2,246 matches
-
carnaval: ele sunt, În realitate, un mod de rupere de vechea lume și de afirmare, Într-un limbaj provocator sau amenințător, a legilor lumii noi” (M. Ozouf, 1976, p. 114). M. Bristol (1985) urmărește exprimarea simbolică a violenței plebee În carnavalurile din secolul al XVII-lea. M. McIntyre (1989) subliniază utilizarea elementelor carnavalești În demonstrațiile muncitorilor americani din secolul al XIX-lea, J. Brophy (1997) În exprimarea nemulțumirii de către populația prusacă din zona Rhineland din prima parte a secolului al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din zona Rhineland din prima parte a secolului al XIX-lea, iar M. Hastings (1986) În protestul muncitorilor belgieni de la Începutul secolului XX. Elementele de confruntare și contestare sunt relevate de M. Riggio (2004) și R. Schechner (2004) În analiza carnavalului din Trinidad, de M. Rector (1984) pentru carnavalul brazilian, sau de D. Gilmore (1998) În ampla etnografie a manifestărilor carnavalești din Andaluzia. Acesta din urmă remarcă: În mod evident, discursul carnavalesc include protestul politic. O mare parte a protestului este
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al XIX-lea, iar M. Hastings (1986) În protestul muncitorilor belgieni de la Începutul secolului XX. Elementele de confruntare și contestare sunt relevate de M. Riggio (2004) și R. Schechner (2004) În analiza carnavalului din Trinidad, de M. Rector (1984) pentru carnavalul brazilian, sau de D. Gilmore (1998) În ampla etnografie a manifestărilor carnavalești din Andaluzia. Acesta din urmă remarcă: În mod evident, discursul carnavalesc include protestul politic. O mare parte a protestului este revoluționar: anticlerical, anticapitalist și antiburghez. O mare parte
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
protestului este revoluționar: anticlerical, anticapitalist și antiburghez. O mare parte a satirei și profanării din cântecele carnavalești reflectă lupta de clasă Împotriva sistemului latifundiar, a exploatării de către bogați (caciquismo), a opresiunii religioase și a altor nedreptăți (p. 158). Legătura dintre carnaval și mișcările sociale violente (pe care le anticipează sau chiar le declanșează) este subliniată de N. Dirks (1994, p. 486), care afirmă: „Carnavalul era periculos din punct de vedere social, demistificator din punct de vedere semiotic și lipsit de respect
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
latifundiar, a exploatării de către bogați (caciquismo), a opresiunii religioase și a altor nedreptăți (p. 158). Legătura dintre carnaval și mișcările sociale violente (pe care le anticipează sau chiar le declanșează) este subliniată de N. Dirks (1994, p. 486), care afirmă: „Carnavalul era periculos din punct de vedere social, demistificator din punct de vedere semiotic și lipsit de respect din punct de vedere cultural - chiar dacă el confirma adesea autoritatea, refăcea relațiile sociale și nu a fost decât foarte rar politizat sau progresist
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
chiar dacă el confirma adesea autoritatea, refăcea relațiile sociale și nu a fost decât foarte rar politizat sau progresist”. Încercând depășirea acestor polarități, Mihail Bahtin (1974), urmat și de unii antropologi, precum Roberto Da Matta (1991), a propus o viziune a carnavalului ca sinteză a artei și a vieții, a negării și afirmării ordinii, a sacrului și profanului, a aspirațiilor individuale și a constrângerilor sociale. În felul acesta, carnavalul ar fi un limbaj care afirmă viziunea asupra lumii specifică pentru cultura populară
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de unii antropologi, precum Roberto Da Matta (1991), a propus o viziune a carnavalului ca sinteză a artei și a vieții, a negării și afirmării ordinii, a sacrului și profanului, a aspirațiilor individuale și a constrângerilor sociale. În felul acesta, carnavalul ar fi un limbaj care afirmă viziunea asupra lumii specifică pentru cultura populară. Comentând rolul figurilor grotești care populează universul carnavalului, Mihail Bahtin (1974, p. 43) releva puterea reflexivă și eliberatoare a acestuia: Forma grotescă de carnaval ș...ț consfințește
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a negării și afirmării ordinii, a sacrului și profanului, a aspirațiilor individuale și a constrângerilor sociale. În felul acesta, carnavalul ar fi un limbaj care afirmă viziunea asupra lumii specifică pentru cultura populară. Comentând rolul figurilor grotești care populează universul carnavalului, Mihail Bahtin (1974, p. 43) releva puterea reflexivă și eliberatoare a acestuia: Forma grotescă de carnaval ș...ț consfințește libertatea ficțiunii, Îngăduie asocierea și apropierea unor elemente eterogene și Îndepărtate, Îl ajută pe om să se dezbare de punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În felul acesta, carnavalul ar fi un limbaj care afirmă viziunea asupra lumii specifică pentru cultura populară. Comentând rolul figurilor grotești care populează universul carnavalului, Mihail Bahtin (1974, p. 43) releva puterea reflexivă și eliberatoare a acestuia: Forma grotescă de carnaval ș...ț consfințește libertatea ficțiunii, Îngăduie asocierea și apropierea unor elemente eterogene și Îndepărtate, Îl ajută pe om să se dezbare de punctul de vedere predominant asupra lumii, de orice convenții, locuri comune, opinii curente, banale, universal acceptate, Îi permite
