretext pentru dezlănțuirea celui mai grosolan comerț stradal cu mici, cârnați, hamsii, vată de zahăr și cu oi transformate și în pastramă, și în căciuli și cojoace". În momentul de față cred că lipsește ceva pentru a-i răspunde convingător lui Cătălin Mihuleac. Este vorba de o cercetare socioantropologică a pelerinajului din România actuală. Investigația științifică profesionistă ar putea releva extraordinara amploare spirituală și socială
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
iubeam mai mult pe tata. Uneori, îmi părea rău, când vedeam cât de înțelegător este. De ce era așa? Nu știu. Poate pentru că eram băiat și cel mai mare dintre nepoții lui, deși deseori mă făcea bleg: Bagă-ți urechile în căciulă, blegule! Și asta n-o uitam. Îmi dădeam seama că n-o spunea cu răutate, o spunea când îl supăram. Astfel, mă ierta. De sărbătorile de iarnă, bunicul se deghiza în Moș Crăciun. Își punea barbă albă de vată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]