3,025 matches
-
0,1 g KOH în 90 mL alcool terț amilic. După agitarea amestecului la 75șC timp de 24 ore, biomasa modificată cu PEI a fost spălată cu metanol și apă deionizată. Biomasa spălată a fost uscată prin congelare, măcinată și cernută pentru a obține particule de mărime uniformă (<0,25 mm), utilizate ulterior în experimentele de biosorbție. - Modificarea chimică a biomasei de Corynebacterium glutamicum cu acid citric (CA) Pulberea de biomasă C. glutamicum (provenită din industria fermentativă în procesul de producere
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Craiova și altul în județul Vîlcea), Cerneovca (braț al Dunării), Cernești (un sat în județul Botoșani și unul în județul Prahova), Cernet (sat în județul Teleorman), Cerneț (un lac în Delta Dunării și un pîrîu, afluent de stînga al Timișului), Cerneți (sat în județul Mehedinți), Cernica (un lac în Cîmpia Vlăsiei, o mănăstire și un sat în județul Ilfov, o pădure în Cîmpia Vlăsiei, un vîrf în Munții Nemirei), Cernicari (un loc în Cîmpia Tecuciului), Cernit (culme în Munții Postăvarului), Cernu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cerneți (sat în județul Mehedinți), Cernica (un lac în Cîmpia Vlăsiei, o mănăstire și un sat în județul Ilfov, o pădure în Cîmpia Vlăsiei, un vîrf în Munții Nemirei), Cernicari (un loc în Cîmpia Tecuciului), Cernit (culme în Munții Postăvarului), Cernu (pîrîu, afluent de dreapta al Tazlăului, sat în județul Bacău), Cernuc (un sat și o „vîlcea“ în județul Sălaj), Cernitul, Cernaia. Toate numele din grupul Cerna trebuie asociate, într-un fel sau altul, cu apelativul slav črŭnŭ, „negru“, chiar dacă la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
trebuie asociate, într-un fel sau altul, cu apelativul slav črŭnŭ, „negru“, chiar dacă la multe dintre ele poate interveni intermedierea unor formații (apelative, antroponimice sau toponimice) romînești. Vasile Ioniță presupune însă că în limba romînă a putut exista un apelativ cern, -ă, „pămînt negru“ (sau alt sens apropiat), cerut de toponimele, foarte probabil romînești, Cernișoara și Cernița. Sunt atestate, de asemenea, în limba romînă un apelativ cerneală („humă neagră pentru spoitul caselor“, „un fel de catran“) și verbul a cerni, „a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
diminutiv sinonim cu Cernișoara). Cernele este un plural de la cerneală („humă de culoare închisă folosită pentru spoitul pereților caselor“), iar Cernet este un substantiv colectiv format de la aceeași bază (sau un antroponim de la care s-a format numele de grup cerneți > Cerneți); Cernica este diminutivul unui apelativ romînesc ori un antroponim (atestat, în cazul mănăstirii din Ilfov); Cernicari este un derivat romînesc (însemnînd „cei care se ocupă cu găsirea și întrebuințarea lutului folosit pentru spoirea pereților“); Cernitul este format în romînește
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sinonim cu Cernișoara). Cernele este un plural de la cerneală („humă de culoare închisă folosită pentru spoitul pereților caselor“), iar Cernet este un substantiv colectiv format de la aceeași bază (sau un antroponim de la care s-a format numele de grup cerneți > Cerneți); Cernica este diminutivul unui apelativ romînesc ori un antroponim (atestat, în cazul mănăstirii din Ilfov); Cernicari este un derivat romînesc (însemnînd „cei care se ocupă cu găsirea și întrebuințarea lutului folosit pentru spoirea pereților“); Cernitul este format în romînește cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lutului folosit pentru spoirea pereților“); Cernitul este format în romînește cu sufixul romînesc -it (după modelul Negrita); Cernaia pare mai degrabă format în slavă, pentru că sufixul -aia este slav (în acest caz, Negraia s-a putut forma după model slav); Cernu este ori o formație slavă desprinsă de lîngă un determinant masculin, ori un nume slav de bărbat, iar Cernuc, un diminutiv de la un antroponim slav, Cernu. În ceea ce privește numele rîului Cerna, afluentul Dunării, lucrurile sunt mai complicate. Ptolemeu semnalează pe la anul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-aia este slav (în acest caz, Negraia s-a putut forma după model slav); Cernu este ori o formație slavă desprinsă de lîngă un determinant masculin, ori un nume slav de bărbat, iar Cernuc, un diminutiv de la un antroponim slav, Cernu. În ceea ce privește numele rîului Cerna, afluentul Dunării, lucrurile sunt mai complicate. Ptolemeu semnalează pe la anul 150 e.n. un oraș roman cu rang de municipiu în zonă, identificat astăzi cu Orșova, reatestat vreme de cinci secole sub diverse forme (Zernis, Tierna, Tsiernensis
