4,620 matches
-
descriu cu lux de amănunte o imagine, un portret etc. b) tipul sintetic prezintă materialul la modul general. c) tipul descriptiv descrie arătând Însușirile elementelor Întâlnite(mari, puternici, uriașiă. d) tipul explicativ capabil să facă interpretări și să stabilească legături cauzale. eă tipul obiectivcare urmărește doar unele elemente nesemnificative, dar care-1 atrage. tă tipul subiectivcel care face referiri și la alte elemente care se abat de la subiectul În cauză. Această clasificare poate fi făcută În urma unor testări programate În acest scop
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
care suntem capabili să o extragem consumînd timp și energie. Dar această informație este limitată de aria ecranelor care înconjoară obiectele din realitate, precum și de viteza limită a luminii. Aceasta din urmă împarte universul în părți care sunt în afara contactului cauzal una cu alta. Putem aduna informații doar din regiunea din interiorul orizontului pe care lumina îl definește pentru noi. Așadar, de la nivelul particulelor cuantice și până la cel al Universului în ansamblul său, conceptul de ireversibilitate însoțește constant efortul de a
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Omul de pe stradă și modul său de gîndire cotidian constituie obiectul unui cîmp de cercetare centrat pe analiza cauzelor unei situații și a cunoștințelor utilizate în relațiile interpersonale, inițiat de Fritz Heider (1944 și 1958). Acest curent, numit al "atribuirii cauzale", a inspirat și studiile pe marginea RS, precum și o serie de lucrări despre procesele de mobilizare și de tratare a cunoștințelor în relațiile interpersonale (Beauvois et al., 1989 și 1991; Deschamps și Clémence, 1990; Drozda-Senkowska E., in Pétard, 1999; Guimelli
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
organizator al RS vizează favorizarea unei mai mari operaționalizări a anchetelor în acest domeniu și a unui mai bun control al consistenței noțiunii. Abric amintește că Fritz Heider vorbea, din 1927, de "nuclee unitare, condiționate intern", de "centre de textură cauzală a lumii" sau de "nod cauzal al mediului" (Abric, 1987, p. 68). Originea sa se situează și în definiția obiectivării și a schemei figurative care apar la construcția unei reprezentări. Acest model reproduce obiectul reprezentării sociale în manieră selectivă și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai mari operaționalizări a anchetelor în acest domeniu și a unui mai bun control al consistenței noțiunii. Abric amintește că Fritz Heider vorbea, din 1927, de "nuclee unitare, condiționate intern", de "centre de textură cauzală a lumii" sau de "nod cauzal al mediului" (Abric, 1987, p. 68). Originea sa se situează și în definiția obiectivării și a schemei figurative care apar la construcția unei reprezentări. Acest model reproduce obiectul reprezentării sociale în manieră selectivă și îndeplinește trei funcții: joncțiunea între obiectul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și cuvîntul se întîlnesc, fără finalitatea de a se corecta prin încercare și eroare, ci mai degrabă în intenția de a țese un ansamblu discursiv conform cu ceea ce se încearcă a se demonstra. Cauzalitatea mixtă, antropomorfică, fenomenală, calificată și drept "dualism cauzal", completează stilul gîndirii naturale care tocmai a fost rezumat. Implicația între ideile care compun o RS se fondează fie pe intenția grupului sau a subiectului care vorbește, fie pe contextul și succesiunea de evenimente sau în funcție de vecinătatea dintre categoriile de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
estompată. Teoriile raționalizării și angajării, formulate de Robert-Vincent Joulé și Jean-Louis Beauvois (1998), constituie o cale de reflectare asupra chestiunii. Aceste abordări, ancorate puternic în jurul teoriei disonanței cognitive (Léon Festinger et al., op. cit.), presupun că actorii sînt producători de explicații cauzale, o dată ce noi comportamente s-au desfășurat sau au fost extorcate din cauza unei situații de implicare mai mult sau mai puțin forțată (supunere, manipulare, chiar "automani-pulare"). Orice individ ar fi astfel în căutarea unui echilibru, a unei potriviri sau a unei
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
va încerca să reinstaureze o legătură de corespondență între aceste diferite niveluri, generînd o explicație asupra noii sale conduite și deci activînd cogniții conforme și concordante. Această activitate de reconstrucție cognitivă, de echilibrare, de cercetare a consonanței și de atribuire cauzală este calificată drept "raționalizare". Într-o astfel de grilă, comportamentele sînt cele care dau naștere opiniilor. Mulți cercetători se raliază acestei teoretizări (Flament, op. cit, Guimelli, 1999, Rouquette și Rateau, 1998). Contextul liberal sau permisiv al societăților moderne întărește o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
