3,105 matches
-
aduse «cu colacu», dar la care participa cine dorea dintre săteni, oameni și femei în vârstă care se simțeau bine în preajma tineretului. «Fata cu colacu», era un obicei al locului, care consta în faptul că în prima zi a crăciunului, ceata mergea și ducea părinților uneia dintre fete o glajă de rachiu și închinând îi rugau pe aceștia să-și lase fata să vină «cu colacul» la petrecerile lor, arătând totodată și care-i feciorul care o cere și care-i
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cât durează sărbătorile, o va juca, o va lua și o va aduce acasă la orele cuvenite. De obicei această convenție între fecior și părinții fetei echivala cu perfectarea unui viitor contract marital. Când fata mergea în prima zi la ceată, ducea un colac cât mai mare și cât mai frumos din care mâncau toți feciorii din ceată. Se încingeau atunci jocuri cu chef, cu cântece și veselie, se legau prietenii între feciori, între băieți și fete, iar petrecerile durau până
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De obicei această convenție între fecior și părinții fetei echivala cu perfectarea unui viitor contract marital. Când fata mergea în prima zi la ceată, ducea un colac cât mai mare și cât mai frumos din care mâncau toți feciorii din ceată. Se încingeau atunci jocuri cu chef, cu cântece și veselie, se legau prietenii între feciori, între băieți și fete, iar petrecerile durau până târziu după miezul nopții, servindu-se mâncare, ciorbă, sarmale, fripturi, gătite din darurile adunate, rachiu și vin
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mese, una la care se așezau feciorii cărora le veniseră «fetele cu colacu», iar cealaltă masă , numită și «masa verde» era destinată feciorilor care nu tocmiseră «fete cu colac». În ziua de crăciun, primarul(judele) convenea cu fetele satului, acceptarea cetei la joc în gospodăria acestora. Cele care primeau ceata erau vizitate apoi într-una din seri în curte unde se făceau trei jocuri, ca mai apoi feciorii să fie invitați în casă, sau erau serviți de gazdele, părinții fetei, acolo
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
veniseră «fetele cu colacu», iar cealaltă masă , numită și «masa verde» era destinată feciorilor care nu tocmiseră «fete cu colac». În ziua de crăciun, primarul(judele) convenea cu fetele satului, acceptarea cetei la joc în gospodăria acestora. Cele care primeau ceata erau vizitate apoi într-una din seri în curte unde se făceau trei jocuri, ca mai apoi feciorii să fie invitați în casă, sau erau serviți de gazdele, părinții fetei, acolo pe loc cu beutură, pâine, slană și ceapă. Fata
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
invitați în casă, sau erau serviți de gazdele, părinții fetei, acolo pe loc cu beutură, pâine, slană și ceapă. Fata care accepta jocul în ograda părinților ei era scutită de plata jocului pe toată perioada sărbătorilor. Fata care nu primea ceata la joc trebuia să plătească de fiecare dată o taxă fixă primarului, casierul cetei. Codanele care încă nu ieșiseră la joc, erau scutite de taxă, ele fiind în fapt simple spectatoare la frumoasele petreceri ale cetei. Fata care convenise la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
beutură, pâine, slană și ceapă. Fata care accepta jocul în ograda părinților ei era scutită de plata jocului pe toată perioada sărbătorilor. Fata care nu primea ceata la joc trebuia să plătească de fiecare dată o taxă fixă primarului, casierul cetei. Codanele care încă nu ieșiseră la joc, erau scutite de taxă, ele fiind în fapt simple spectatoare la frumoasele petreceri ale cetei. Fata care convenise la primirea jocului în curtea proprie avea grijă ca la sosirea cetei, casa să fie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Fata care nu primea ceata la joc trebuia să plătească de fiecare dată o taxă fixă primarului, casierul cetei. Codanele care încă nu ieșiseră la joc, erau scutite de taxă, ele fiind în fapt simple spectatoare la frumoasele petreceri ale cetei. Fata care convenise la primirea jocului în curtea proprie avea grijă ca la sosirea cetei, casa să fie gătită sărbătorește cu tot ce avea ea mai frumos, chindeauă, straie, perini, etc., etc. între Crăciun și Anul nou, între Anul nou
