6,690 matches
-
perioada comunistă s-a plasat la un nivel micro și sectorial și a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Astfel, sociologia românească s-a orientat către o reformă socială semisubterană, de jos În sus, o reformă centrată pe sectoarele sociale. Opțiune metodologică Sociologia românească, prin Însăși vocația sa, nu poate fi tratată doar ca știință, deci exclusiv dintr-o perspectivă epistemologică, ci ca proces social-cognitiv. Este nevoie de o teorie sociologică a sociologiei românești, desigur, Însă cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În a respinge o asemenea idee. - Este invocată, de asemenea, o particularitate a sociologiei În raportul universal/național. Se consideră că, dincolo de un palier universal, dar cu un conținut abstract, sociologia s-a dezvoltat sub forma unor școli predominant naționale, centrându-se pe problematica și valorile specifice națiunilor. În consecință, sociologia din România este, inevitabil, o sociologie românească. Un asemenea punct de vedere, dincolo de corectitudinea sa certă, avea și două avantaje ideologice: pe de o parte, În contextul ideologiei Partidului Comunist
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
schimbării sociale prin revoluție și prin promovarea, cu instrumentele statului, „de sus În jos”, a modelului comunist de societate. Ipoteza 7: Orientarea sociologiei românești poate fi caracterizată prin sintagma reformă socială semisubterană, o reformă „de jos În sus”, o reformă centrată pe sectoarele sociale. Sociologia românească este caracterizată printr-o dedicare fundamentală pentru sprijinirea procesului de schimbare/dezvoltare socială, dar, Într-o oarecare măsură, cu alte obiective și cu alte mijloace decât cele ale programului comunist. Se pot identifica două programe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
primele faze, prin tematica și metodologia monografică. Prima sursă a noii sociologii a fost sociologia antebelică, dar, În primul rând, nu prin cărți, ci prin oameni. Ca tematică, sociologia occidentală era mai relevantă pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate. Metodologia cercetării monografice și centrarea pe satul tradițional, măturat brutal de programul cooperativizării, au devenit rapid relevante doar istoric. La Începutul relansării sociologiei a prevalat metoda monografică și cadrul teoretic complementar. Primele cercetări sociologice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
economice. La sfârșitul anilor ’60 „organizarea științifică a muncii și producției”, bazată pe tehnicile occidentale, a fost o preocupare foarte importantă, susținută de regimul comunist. Sociologii au promovat modelele de dezvoltare socială a organizațiilor prin asimilarea ideilor americane: relații umane, centrate pe producție și pe om, stiluri moderne de conducere. Sociologii intenționau să injecteze În activitatea societății românești mai multă raționalitate și știință dezvoltată În sociologia occidentală. Sociologia exemplarității „importa” din țările dezvoltate modele de raționalitate care promiteau succes. Se sugera
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Sociologia s-a orientat spre cercetarea empirică a realității sociale și spre reforma din aproape În aproape, la nivel microsocial și sectorial. Pentru această direcție, sociologia occidentală era atractivă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, ea era centrată la nivelul micro, neintrând În conflict cu teoria macro a „socialismului științific”. În al doilea rând, ea nu avea o culoare ideologică clară, putând fi ușor adaptată la programul, relativ neutru, al reformei societății socialiste românești: industrializare, migrare de la sat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
politica oficială și statisticile judiciare oferă puține informații și date despre intensitatea crimelor violente și victimele lor. Puține proiecte de cercetare Încearcă să explice cauzele și motivele crimei, precum și rolul victimei În producerea crimei. Studiul de față Încearcă să se centreze asupra tendințelor fundamentale În evoluția crimelor violente, asupra tipologiei victimelor și agresorilor În mediul intrași extrafamilial, pentru a identifica soluții În vederea prevenirii victimizării persoanelor. Introducere Amploarea și intensitatea criminalității violente constituie, În prezent, una dintre cele mai grave probleme sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1996) Înscriu În câmpul transmiterilor culturale „multiple conținuturi , vectorii materiali și simbolici, nivelurile conștiente sau inconștiente” (Wiame și Muxel, 1996, 187-210). Pe o poziție dihotomică se situează studiul propus de Attias-Donfut și colaboratorii săi: „Obiectivul nostru este diferit, el este centrat chiar pe analiza proceselor de transmitere: de-a lungul studiului despre continuitate și discontinuitate se va căuta, În special, să se determine În ce măsură natura raporturilor dintre generații este legată de tipul de schimbare socială” (Wiame și Muxel, 1996, 650). Continuitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din ce În ce mai bune pentru toți copiii. Societatea modernă gândește școlile ca nuclee ale vieții comunității și recunoaște că ele au o valoare ce consolidează