2,267 matches
-
este o peșteră de mici dimensiuni din poljia Vânătare. Peștera este situată în Munții Trascăului în apropierea cătunului Valea Poienii, în fundul Poljiei de la Vânătările Ponorului. Se poate ajunge din Aiud, pe drumul ce duce la Ponor. Din Brădești se coboară pe drumul ce duce la Vânătările Ponorului- Huda lui Papară sau invers, din Sălciua pe drumul ce duce
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Gârda Seacă pe care se ajunge, după aproximativ 1km, la gura Vaii Ordâncușa. De aici existtă două variante. Prima o constituie poteca turistică marcata cu cruce roșie, care duce direct în cătunul Mununa. Cea de a doua variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa până la Ghețar. Avenul se găsește la În 1983 o echipă a clubului Polaris peșterea prin zona Ghețar
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
Mununa până la Ghețar. Avenul se găsește la În 1983 o echipă a clubului Polaris peșterea prin zona Ghețar. Căutau cu încăpățânare o intrare în sistemul Iapa-Peștera Poarta lui Ionele. Ghidul de la Scărișoara îl anunță pe Viorel Roru Ludușan că în cătunul Mununa localnicii sapă într-un aven colmatat în căutarea apei. Locul e interesant căci se află deasupra sistemului căutat. Polarisul mută tabara în Mununa și pădurarul Tolomei, care conducea acțiunea, le povestește istoria locului. Între războaie după o ploaie torențială
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
Tolomei, care conducea acțiunea, le povestește istoria locului. Între războaie după o ploaie torențială pe pașunea din spatele casei bunicilor lui s-a deschis un puț din care se auzea un vuiet de apă. Apa e un element foarte valoros în cătunul Mununa căci nu există nici un izvor. Calcarul pe care stă cătunul absoarbe ca un burete precipitațile. Apa de gătit și băut e adusă de la mare distanță în donițe purtate de cai. Pentru animale și spălat e folosită apa de ploaie
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
o ploaie torențială pe pașunea din spatele casei bunicilor lui s-a deschis un puț din care se auzea un vuiet de apă. Apa e un element foarte valoros în cătunul Mununa căci nu există nici un izvor. Calcarul pe care stă cătunul absoarbe ca un burete precipitațile. Apa de gătit și băut e adusă de la mare distanță în donițe purtate de cai. Pentru animale și spălat e folosită apa de ploaie colectată în butoaie. Ideea că în puț ar putea exista apă
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
deși mai puțin cunoscută este una din peșterile de referință din carstul romanesc. i se deschide în versantul drept al Văii Albacului, în zona de izvoare a acestuia, aval de locul numit Fleiu (aparținând de Cătunul Sfoartea), la o altitudine de 1220 m, în Munții Bihorului. Accesul la peșteră se poate face din Valea Arieșului pe ruta Albac-Horea-Mătișești-Valea Albacului (20 km), sau dinspre Ghețarul Scărișoara, 12 km drum pe jos, pe traseul Ghețar-Ocoale-Sfoartea-Pasul Ursoaia-Valea Albacului. 1963
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, județul Albă, în partea centrală a Munților Trăscăului, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Întregalde, apoi pe drumul forestier până în cătunul Sfârcea( 4 km). De aici, pe jos o oră de mers pe o poteca nemarcata. Consultați localnicii. Peșteră este localizată la Este situată la 15 m sub nivelul Platoului Ciumerna. Intrarea orientată NV da acces direct într-o sală de
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
se află pe teritoriul satului Necrilești, comuna Întregalde județul Alba, în partea centrală a Munților Trascău, pe Platoul Ciumerna, în bazinul hidrografic al râului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Alba Iulia- Întregalde. De aici, pe drumul forestier până în cătunul Necrilești (5 km), apoi pe jos sau cu o mașină de teren înca 2 km până pe Platoul Ciumerna. Ea se află la mai puțin de 1 km de Peștera Bisericuța. Peștera este localizată la Intrarea este situată la baza unui
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
fiind adânciturile (doline ) care se formează în zonele carstice. Ghețarul de la Vârtop este situat pe teritoriul comunei Arieșeni, județul Alba, în Munții Bihorului. Se ajunge urmând șoseaua de pe Valea Gârda Seacă aproape 12 km din comuna Gârda de Sus, până în cătunul Casa de Piatră. La acest cătun se poate ajunge și coborând din traseul turistic Padiș-Scărișoara în Poiana Călineasa. Ghețarul de la Vârtop este situat în versantul vestic al muntelui, spre Valea Gârda Seacă, la o diferență de nivel de 170 m