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
banale, universal acceptate, Îi permite să privească universul cu alți ochi, să realizeze că tot ce există are un caracter relativ și că rânduiala lumii ar putea fi cu desăvârșire schimbată. Interpretarea lui Bahtin, inspirată dintr-o lectură filologică asupra carnavalului, pune accentual pe simbolistica figurilor, actelor și obiectelor puse În mișcare de carnaval și solicită interpretarea lor dincolo de context și funcția sociopolitică, Într-un cadru de reflecție filosofică asupra sensului vieții și a filosofiilor de viață specifice categoriilor și culturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că tot ce există are un caracter relativ și că rânduiala lumii ar putea fi cu desăvârșire schimbată. Interpretarea lui Bahtin, inspirată dintr-o lectură filologică asupra carnavalului, pune accentual pe simbolistica figurilor, actelor și obiectelor puse În mișcare de carnaval și solicită interpretarea lor dincolo de context și funcția sociopolitică, Într-un cadru de reflecție filosofică asupra sensului vieții și a filosofiilor de viață specifice categoriilor și culturilor populare. Ca și În alte cazuri (conceptul de rit, riturile de trecere, actele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și funcția sociopolitică, Într-un cadru de reflecție filosofică asupra sensului vieții și a filosofiilor de viață specifice categoriilor și culturilor populare. Ca și În alte cazuri (conceptul de rit, riturile de trecere, actele magice), caracterul compozit și eterogen al carnavalului a generat Încercarea de a identifica, dincolo de formele concrete de manifestare, structura profundă a unor categorii culturale mai abstracte. Astfel, carnavalul poate fi interpretat ca un exemplu aparte de performanță, dominată de ideea de joc: acest punct de vedere este
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
populare. Ca și În alte cazuri (conceptul de rit, riturile de trecere, actele magice), caracterul compozit și eterogen al carnavalului a generat Încercarea de a identifica, dincolo de formele concrete de manifestare, structura profundă a unor categorii culturale mai abstracte. Astfel, carnavalul poate fi interpretat ca un exemplu aparte de performanță, dominată de ideea de joc: acest punct de vedere este exprimat de filosoful Roger Caillois (1975), de istoricul Jan Huizinga (1998) sau de antropologul Victor Turner (1983). Acesta din urmă consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
exemplu aparte de performanță, dominată de ideea de joc: acest punct de vedere este exprimat de filosoful Roger Caillois (1975), de istoricul Jan Huizinga (1998) sau de antropologul Victor Turner (1983). Acesta din urmă consideră (1983, p. 112) că În carnaval sunt reunite toate formele de joc, Într-o sinteză ce combină competiția (agon), jocurile de noroc (aleea) și jocul cu reguli precise (ludus). Dintr-o altă perspectivă, carnavalul apare ca un sistem specific de transgresiune a regulilor sociale, o formă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Victor Turner (1983). Acesta din urmă consideră (1983, p. 112) că În carnaval sunt reunite toate formele de joc, Într-o sinteză ce combină competiția (agon), jocurile de noroc (aleea) și jocul cu reguli precise (ludus). Dintr-o altă perspectivă, carnavalul apare ca un sistem specific de transgresiune a regulilor sociale, o formă de „rit de inversiune” (B. Babcock, 1978; K. Eisenbichler, 1999; P. Stallybrass, A. White, 1993) sau, cu altă sintagmă, folosită mai ales de istorici, de festive misrule. Carnavalul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
carnavalul apare ca un sistem specific de transgresiune a regulilor sociale, o formă de „rit de inversiune” (B. Babcock, 1978; K. Eisenbichler, 1999; P. Stallybrass, A. White, 1993) sau, cu altă sintagmă, folosită mai ales de istorici, de festive misrule. Carnavalul, asemenea altor rituri de acest fel, „distruge granițele și amestecă elementele care, În mod normal, ar trebui să fie separate” (C. Humphrey, 2001, p. 42). În sfârșit, carnavalul poate fi văzut ca o concretizare a mascării, adică a unui sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau, cu altă sintagmă, folosită mai ales de istorici, de festive misrule. Carnavalul, asemenea altor rituri de acest fel, „distruge granițele și amestecă elementele care, În mod normal, ar trebui să fie separate” (C. Humphrey, 2001, p. 42). În sfârșit, carnavalul poate fi văzut ca o concretizare a mascării, adică a unui sistem simbolic care „permite transpunerea lumii omenești În cea a zeilor” - În formula istoricului Terry Castle. Procesiunile cu măști pot avea atât un caracter magic sau religios, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