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
latinească a acestuia; din cauza acestor cuvinte însă, limba română se deosebește mult de celelalte limbi neolatine. S. Pușcariu a atras atenția asupra faptului că românii au împrumutat din slavă substantive ca plug, sită, brici, în vreme ce verbele corespunzătoare (a) ara, (a) cerne, (a) rade sunt de origine latină. Se poate trage concluzia că acești termeni vechi slavi au pătruns în română deoarece desemnau unelte mai perfecționate decât cele denumite prin continuatorii latini din Dacia; verbele moștenite din latină au rezistat însă, pentru că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
poate trage concluzia că acești termeni vechi slavi au pătruns în română deoarece desemnau unelte mai perfecționate decât cele denumite prin continuatorii latini din Dacia; verbele moștenite din latină au rezistat însă, pentru că românii n-au încetat să are, să cearnă sau să se radă. Pentru alte obiecte și noțiuni, denumite astăzi prin cuvinte slave, românii au avut fără îndoială nume latinești înaintea contactului cu slava veche, chiar dacă acestea nu sunt atestate; e greu de presupus că românii n-au avut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvintelor plug, sită, război (sau stative), brici de origine slavă nu înseamnă că românii au învățat de la slavi să lucreze cu instrumentele denumite de ele, căci dacă strămoșii noștri ar fi încetat în vreo epocă să are (a ara), să cearnă (a cerne), să țeasă sau să se radă, nu s-ar fi păstrat nici verbele respective”; „Dacă cuvintele de origine slavă sunt atât de numeroase și atât de răspândite la noi, dacă influența slavă apare atât de des în sintaxă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sită, război (sau stative), brici de origine slavă nu înseamnă că românii au învățat de la slavi să lucreze cu instrumentele denumite de ele, căci dacă strămoșii noștri ar fi încetat în vreo epocă să are (a ara), să cearnă (a cerne), să țeasă sau să se radă, nu s-ar fi păstrat nici verbele respective”; „Dacă cuvintele de origine slavă sunt atât de numeroase și atât de răspândite la noi, dacă influența slavă apare atât de des în sintaxă și în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bine în fiecare moment testul alegerii prin liber arbitru al credinței, al iubirii, al respectării poruncilor divine. Acolo se dădea permanent lupta între bine și rău. Acolo îți era pusă la încercare răbdarea. Acolo puteai face orice, oricând. Acolo se cerneau și se aglutinau spiritele. Acolo se cernea binele de rău, credința de necredință, unde în orice moment ți se pune conștiința la încercare cu orice gând și decizie în fiecare moment al zilei. Unde orice cuvânt, sau gând constituie un
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
liber arbitru al credinței, al iubirii, al respectării poruncilor divine. Acolo se dădea permanent lupta între bine și rău. Acolo îți era pusă la încercare răbdarea. Acolo puteai face orice, oricând. Acolo se cerneau și se aglutinau spiritele. Acolo se cernea binele de rău, credința de necredință, unde în orice moment ți se pune conștiința la încercare cu orice gând și decizie în fiecare moment al zilei. Unde orice cuvânt, sau gând constituie un test de conștiință. Pentru că acolo sunt întrupate
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
dar totodată să nu ne ferim de inovații inteligente și savuroase care nu atacă originalul, ci doar îl îmbogățesc prin diversitatea și inventivitatea unor variante. Rămăseserăm la „marea bucătărie țărănească“... Elena NiculițăVoronca mai descrie „o altă mâncare băutură, covașa: se cerne de cu sară, prin sâtă deasă, de toate făinele în covată: de păpușoi, de sacară, de grâu, de hrișcă etc. Se moaie cu apă caldă și se lasă până a doua zi să dospească; a doua zi se pune în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ne lipsește un cult pentru bucătăria înaltă, aceea care se exprimă doar prin maeștri ai artei culinare. Câți chefs români sunt astăzi cunoscuți? Câți există? Pe vremuri, Păstorel îndrăznea să l laude pe singurul pe care-l dibuise, maestrul Andrei Cernea, căruia i-a închinat patru versuri memorabile: „Atunci când va păși-n local, / Clientul să se dumirească: Măcar că e Continental, / Bucătăria-i românească.“ Astăzi nu mai avem pe cine să lăudăm... Ne lipsește și interesul pentru templele adevăratei bucătării, restaurantele. Adică