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
în zonele carstice. Ghețarul de la Vârtop este situat pe teritoriul comunei Arieșeni, județul Alba, în Munții Bihorului. Se ajunge urmând șoseaua de pe Valea Gârda Seacă aproape 12 km din comuna Gârda de Sus, până în cătunul Casa de Piatră. La acest cătun se poate ajunge și coborând din traseul turistic Padiș-Scărișoara în Poiana Călineasa. Ghețarul de la Vârtop este situat în versantul vestic al muntelui, spre Valea Gârda Seacă, la o diferență de nivel de 170 m față de fundul văii. Intrarea în peșteră
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
fi datorat unei pisanii pictate, astăzi pierdute. Tot dintr-o astfel de pisanie sau dintr-un alt izvor scris trebuie să se fi perpetuat tradiția înlocuirii unei alte biserici mai vechi, ridicate „înainte de 1531”, în Copăciș, unul dintre cele trei cătune ale vechiului sat. Acest fapt este întărit de datarea unor piese din structura turnului în iarna dintre anii 1529-1530. Prin această datare turnul din Copăciș/Breb se distinge între foarte rarele structuri de lemn datate ferm și păstrate în Carpații
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
, comuna Bulzeștii de Sus, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul al XIX-lea. Are hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Cătunul Tomnatecu de Jos mai are doar trei locuitori, în vârstă. Accesul este extrem de anevoios, un drum de 15 km, parcurși pe jos. Biserica “Sfântul Ierarh Nicolae“ a fost construită, potrivit însemnării prezente pe filele unui Apostol (Blaj, 1814), în prima
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
fost ridicată în secolul al XVII-lea. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din cătunul Deleni își află începuturile, prin proporțiile sale modeste, îin secolul al XVII-lea. Pereții edificiului înscriu un dreptunghi cu capetele de est și de vest nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost ridicat un turn-clopotniță solid, cu foișor
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]
-
parte a zestrei decorative a tâmplei. Conscripțiile anilor 1761-1762, 1805 și 1829-1831 menționează lăcașul in dreptul localității “Brasso”; cele din 1733 și 1750 îl omit. Într-adevăr, edificiul a deservit, dintotdeauna, și obștile credincioșilor din Brășeu, Păroasa, Mușuroiu și Valea, cătune depopulate astăzi aproape în totalitate. Tradiția locală transmite informația că biserica ar fi fost mutată pe actualul amplasament “din deal” în urmă cu peste două secole, fiind adusă de jos, din valea Brășeului, cu 18 care trase de boi; dacă
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]
-
În jurul casei se afla o curte destul de mare, o livadă, bisericuța familiei, o fântână, grajduri pentru animale, hambare pentru cereale și alte anexe gospodărești. În anul 1847, soția căminarului, Raluca (Iurașcu) Eminovici (1816-1876) a cumpărat mica bisericuță de lemn din cătunul Ipotești, cu 250 de galbeni, de la boierul Theodor Murguleț. Acest lucru este menționat într-o scrisoare din 14 aprilie 1909 a lui Matei Eminovici către Corneliu Botez (""Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de galbeni
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
țară africană. Într-o expediție între 1884 și 1885, expediționarii trimiși de Leopold al II-lea au străbatut o bună parte din nordul și centrul statului Congo, împărțind bucăți de sticlă colorată și de pânză prin 450 de sate și cătune africane și punându-i să „semneze“ contracte prin care conducătorii și șefii locali, care habar n-aveau ce semnează, cedau proprietatea pământurilor lor Asociației Internaționale Congo și se angajau să furnizeze oameni care să execute toate lucrările publice - drumuri, poduri
Leopold al II-lea al Belgiei () [Corola-website/Science/320553_a_321882]
-
1814-1819), Solonețu Nou (în 1834), Pleșa (în 1835) și Poiana Micului (în 1842). Ultimul val de coloniști polonezi din Bucovina a sosit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aceștia s-au stabilit pe teritoriile de astăzi ale cătunelor Bulai, Mihoveni și Vicșani (Ruda). La sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost întemeiată colonia Bulai (în ) (aflată la 5 km nord de orașul Suceava, în apropiere de satul Moara Nica) de către agricultori polonezi sosiți în căutare de pământ și