vorbi despre acest lucru. Dacă un intelectual sau un savant consideră că psihanaliza nu este o știință, poate discuta despre aceasta relaxîndu-și exigențele de rigoare, din cauza lipsurilor pe care i le atribuie. Acest lucru explică aproximările din discursul său (dualism cauzal, redundanță, stereotipie) pe această temă, deși pentru a vorbi despre alte domenii va fi mult mai precis. Mergînd mai în esență, odată cu diversificarea culturilor și a informațiilor (științe, tehnici, religii, ideologii, arte, conținuturi heterogene din mijloacele media) și prin divizarea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a ideologiilor. Acestea din urmă pot tinde spre "deschiderea" spre fenomene necunoscute pentru a le anexa la o "rațiune" de ordin superior. În acest sens, RS trebuie analizate separat, chiar dacă relațiile lor cu ideologia sînt numeroase și importante (analogie, dualism cauzal, prejudecăți...). Reprezentările nu se reduc totuși la forme degradate de cunoaștere prin comparație cu științele, dogmele religioase și discursurile formalizate, argumentative și prescriptive ale ideologiilor de care se delimitează și în care își regăsesc anumite orientări. Trebuie să facem distincția
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unei RS, ce descrie în principal orientarea afectivă, evaluativă față de obiect, structurat într-un ansamblu ierarhic de opinii, tipic pentru modul "propagare" de construire a unei reprezentări, și definit ca o predispoziție la acțiunea unui subiect. Atribuire: elaborare cognitivă (schemă cauzală sau de eveniment) care servește producerii unei explicații pe marginea relațiilor interpersonale sau a originii unui fapt, din punctul de veder al unui subiect. Modelele de analiză descriu diverse "bias-uri cognitive", ca supra-valorizarea individului, privit ca responsabil (cauzalitate internă sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
create prin contrast cu ce-lălalt). Alte lucrări arată că anumite ansambluri pot produce definiții diferențiate despre ele însele, men-ținîndu-și în același timp o coeziune internă puternică (prototipuri, grupuri "colecție"). Cogniție: desemnează, cîteodată sub numele de "cognem", orice element de cunoaștere cauzal, descriptiv, pre-scriptiv sau funcțional, mai mult sau mai puțin negociabil sau central, compunînd sistemul de idei și de acțiuni împărtășite colectiv care este o RS. Conversie: interiorizare a valorilor inovatoare, originale sau de adeziune la noi practici. Implică o criză
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Cât despre Archer, autorul crede că aceasta eșuează în definirea clară a conceptului de dependență de activitate. Relația dintre agenți și structuri, spune Healy, ar trebui mai curând definită ca una de superveniență. Spre exemplu, așa cum, în termeni de dependențe cauzale, nu ne putem hotărî data propriei nașteri, la fel structurile demografice sunt superveniente acțiunii sociale. În general, structurile supervin acțiunilor agenților sociali, în sensul definit: structurile nu sunt reductibile la acțiuni, dar nici nu ar exista în lipsa acestora. Relația dintre
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
esența din transcendent și erup în lumea reală, imanentă. Atribuindu-i-se trei funcții 97 majore cea narativă, prin care se povestește și descrie, cea inițiatică, ce scoate la iveală sau dezvăluie, respectiv cea etiologică, prin care se oferă explicații cauzale -, însemnătatea mitului constă în propunerea unui set de modele, importanța sa pentru domeniul sacrului și a sistemelor religioase fiind aceea a medierii sau a mijlocirii sentimentului religios dintr-un univers în altul, prin mitizare reconstruindu-se în spațiul umanului imaginea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de pe pereții Capelei Sixtine sau ai bisericii Mănăstirii Voroneț, dacă nu ar fi funcționat această capacitate imaginativă, prin care artiștii pot îmbrăca în formă vizuală cele mai nebănuite esențe interioare, inaccesibile văzului sau celorlalte simțuri fizice? Aflată într-o relație cauzală cu reprezentarea artistică, imaginația ar putea fi înțeleasă ca o condiție fundamentală a proceselor de creație, prin care pot fi aduse în planul realității chiar și imaginile unei lumi "ireale". "A reprezenta înseamnă a face absentul prezent"259, susținea filosoful
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
încercat să ne păstrăm atenția pentru a evita contradicții interne în elaborarea sistemului de ipoteze. Cea de-a doua regulă privește alegerea atentă a variabilelor dependente. După King, Keohane și Verba, "selecția observațiilor de inclus în funcție de diferitele categorii ale variabilei cauzale cheie nu provoacă probleme în inferențe. Rațiunea ține de procedura de selecție. Aceasta nu predetermină rezultatul studiului nostru de vreme ce n-am restrîns gradele de variație posibilă în variabila dependentă"60. Asta nu înseamnă că variabilele independente nu sînt importante, dar
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
puterea sprijinului pe care o ipoteză îl primește de la un corp de date ar trebui să depindă doar de ceea ce afirmă ipoteza și de care sînt datele"68. De aceea, pentru fiecare studiu vom menționa măsura în care ipotezele noastre cauzale sînt coroborate de datele culese 69. 1.3.1.2. Metodele calitativă și cantitativă Metoda noastră este în esență calitativă, în sensul dat de Patrick Lecompte și Bernard Denni acestui demers "adaptat în mod deosebit studiului profund al unui "fenomen