luminosului, al visului și al tabuului. Ele conferă societății o imagine negativă despre sine: colapsul structurii sociale, pentru o perioadă limitată de timp, Întărește conștiința (despre rostul - n. M.C.) structurii violate. La polul celălalt se află cercetătorii care văd În carnaval un sistem construit prin proceduri de ritualizare, prin care acțiuni și obiecte ale vieții de zi cu zi sunt recombinate și resemnificate. Cea mai elocventă analiză este cea elaborată de Roberto Da Matta (1991, pp. 49-59), care consideră că un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În acte simbolice, semnificative În plan cultural, prin tehnici de „dislocare” a unui element din contextul său firesc și de transformare a lui În simbol. În acest scop, oamenii folosesc mecanisme de semnificare precum inversiunea, accentuarea sau neutralizarea. În consecință, carnavalul apare ca un tip distinct de ritualizare, cu ajutorul căruia sunt amestecate ierarhiile și regulile sociale: „Astfel, noi creăm un spațiu social aparte, unde unde rutinele lumii de zi cu zi sunt sfărâmate și unde lumea reală, dată peste cap, poate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
populare până În modernitate) și transmis prin imigranții europeni și În America de Nord (L. Johnson, 1990), acest ritual este cunoscut și sub denumiri precum rough music, Katzenmusik, Haberfeldtreiben, shivaree, staghunt. Formele sale de manifestare Îl plasează mai aproape de familia sărbătorii și a carnavalurilor. Funcțiile sociale Îl așază În vecinătatea riturilor politice, mai precis a celor de sancționare a unor comportamentele deviante, adoptate fie de anumiți membri ai comunității, fie de reprezentanți ai autorității politice, economice sau religioase: Dacă luăm În considerare evantaiul formelor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1996); reprezentare a sexului excesiv, eventual satanic (R. Darnton, 2000, pp. 84-87). În felul acesta, tinerii organizează un charivari, care poate fi interpretat În funcție de cele două planuri specifice acestui ritual. La suprafață, el pare o farsă, o sărbătoare zgomotoasă, analoagă carnavalului: tinerii Își permit nenumărate excese, „ca și cum ar fi fost regii vreunui carnaval”, iar omorârea pisicilor pare a fi „echivalentă cu torturarea de pisici În Mardi Gras” (p. 88). În profunzime, ritul anunță o sancționare simbolică a cupidității stăpânilor: Executarea pisicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În felul acesta, tinerii organizează un charivari, care poate fi interpretat În funcție de cele două planuri specifice acestui ritual. La suprafață, el pare o farsă, o sărbătoare zgomotoasă, analoagă carnavalului: tinerii Își permit nenumărate excese, „ca și cum ar fi fost regii vreunui carnaval”, iar omorârea pisicilor pare a fi „echivalentă cu torturarea de pisici În Mardi Gras” (p. 88). În profunzime, ritul anunță o sancționare simbolică a cupidității stăpânilor: Executarea pisicilor În cadrul unei ceremonii atât de elaborate echivala cu condamnarea casei și declararea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
schema rituală a ofrandelor (fără a uita de sacrificiile politice sângeroase specifice atât societăților antice dezvoltate precum regatul aztec sau Babilonul, cât și societăților tribale), iar paradele festive ori marșurile de protest reiau modelul riturilor În mișcare. Manipularea politică a carnavalului este un adevăr arhicunoscut (vezi exemplele din A. Cohen, 1993; D. Kertzer, 2002, pp. 160-166), iar transformarea unui charivari În mișcare de protest ori revoltă armată este frecvent menționată În literatura de specialitate (E.P. Thompson, 1981, pp. 276-280). De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cetății Înfrânte. Jocurile de pe Schutzenwerkstatt (iar În al doilea caz punerea În scenă a bătăliei reale de către cavalerii locului) conferă sărbătorii o dimensiune agonistică În timp ce ospățul, dansurile, bătaia pentru bani, imitarea parodică a Înfruntării cavalerilor apar ca elemente tipice ale carnavalului: Coloana era Încheiată de o femeie pe un catâr, care reprezenta cetatea proaspăt cucerită. În această ordine s-au deplasat până În piață, aranjați după bresle și companii. Aici, la semnul dat de clopote, tunurile au fost aprinse cu un tunet
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au acompaniat până aici. Pe la ora patru, parada se readună, poate mai puțin disciplinată decât la pornire. Unii membri sunt plini de sobrietate și demnitate, alții, abia veniți de la masă, Își caută agitați locurile În coloane. O atmosfera de mic carnaval pare a pune stăpânire pe alți membrii. Apar măști, pălării nostime, peruci și bărbi false. Defilarea este mai dezordonată, iar muzica este mai puțin disciplinată ș...ț Pe măsură ce lojile se Întorc În cartierele de unde au venit, ele se bucură de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]