33,474 matches
-
observatori. După ocuparea scaunelor (care se face în funcție de preferințele participanțiloră elevii aflați în cercul interior primesc sarcina de a discuta pe marginea unei probleme controversate, timp de 8-10 minute. Nu trebuie omis faptul că metoda acvariului, denumită și „teatru în cerc”, presupune utilizarea avantajelor lucrului în grupe mici de discuție, cu participarea simultană a întregii clase de elevi. Astfel, în același interval de timp, persoanele din cercul exterior urmăresc activitatea grupului din interior și fac observații asupra modului în care aceștia
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de 8-10 minute. Nu trebuie omis faptul că metoda acvariului, denumită și „teatru în cerc”, presupune utilizarea avantajelor lucrului în grupe mici de discuție, cu participarea simultană a întregii clase de elevi. Astfel, în același interval de timp, persoanele din cercul exterior urmăresc activitatea grupului din interior și fac observații asupra modului în care aceștia relaționează, notând în fișele de observare ideile, sentimentele, reacțiile celor din cercul interior, conflictele apărute și strategiile adoptate de cei implicați pentru detensionarea atmosferei. După prezentarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
simultană a întregii clase de elevi. Astfel, în același interval de timp, persoanele din cercul exterior urmăresc activitatea grupului din interior și fac observații asupra modului în care aceștia relaționează, notând în fișele de observare ideile, sentimentele, reacțiile celor din cercul interior, conflictele apărute și strategiile adoptate de cei implicați pentru detensionarea atmosferei. După prezentarea observațiilor grupurile schimbă locurile între ele, mai precis, cei care au fost până acum în cercul exterior trec în cercul interior și dezbat o altă problemă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
notând în fișele de observare ideile, sentimentele, reacțiile celor din cercul interior, conflictele apărute și strategiile adoptate de cei implicați pentru detensionarea atmosferei. După prezentarea observațiilor grupurile schimbă locurile între ele, mai precis, cei care au fost până acum în cercul exterior trec în cercul interior și dezbat o altă problemă controversată, iar cei care au fost în cercul interior se mută în cel exterior, devenind acum observatori. Fishbowl îmbină cel mai bine elemente din tehnicile meselor rotunde, dezbaterii, tehnica panel
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
observare ideile, sentimentele, reacțiile celor din cercul interior, conflictele apărute și strategiile adoptate de cei implicați pentru detensionarea atmosferei. După prezentarea observațiilor grupurile schimbă locurile între ele, mai precis, cei care au fost până acum în cercul exterior trec în cercul interior și dezbat o altă problemă controversată, iar cei care au fost în cercul interior se mută în cel exterior, devenind acum observatori. Fishbowl îmbină cel mai bine elemente din tehnicile meselor rotunde, dezbaterii, tehnica panel formal, forum, simpozion, asigurând
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
cei implicați pentru detensionarea atmosferei. După prezentarea observațiilor grupurile schimbă locurile între ele, mai precis, cei care au fost până acum în cercul exterior trec în cercul interior și dezbat o altă problemă controversată, iar cei care au fost în cercul interior se mută în cel exterior, devenind acum observatori. Fishbowl îmbină cel mai bine elemente din tehnicile meselor rotunde, dezbaterii, tehnica panel formal, forum, simpozion, asigurând un mediu controlat, dar dinamic în are se pot exprima un evantai extrem de larg
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
treacă peste greutăți. Eu când am văzut prima dată cum făceu antrenamente, am îndrăgit acest sport, căci este unul de suflet și, asta, pentru că, la competiții, echipa este o familie care uită de casă și se simte bine în acest cerc de oameni. Când am fost aleasă să fiu și eu o elevă care să învețe tehnica acestui gen de sport, deja erau corturi noi, funii și multe altele la care, primii turiști nu s-ar fi gândit să le aibă
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Spre a se înțelege mai bine despre ce este vorba, las „să vorbească” faptele. Jurnalul comentat 25 februarie, 2006 Un drum la București: trimis de Universitatea la care lucrez, ca să obțin „acreditarea” Buletinului științific al instituției. Fiind prezentat într-un cerc de intelectuali drept „un bătrân editor de carte”, am surpriza să fiu recunoscut de o cunoștință mai veche. „Nu am uitat de promisiune! - îmi spune, zâmbind, doamna Elise Bacinski. Vreau să vă dau caietul de care v-am vorbit acum
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