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
Biserica de zid din cătunul Mierlești, sat Bărbătești, comuna Bărbătești, județul Vâlcea, a fost construită în 1776. Are hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Așa cum rezultă din pisania sculptată în piatră deasupra
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
îndrăzneț și agresiv a rămas cunoscut sub numele de Raidul lui Stoneman. La 27-28 aprilie, cele patru corpuri de armată ale Armatei Potomacului au traversat râurile Rappahannock și Rapidan prin mai multe locuri, majoritatea în apropierea confluenței celor două, lângă cătunul Chancellorsville, care era compus din conacul familiei Frances Chancellor și câteva alte căsuțe, la intersecția dintre bariera Orange și Orange Plank Road. Între timp, a doua forță de peste 30.000 de oameni, conduși de general-maiorul John Sedgwick, a traversat Rappahannockul
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
În jurul casei se afla o curte destul de mare, o livadă, bisericuța familiei, o fântână, grajduri pentru animale, hambare pentru cereale și alte anexe gospodărești. În anul 1847, soția căminarului, Raluca (Iurașcu) Eminovici (1816-1876) a cumpărat mica bisericuță de lemn din cătunul Ipotești, cu 250 de galbeni, de la boierul Theodor Murguleț. Acest lucru este menționat într-o scrisoare din 14 aprilie 1909 a lui Matei Eminovici către Corneliu Botez (""Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de galbeni
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
trei panouri, unul central și două laterale, denumite popular aripi, panouri legate prin balamale, a cărei funcționalitate trimite la serviciile religioase practicate în pelerinaje sau procesiuni, dar poate și la înmormântări ale unor notabilități sătești, si chiar la slujbele din cătune și crânguri mai îndepărtate, lipsite de lăcașuri de cult. Icoana triptic de la Bica prezintă în panoul central Înălțarea Domnului, scenă-simbol de hram, si pentru actuala biserică de lemn, si, mai mult ca sigur, și al celei vechi, din secolul al
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
Poarta lui Ionele a fost declarată monument al naturii și inclusă pe lista ariilor protejate din România. este locul in care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele și dolinele de pe valea oarbă dintre Iapa (Dealul Frumos) si cătunul Mununa. Această a fost dovedită de colorările cu fluoresceină . facute de speologii clujeni. Este aceiași apă ce trece prin Peștera-aven Ghețarul de sub Zgurăști care se găsește la 130 m distantă. Colorările cu fluoresceină făcute de Clubul Polaris în finalul activului
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
să activeze în ilegalitate timp de 41 de ani. Ei erau în majoritate credincioși terțiari din Ordinul al III-lea franciscan, înființat de preotul Miron Biluca. Biserica greco-catolică din Marin a dat și un preot martir, Ilie BORZ (născut în cătunul Ratovei), care a refuzat să-și lepede credința și astfel a murit maltratat și schingiuit în închisoarea politică comunistă de la Aiud, în anul 1952. Martiriul părintelui Borz este consemnat în mai multe cărți despre persecuția Bisericii Greco-Catolice: Biserica furată (1990
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
El de mici, pe alții îi lasă, de ce unul este chemat pentru un anumit plan, altul pentru cu totul alt plan etc.. Așa a fost și în familia în care s-a născut Ilie Borz. O familie modestă, dintr-un cătun pierdut la o margine de codru, dovedind încă o dată că în planurile lui Dumnezeu însemnătatea lumească a unei localități nu înseamnă nimic, El stabilind locul de naștere al fiecăruia după cu totul altă motivație și împărțind darurile Sale după cum vrea
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
încă o dată că în planurile lui Dumnezeu însemnătatea lumească a unei localități nu înseamnă nimic, El stabilind locul de naștere al fiecăruia după cu totul altă motivație și împărțind darurile Sale după cum vrea, indiferent că pruncul se naște într-un cătun sau într-o metropolă. Viitorul preot chemat la martiraj, Ilie Borz, cu greu putea avea ca loc de naștere o localitate mai umilă, pentru că aceasta aproape că nici nu avea statut de localitate de sine stătătoare. Familia Borz avea casa
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]