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fixă primarului, casierul cetei. Codanele care încă nu ieșiseră la joc, erau scutite de taxă, ele fiind în fapt simple spectatoare la frumoasele petreceri ale cetei. Fata care convenise la primirea jocului în curtea proprie avea grijă ca la sosirea cetei, casa să fie gătită sărbătorește cu tot ce avea ea mai frumos, chindeauă, straie, perini, etc., etc. între Crăciun și Anul nou, între Anul nou și Bobotează, ceata de feciori mergea cântând prin sat împreună cu muzicantul angajat și intrau la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
convenise la primirea jocului în curtea proprie avea grijă ca la sosirea cetei, casa să fie gătită sărbătorește cu tot ce avea ea mai frumos, chindeauă, straie, perini, etc., etc. între Crăciun și Anul nou, între Anul nou și Bobotează, ceata de feciori mergea cântând prin sat împreună cu muzicantul angajat și intrau la gazdele unde știau că fetele se adunau la lucru, cu furca, cu cusături, cu croșetatul, făceau un joc, două, și plecau apoi la altă gazdă. Seara se făceau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fetelor umblau pe ulițe, să-și caute portița ca s-o pună la locul ei. în ziua de Bobotează după ce preotul satului sfințea apele râului «la Moară», lumea toată, înainte de a merge acasă se îndrepta spre crâșmă, unde în uliță Ceata feciorilor încingea din nou jocul cu fetele, care și ele erau în drum spre casă. Din cauza gheții și a zăpezii abundente se mai întâmpla ca vreuna din fete în timpul jocului să alunece și să se ducă de-a berbeleacul. Întregul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
aceea unii tineri de pe margine, mai năbădăioși, aveau grijă să pună piedică unora dintre fete în timpul jocului, creând mare distracție pentru toată suflarea satului prezentă la jocul de bobotează. Obiceiul era ca a treia zi după Bobotează, să se strice ceata. Cu această ocazie mulți dintre feciori se făceau Budihale, mascându-se în draci, urși, capre sau alte lighioane și cu muzica după ei mergeau din casă în casă unde dansau jocuri sălbatice, de tradiție păgână, provenind din perioade de dinaintea apariției
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu semnificații de cele mai multe ori neînțelese. Blanele rămase din stânjenii de lemne, primite la început în dar de la primar, se valorificau la diverși oameni ai satului, iar cele ce mai rămâneau se dădeau muzicantului care tot timpul a fost alături de ceată. Plata gazdei cetei se va face în anul agricol care urma, prin prestarea de către fiecare fecior a uneia sau a două zile de coasă, iar de către fete a unei zile de seceră, de strâns fân sau o seară de tors
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cele mai multe ori neînțelese. Blanele rămase din stânjenii de lemne, primite la început în dar de la primar, se valorificau la diverși oameni ai satului, iar cele ce mai rămâneau se dădeau muzicantului care tot timpul a fost alături de ceată. Plata gazdei cetei se va face în anul agricol care urma, prin prestarea de către fiecare fecior a uneia sau a două zile de coasă, iar de către fete a unei zile de seceră, de strâns fân sau o seară de tors la lînă sau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de coasă, iar de către fete a unei zile de seceră, de strâns fân sau o seară de tors la lînă sau la cânepă, pentru că și ele au participat în toată seara la joc în casa gazdei. Despărțirea feciorilor la spartul Cetei se făcea, după ce toate conturile erau închise, tot la un pahar de beutură, aceștia urânduși ca și anul viitor să fie sănătoși ca acum, ca s-o poată lua din nou de la început. 3. Colindele cetei Ceata pleacă cu colinda
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Despărțirea feciorilor la spartul Cetei se făcea, după ce toate conturile erau închise, tot la un pahar de beutură, aceștia urânduși ca și anul viitor să fie sănătoși ca acum, ca s-o poată lua din nou de la început. 3. Colindele cetei Ceata pleacă cu colinda în ajunul Crăciunului la ora unu din amiază și începe cu casa preotului, ca să treacă apoi pe la celelalte notabilități ale satului, primar, notar, jandarm, învățători, boltași, brigadieri silvici, etc. Numai după acea lua la rând și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