închis gura curioșilor, când, de fapt, adevărul adevărat este altul: soțul ei, tânărul acela „îndrăgostit lulea” și care îi jurase credință veșnică, până la urmă „a dat-o cotită”. Cum? Într-un mod cu totul neașteptat. După ce a intrat într-un cerc de prieteni („cam dubioși” - crede Teodora), s-a despărțit pe neașteptate de ei, a făcut o criză mistică și s-a călugărit. A mai dat pe acasă din când în când și oarecum în secret. Copiii, încă mici, au început
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
s-a ridicat de pe scaun, ceva mai greu decât altădată, s-a sprijinit cu mâna pe umărul lui. El i-a luat degetele, sărutându-i-le de câteva ori, parcă voind să întârzie cât mai mult, material și sufletește, în cercul de căldură al trupului ei plin de viață (la propriu!). Sau, poate, ca să păstreze pe buze ceva din energia ce iradia generos, aproape organic, din toată ființa ei. Domnul R. trebuie să recunoască: înainte de a o întâlni nu se cunoștea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
un uriaș executând un joc ciudat, venind de nu se știe unde pentru a intra în lumea ei, ca să rămână aici pentru totdeauna. Pentru că îl vede acum (presupune scriitorul P.H.Lippa) ca pe un fluture rotindu-se în jurul ei, în cercuri tot mai strânse, bătând din aripile înroșite de focul apusului, gata să fie prefăcute în scrum. Ceea ce nu se întâmplă, deoarece amândoi ies din joc când văd în vale casa cu toate ferestrele luminate: „A venit mama! A venit mama
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
la dispariție, consecutiv decăderii morale. Aceste poeme sunt alcătuite din numeroase nervuri tensionale care înscriu sintetic ideea metafizică, și din care iradiază concluziv înțelesuri perene: "Ce-ți pasă, ție chip de lut/ Dac'oi fi eu sau altul?// Trăind în cercul vostru strâmt,/ Norocul vă petrece./ Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor și rece" pentru că geniul este gândire pură, un străin într-o lume străină, idealul căutat de el se află dincolo de tărâmul uman. Poeme ca Infinità al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
exprimând neliniștea, frământarea marilor trăiri ale poetului. Această expansiune are un îndoit dinamism: se petrece atât pe vectorii spațiali, cât și pe dimensiunea timpului, ca o sete neistovită de cele două necuprinsuri. În Melancolie perspectivele se adâncesc în trepte, în cercuri de rezonanță succesive. De la perspectiva selenară inițială, se trece la priveliștea clar obscură tulburătoare în care "biserica-n ruină" este ecoul spiritual și vocalic al vaierului, al aiuritului de jale (de aceea s-a utilizat un hemistih), se continuă apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pe care a sigilat-o: "Lasciate ogni speranza voi che'ntrate". Petrarca, după ce constată că "Iubirea nu se hrănește decât cu lacrimi, iar timpul ruinează totul și îl aruncă în uitare", ajunge la concluzia că omul este azvârlit într-un cerc destinal de intercondiționări care se neagă una pe alta și din care nu poate ieși: "Dragostea învinge omul, virtutea învinge dragostea, moartea învinge virtutea, gloria învinge moartea, timpul învinge gloria". Michelangelo, marele neliniștit al Renașterii, care a zugrăvit pe plafonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a delimita, pentru a da un sens când arătând ne vor duce la locul potrivirilor dintâi, pe muritori dăruindu-i întrebuințării potrivite acolo unde cheamă corul liniștii, unde dimineața gândirii, către unison în smerită lumină se-nalță. Poemul și cvadratura cercului Nu există nimic care să înalțe mai mult sufletul oamenilor mari decât libertatea. Cassius Longinus Cvadratura cercului constituie o celebră problemă de geometrie venind din antichitate și care, așa cum au demonstrat grecii, iar la moderni Ferdinand Lindemann, rămâne irezolvabilă, datorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
muritori dăruindu-i întrebuințării potrivite acolo unde cheamă corul liniștii, unde dimineața gândirii, către unison în smerită lumină se-nalță. Poemul și cvadratura cercului Nu există nimic care să înalțe mai mult sufletul oamenilor mari decât libertatea. Cassius Longinus Cvadratura cercului constituie o celebră problemă de geometrie venind din antichitate și care, așa cum au demonstrat grecii, iar la moderni Ferdinand Lindemann, rămâne irezolvabilă, datorită faptului că intervin numere matematice ne-algebrice, transcendente. Amintim că și Eminescu (ms.2255, f.362) a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
problemă de geometrie venind din antichitate și care, așa cum au demonstrat grecii, iar la moderni Ferdinand Lindemann, rămâne irezolvabilă, datorită faptului că intervin numere matematice ne-algebrice, transcendente. Amintim că și Eminescu (ms.2255, f.362) a vorbit de "cvadratura cercului ca ecuație socială" de asemenea irezolvabilă, figurată printr-un desen: omul prins într-un vârtej, "un baraj cu ecluză", cum a observat distinsul eminescolog George Munteanu. În cele ce urmează, vom încerca să arătăm că arhitectura ideală a unui poem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