continuu calitatea lor. Susținem că pentru societatea românească, aflată Într-o prea lungă și anevoioasă tranziție, parteneriatele centrate pe școli reprezintă o dimensiune importantă a construcției societății civile. Calitatea școlilor are o relație directă cu calitatea vieții În comunități. În acest sens, rolul educației este văzut a fi mai mult decât instruirea intelectuală. Școala este considerată un factor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a stat interviul calitativ, fiind realizate 151 de interviuri În cele două zone studiate. Au fost identificate o serie de tipuri de strategii de viață, mai mult sau mai puțin conturate: strategii orientate spre muncă, spre afaceri, spre carieră, strategii centrate pe gospodărie (fermă), degajându-se În timpul discuțiilor pe marginea acestei comunicări necesitatea distincției mai clare Între strategiile personale și cele familiale. Tamas Domokos, de la Echo Survey Sociological Research Institute, Ungaria, și Laszlo Kulcsar jr., de la Cornell University, New York, În comunicarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cele familiale. Tamas Domokos, de la Echo Survey Sociological Research Institute, Ungaria, și Laszlo Kulcsar jr., de la Cornell University, New York, În comunicarea Leaving for Good: How Development Makes a Difference in Migration au adus În discuție o serie de aspecte metodologice, centrate În special pe identificarea și definirea unor variabile esențiale În abordarea strategiilor mobilității În spațiul rural. O problemă specifică și nouă pare a fi aceea a concordanței (neconcordanței) Între variabilele utilizate În statisticile oficiale și cele pe care exigențele analizei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice sau de un anumit context sociopolitic. Dacă preferința pentru etnologie sau národopis (În Cehia, cf. P. Skalník, sau Slovenia, cf. R. Muršič) are un substrat ideologic centrat pe afirmarea sau definirea identității naționale (vezi și Janusz Mucha, În cazul Poloniei), etnografia este asociată de cele mai multe ori (după model sovietic) cu studiul ,,culturii materiale” (vezi Serghei Sokolovski, Rusia, J. Mucha, Polonia, Alexandra Bitušíková, Slovacia). După 1989, numeroase departamente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din interviurile sociolgice rezultate În urma studiilor de teren, fapt care arată că sintagma la marginea societății, aproape clișeizată pentru o bună parte a opiniei publice, are o viață proprie, suculentă și, din păcate, destul de contagioasă. Studiul În sine nu este centrat direct pe fenomenul În sine al marginalității sociale, ci, cum spune și subtitlul volumului, pe intervențiile sociale și pe efectele acestora În comunitățile defavorizate. Întregul demers l-am citit ca mai degrabă calitativ și subiectivist (În sensul sociologiei zise subiectiviste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Catarge, care s-ar putea numi Peripateticul (și în sens negativ), reapare în celălalt roman, Sonată dobrogeană (1942), unde întreaga schelărie epică este precară, din cauza lirismului excesiv al multor pasaje, prezent și în titlurile unor capitole. Adrianna, în jurul căreia se centrează acțiunea, oscilează între două prezențe masculine, Andrea și Michaell, visând, în cele din urmă, la același Costa. Corespondent feminin al lui Costa, contaminată fiind de „molima plecărilor”, ea se caracterizează totodată printr-un ciudat amestec de trăsături: femeie mondenă, vag
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
spontan, impredictibil”. În organizarea și funcționarea comuniste pot fi identificate indicii clare ale statului extins, corporatist și raționalizat printr-o birocrație atotcuprinzătoare, ale ideologiei seculare și etatiste, ale sistemului fordist de organizare a producției și a consumului, ale omogenității culturale centrate pe cultul tehnologiei și pe cultura industrialismului, toate acestea nefiind altceva decât opțiuni ale primei modernități. Ele au fost însă saturate de distorsiuni și excrescențe, de exagerări și abateri proiectate într-o idealitate de tip utopic, care, de altfel, au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de noua tranziție din spațiul modernității, sociologia însăși trebuie să-și înnoiască aparatul conceptual și interpretativ pentru a redeveni o componentă importantă a reflexivității modernității actuale. Abordarea propusă Abordarea teoretică a acestei problematici este una de macrosociologie istorică și microsociologie centrată pe individualizare. Este orientată macrosociologic în măsura în care referința analitică principală este reprezentată de „societate” ca întreg; este istorică întrucât are în vedere schimbări sau transformări de durată lungă. La intersecția dintre societate și istorie apare tranziția, adică acea perioadă de transformare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