feciorilor la spartul Cetei se făcea, după ce toate conturile erau închise, tot la un pahar de beutură, aceștia urânduși ca și anul viitor să fie sănătoși ca acum, ca s-o poată lua din nou de la început. 3. Colindele cetei Ceata pleacă cu colinda în ajunul Crăciunului la ora unu din amiază și începe cu casa preotului, ca să treacă apoi pe la celelalte notabilități ale satului, primar, notar, jandarm, învățători, boltași, brigadieri silvici, etc. Numai după acea lua la rând și restul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Crăciunului la ora unu din amiază și începe cu casa preotului, ca să treacă apoi pe la celelalte notabilități ale satului, primar, notar, jandarm, învățători, boltași, brigadieri silvici, etc. Numai după acea lua la rând și restul satului. Pentru interpretarea celor mai multe colinde, ceata se împarte în două grupe, cântarea o încep cei din prima grupă; cînd au ajuns cu versul la jumătate, intră cei din grupa a doua cu versul al doilea, suprapunându-se pe adoua jumătate versului celor din grupa-ntâia, cântecul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din grupa a doua cu versul al doilea, suprapunându-se pe adoua jumătate versului celor din grupa-ntâia, cântecul întreg cântându-se în felul acesta, obținându-se un efect muzical foarte plăcut, mult apreciat de ascultători. Numărul colindelor celor două cete, din Streza, respectiv din Oprea este foarte mare. Economia lucrării de față nu ne permite a le însera aci pe toate, de aceea noi am ales numai câteva pentru cititor. Întregul repertoriu poate constitui pentru cercetătorii folclorului zonei, un vast
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
aceea noi am ales numai câteva pentru cititor. Întregul repertoriu poate constitui pentru cercetătorii folclorului zonei, un vast material ce ar putea face obiectul unor viitoare studii de specialitate. Prezentăm așa dar, în continuare câteva frumoase colinde ale celor două cete din cele două sate gemene. Mai întâi colinde auzite în Streza. În ia sară-i sară mare. grupa 1. în ia sară-i sară mare, o Domnului nostru, Că-i pe sara de Ajun. grupa 2. Mâine-i ziua de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
hotărară, hei ler, flori de măr Cu ochi negri saltă-n poartă Saltă-n poartă nu departe, hei ler, flori de măr. Să te veseli ( Lină) dalbă, hei ler, flori de măr Să crești mare și frumoasă. La acele vremuri, Ceata de feciori din Streza mai cânta la casele gazdelor și alte colinde precum : «Colinda Livezilor» care se cântă numai afară la geamul caselor în care sunt fete, «D-ale cui s-aceste case», «în cea casă-n cornu mesii» ce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
casele gazdelor și alte colinde precum : «Colinda Livezilor» care se cântă numai afară la geamul caselor în care sunt fete, «D-ale cui s-aceste case», «în cea casă-n cornu mesii» ce se cântă numai în casele în care ceata e invitată înăuntru la masă, «Pe seniniul ceriului» care se cântă la gazda cu oi multe și care are măcar o fată și un fecior, «Cunună Sfântă, domn din Ceriu», «Scoală domn bun» care se cântă la fereastra gazdei, numai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
multe și care are măcar o fată și un fecior, «Cunună Sfântă, domn din Ceriu», «Scoală domn bun» care se cântă la fereastra gazdei, numai după miezul nopții, «Florile-s dalbe» care de asemenea se cântă numai la fereastră. Colindele cetelor de feciori din Oprea au fost culese de noi încă din anii 1970 de la Filimon Gheța n.1907, Gheorghe Grecu n. 1914 și Gheorghe Grovu n. 1914. Din lista lor foarte lungă, tot din motive de lipsă de spațiu, reținem
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
satului. Gheorghiță al Stanii (Gheorghe Ursu), viorist balaoacheș, zeci și zeci de ani a înveselit urechile și-a mângâiat inimile oamenilor din satul nostru și de aiurea cu scripca lui fermecată, până prin anii 1950. A fost lăutarul multor generații de Cete de feciori din Oprea, și a susținut jocurile din sărbători și de dumineca. Tinerii intelectuali ai satului, elevii și studenții, nu concepeau organizarea serilor lor dansante dacă Gheorghiță nu era cu ei. Prin anul 1931, săteanul Oana Andrei aduce de pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vremea să plece-n cătane. Băiatul face războiul, de unde se întoarce sănătos, ajutat de părinții lui adoptivi învață meserii foarte căutate-n sat precum dulgheria, tâmplăria, dar mai ales învață să cânte la vioară, fapt pentru care se lipește de ceata feciorilor din Streza și nu se mai desparte de ea, atâta vreme cât aceasta s-a păstrat în tradiție, adică vreme de peste 20 de ani. Se păstrează încă vie în memoria obștei, imaginea a câțiva animatori ai vieții pastoral-patriarhale a satului, care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]