un desen: omul prins într-un vârtej, "un baraj cu ecluză", cum a observat distinsul eminescolog George Munteanu. În cele ce urmează, vom încerca să arătăm că arhitectura ideală a unui poem pornește și se dezvoltă de la o cvadratură a cercului. De astă dată, însă, rezolvabilă la modul care definește esența și axiologia poeziei. Un poem are două componente: pe de o parte, ideatica, pe de alta, prozodia, pe structura căreia se dezvoltă ideea poetică. Ideatica este cercul, universul conceptual al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o cvadratură a cercului. De astă dată, însă, rezolvabilă la modul care definește esența și axiologia poeziei. Un poem are două componente: pe de o parte, ideatica, pe de alta, prozodia, pe structura căreia se dezvoltă ideea poetică. Ideatica este cercul, universul conceptual al unei poezii, care, trebuie să aibă o desăvârșită logică internă, coerența să fie perfectă precum a unui cerc. Iar prozodia, asemenea pătratului din geometrie, trebuie să rezolva la modul ideal armonia care face perceptibilă ideea poetică: figuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
componente: pe de o parte, ideatica, pe de alta, prozodia, pe structura căreia se dezvoltă ideea poetică. Ideatica este cercul, universul conceptual al unei poezii, care, trebuie să aibă o desăvârșită logică internă, coerența să fie perfectă precum a unui cerc. Iar prozodia, asemenea pătratului din geometrie, trebuie să rezolva la modul ideal armonia care face perceptibilă ideea poetică: figuri de stil, ritm, măsură, rimă. Amintim de asemenea formele prozodice fixe: sonetul, terțina, rondelul, glossa, catrenul, robaiyatul persan, gazelul, monorima, pentagrama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
la acea culminativă "deschidere" intercauzală către nimicnicie, definitorie pentru destinul uman: "dragostea învinge omul, virtutea învinge dragostea, moartea învinge virtutea, gloria învinge moartea, timpul învinge gloria; iar timpul aruncă totul în uitare". Și iată deschiderea, ieșirea nu numai din cvadratura cercului a unei poezii cu construcție fixă, dar mai mult încă, dintr-o construcție ermetică: este vorba de sonetul lui Stéphane Mallarmé, Une dantelle s'abolit: un lucru atât de fragil și spumos, cvasimuzical, dantela, fluturând la o fereastră, devine o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în sonetul Versuri aurite, după ce amintește viziunea lui Pitagora, conform căruia, în ciuda geometrismului riguros universal, "totul este simțire" încheie cu versul "Sub scoarța unei pietre se-nvoaltă-un spirit pur." Aceasta este menirea supremă a poeziei: să-l smulgă pe om din cercul multiplicat la nesfârșit al finitudinilor, al determinărilor și să-l elibereze fulgerător. Dar pentru asta, cere Eminescu, trebuie să fii înaripat: Da, la voi se-ndreaptă cartea-mi, La voi, inimi cu arìpe. Ah! lăsați ca să vă ducă Pe-altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ca să vă ducă Pe-altă lume-n două clipe. Este acea lume a radicalei eliberări atinsă doar de cei cu vocația zborului "intelectului eroic" invocat de Giordano Bruno, sau al lebedelor din amintitul poem tagorean. Dar pentru acest zbor, "cvadratura cercului" a poemului ideea poetică și arhitectura prozodică trebuie să înaripeze. Or, acest lucru este înlesnit de cele trei însușiri orfice discutate în alt capitol al prezentei cărți: melosul capacitatea de cântare; caracterul incantatoriu și caracterul inițiatic, transfigurator. Și, în mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
poet dintre filozofi. Repetăm: marea poezie pune în acțiune apriorismul fundamental al spiritului omenesc: voința de eliberare din finitudine, din sistemul limitelor, caracteristică a condiției onto-axiologice a ființei umane; oferă o deschidere aflată infinit la distanță de închiderea absolută a cercului, a pătratului și a complotului lor. Căci iată ce scrie Eminescu în cele mai perfecte versuri: Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe. Aceasta trebuie să facă un poet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Eminescu în cele mai perfecte versuri: Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe. Aceasta trebuie să facă un poet și aceasta cere cititorul luminat: crearea unei perfecte cvadraturi a cercului, care, în mod magic, prin însăși energia comprimată a celor două închideri ce par absolute, deschide transcenderea către eliberarea radicală. Lumea umană, a finitudinii, a tiparelor ne-a fost dată pentru a cunoaște cea mai înaltă bucurie: eliberarea. Poezia este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]