geografică extinsă nu mi se pare că ar trebui să excludă diferențierea sau combinațiile dintre continuități și discontinuități istorice sau, dacă vreți, dialectica raporturilor dintre sisteme și individualități. Ca atare, macrosociologia istorică sfârșește prin a deveni o microsociologie a individualizării centrată pe individ ca subiect istoric. Totuși, admit că, pentru a ajunge aici, sociologia actuală se confruntă intens cu eforturi de reconceptualizare și de redefinire a propriei metodologii de investigare și construcție teoretică. Pentru ilustrare, mă voi referi ceva mai pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și cu o focalizare exclusivă pe principiile constitutive și reproductive ale ordinii sociale. Astfel de abordări și teoretizări au fost contracarate mai ales prin sociologia comprehensivă a acțiunii inițiate de Max Weber. Holismului societal i s-a opus individualismul metodologic centrat pe acțiunea individuală saturată de semnificații. Numai că și abordările de tip weberian s-au restrâns la practicile și dezvoltările sociale circumscrise național și chiar comunitar. Singularitatea sau particularismul fiecărei societăți concrete au rămas dominante. Societatea identificată de sociologii clasici
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ai societății în care trăiesc. Societatea nu mai este privită ca naturală, dată, obiectivă, exterioară, determinată, ci ca produs istoric, contextual și cultural al acțiunilor lor saturate de semnificații. Ieșirea din realism coincide astfel sociologic cu intrarea în constructivismul cultural centrat pe agenția umană. 2. Discursului iluminist despre societate și tranziție îi sunt inerente conceptele de progres și evoluție. Concepției biologice evoluționiste a lui C. Darwin îi corespunde un discurs sociologic centrat pe progresul legic (Comte, Marx), care, uneori, e formulat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
realism coincide astfel sociologic cu intrarea în constructivismul cultural centrat pe agenția umană. 2. Discursului iluminist despre societate și tranziție îi sunt inerente conceptele de progres și evoluție. Concepției biologice evoluționiste a lui C. Darwin îi corespunde un discurs sociologic centrat pe progresul legic (Comte, Marx), care, uneori, e formulat în termenii programatici ai soluționării conflictelor sau crizelor în vederea eliberării forțelor creative, pentru ca alteori să ia forma unor „utopii realiste” (de gen marxist) sau a unor distopii nihiliste. Realismul teoretic este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se întâmplă este așa de fundamentală, că pare a fi adecvată descrierea acesteia ca «postmodernizare» mai degrabă decât ca «modernizare»”. Altfel spus, valorile postmaterialiste ale calității vieții și ale expresivității individuale s-ar substitui celor care în epocile precedente erau centrate pe nevoi ale securității economice și sociale. Așadar, destule analize și teorii inițiate către sfârșitul secolului XX sunt convergente în a demonstra că tranziția către societatea cunoașterii este una de amploare și profunzime și că se realizează atât în domeniul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
timpurii sau medii (respectiv inițiatoare sau a consacrării). Reprezentative pentru o astfel de abordare considerăm a fi teoriile elaborate de Donald Inglehart și Francis Fukuyama, deși pot fi menționate și altele pe care v-aș invita să le identificați. Explicația centrată de D. Bell pe „contradicțiile culturale ale capitalismului” urmărește să demonstreze că dezvoltarea capitalistă din epoca modernității târzii se autoerodează prin generarea acelor norme de viață care sunt opuse sau în contradicție cu regulile necesare funcționării pieței economice. Premisele unei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și cooperare, de a reduce ceea ce economiștii numesc „costuri ale tranzacțiilor” și de a stimula și gratifica adaptarea și inovațiile. Capitalul social dezvoltat are efecte economice benefice, consolidează societatea civilă care intermediază între familie și stat și asigură dezvoltarea democrației. Centrându-se pe capitalul social, Fukuyama continuă tradiții sociologice mai vechi, în special pe cele inițiate de Alexis de Tocqueville, și dezvoltă analize de genul celor consacrate recent de J.S. Coleman, R. Putnam, P. Bourdieu și mulți alții. Problema sa este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
diverse perioade istorice și în societăți diferite. Procese de genul menționat nu au încetat nici acum în destule societăți. Ele au fost analizate, așa cum am văzut, de sociologi și nu numai de ei, începând cu perioada Iluminismului. Ele s-au centrat mai ales pe compararea modernității cu caracteristicile societăților tradiționale și au urmărit să dea seamă de un tip de tranziție, adică pentru a descrie un mod de despărțire de lumea tradițională, dar și de continuitate pe calea modernității. Rațiunea unei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
atare, tranziția postcomunistă nu-i altceva decât o tranziție de configurare ce aparține tranziției globale a modernității și trebuie analizată ca atare. Ea corespunde cu ceea ce R. Aron numește „imaginea ideală a societăților moderne”, care, spre deosebire de cea a societăților tradiționale centrate pe „ordinea stabilită și neschimbătoare”, este axată pe „o creștere economică continuă care implică răsturnări constante în organizarea socială”. Efecte discursive ale decuplării unor tranziții complementare A considera, în terminologia lui Inglehart, „efectele pe termen lung” ale schimbărilor sau transformărilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]