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
output-urile instituționale și (c) resursele europartidelor. La fel de importantă este luarea în considerare a influenței europene conjugate cu presiunile naționale, pentru a examina dezvoltarea și politicile europartidelor. Într-o analiză a Partidului Popular European, David Hanley contribuie la dezvoltarea analizei cauzale prezentînd o concepție dialectică a europenizării: "este un "proces cu două sensuri, între nivelurile naționale și al UE, implicînd presiuni top-down și bottom-up". Altfel spus, europenizarea este o dialectică și trebuie înțeleasă ca atare. Astfel, dacă ne concentrăm pe capacitățile
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
și să-i pregătească pentru înțelegerea cursului sistematic de istorie, care începe în clasa a IV-a . Prin cunoașterea faptelor și fenomenelor istorice, elevii ajung să înțeleagă factorii care au contribuit la dezvoltarea progresivă a societății noastre și săși explice, cauzal, fenomenele istorice. De asemenea, se urmărește ca elevii să raporteze corect succesiunea evenimentelor istorice. Fără înțelegerea relațiilor temporale,istoria se transformă într-o îngrămădire de fapte, nume și denumiri. De aici, necesitatea de a corela evenimentele istorice în succesiunea lor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
în comparație cu cel al fabulei. Dar spre deosebire de termenii grecești analepsis și prolepsis propuși de Genette pentru menționarea unor evenimente trecute, respectiv viitoare, față de prezentul povestirii, Bal utilizează termenii mai puțin pretențioși de retroversie și anticipație. Exemplele comentate ilustrează funcția explicativă sau cauzală a evenimentelor povestite în anacronie, iar posibilitățile taxonomice sînt multiplicate prin discutarea anacroniilor obiective și subiective, punctuale și durative, complete și incomplete, și detalierea analizei distanței în timp a anacroniilor și a duratei lor. Autoarea ilustrează de asemenea limitele analizei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
vede relieful ca un întreg. Sensurile sale includ o succesiune în timp. Mai întîi, Arjuna ia poziția de yoga. Apoi pisica îl imită. După asta, șoriceii încep să se distreze. Aceste trei evenimente succesive sînt corelate logic într-o succesiune cauzală. Potrivit oricărei definiții pe care o cunosc, aceasta înseamnă că avem o fabulă. Dar avem mai mult de-atît. Nu este vorba doar de faptul că evenimentele sînt organizate într-o înlănțuire cronologică și logică, într-o relație de cauzalitate. Ele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de text, este posibil să identificăm cronologia fabulei chiar dacă ordinea nu se bazează neapărat pe succesiune. Dar ce rost are să procedăm așa? Succesiunea cronologică trebuie distinsă de alte succesiuni logice. O concepție greșită, întîlnită destul de frecvent, ar fi că legăturile cauzale și cele cronologice sînt întotdeauna inter-relaționate. Desigur, în cazul în care cineva își ucide, urăște sau disprețuiește tatăl, asta nu se poate întîmpla decît după nașterea sa, cu toate că filme precum Back to the Future sugerează altceva. Se poate să-ți
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cantitatea de ozon din aer13. Este însă evident că lista întocmită de doctorandul bucureștean se referă numai la factorii capabili să influențeze ivirea și desfășurarea epidemiilor, iar nu la substratul etiologic al holerei. Omologarea în 1884 a vibrionului ca agent cauzal al acestei atât de temute boli infecțioase a permis stabilirea unei distincții hotărâte între cauzele determinante și cauzele "ajutătoare" ale declanșării epidemiilor. Dar a trebuit să mai treacă o vreme până când toți medicii s-au declarat de acord cu această
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lui Michel Angelo, un orator bun, care se folosește de înclinările bune ale omului pentru a lăsa să-și secătuiască colțul, fac pe ateist religios, îl fac să se simtă nemărginit de mic față cu infinitul timpului și al lanțului cauzal. Este însă tot astfel cu filozofia? Ea nu se mulțămește cu opera artistului sau cu înclinarea* pozitivă - ei îi trebuiește ratio sufficiens pentru aceasta. {EminescuOpXV 22} FILOZOFIA LUI TOTUL - UNA 2285 Că împrejurările ar putea să creeze noi ordini mondiale
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
știința nici nu aprobă, nici nu dezaprobă, ea pricepe. Și, într-adevăr, dacă cugetăm că individul nu-i de vină nici că voiește rău[l], nici că-l face, dacă privim fapta dezaprobată nu subiectiv, ci obiectiv, în sensul ei cauzal, cu evidența că a trebuit să se-ntîmple astfel cum s-a întîmplat, atunci vedem ce absurditate e de-a reduce principiile de morală la această hazardoasă și relativă simțire. Una din două: sau omul are răul ce-l comite în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]