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mot d’ordre! Poate că Păstorel Teodoreanu avea dreptate atunci când pleda pentru necesitatea unei „bucătării militante“... Cu riscul asumării unui subsens patriotard al acestei sintagme, trebuie să recunoaștem că este nevoie de „militantism“. Iată ce scria Păstorel întru lauda maestrului Cernea, deschizător de drumuri pe direcția revigorării bucătăriei românești: „Pe lângă ospătăriile cu caracter internațional, aceleași în mai toate marile orașe de pe glob, e obligator ca fiecare capitală să propuie atenției călătorilor străini și propriile ei creații, satisfăcând totodată și gustul băștinașilor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cuțit, și aș vrea să nu mai fiu... Oh, cât mai repede să nu mai fiu, și întristarea mea după ce am râvnit totul, refuză scrâșnind toate darurile lumii. Nu-mi rămâne decât mirarea care a început odată cu trezirile adolescenței, și cerne... și cerne și azi aceleași întrebări fără răspuns!... Astfel murmura moșierul de Fălciu, „Boierul nebun“-, lucruri sinistre din ochiul bolnav și mintea lui smintită. Și, câtă dreptate avea!... O mulțime de ani au trecut de atunci... din pragul adolescenței lui
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
aș vrea să nu mai fiu... Oh, cât mai repede să nu mai fiu, și întristarea mea după ce am râvnit totul, refuză scrâșnind toate darurile lumii. Nu-mi rămâne decât mirarea care a început odată cu trezirile adolescenței, și cerne... și cerne și azi aceleași întrebări fără răspuns!... Astfel murmura moșierul de Fălciu, „Boierul nebun“-, lucruri sinistre din ochiul bolnav și mintea lui smintită. Și, câtă dreptate avea!... O mulțime de ani au trecut de atunci... din pragul adolescenței lui, și o
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
sunt acela ce-ți recită ție, Un melancolic cu priviri caline Ce cântă, impasibil, lunii pline Și pune infinitul pe hârtie. 7 iulie 2011 Împreună Să ne retragem, deci, spre-a da putere Acelora care trăiesc stupid, Acelora ce-și cern în căpistere Minciună, ură, patimă și vid. Să oferim un loc unor eșecuri Venite de niciunde, ca un vânt, Ce-au învățat să completeze cecuri Dar au uitat, firește, cine sunt. Ar fi momentul să ne dăm deoparte Din toată
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
în ubicuitate. Ajută-mă să fiu metamorfoză, Să ies din propriul trup, ca o nălucă, Îmi fac cuțit din dorul meu de ducă, Tăindu-mi drumuri prin anamorfoză. Nu îmi mai simt nici pulsul, de o vreme, În urma mea se cern elucubrații, Conflicte, amănunte, declarații, Frânturi de viață dusă la extreme. Iubita mea, mi-e dor nebun de tine, Ca și cum ne-ar fi despărțit o moarte, Ca și cum eu aș fi în altă parte Și-o lume subterană m-ar reține. 10
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
multiple și gânduri nebune, Pe toate le-aș strânge, pe toate le-aș pune În largi buzunare de suflet curat Sau poate-ntr-un zâmbet, din vis strecurat. Sunt mari contradicții în lumile terne, Durerea din mine pe tine se cerne, Îmi vine să caut prin lună răspuns Și scârție cerul, de-o eră neuns. Mă mângâie toamna prin zilele sale, Femeile-și urlă tristeți abisale, Cearceafuri muncite de trupuri și chin, Un gust de cocleală, un gust de pelin. În
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
pleca (mi-a spus) se zbate în mine zbaterea ta uite cum cad măceșele în ochii noștri 8 octombrie 2011 Și eu voi muri... Într-o zi am să mor, predispus la infern, Acceptând că în trup doar decese mai cern Și-am să fac parastas cu o țuică de-un an Și cu brînză de oi, să nu-mi fie în van. Să veniți, să glumiți, să mai spuneți povești Despre lumea de-aici, despre cele cerești, Să muriți cu
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
mici. Bine, dacă-l veți învăța, vom merge mâine cu Steaua! Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua strălucește Și lumii vestește... Frumoase colinde, dragii mamei copilași, suspină Natalița, intrată, fără veste în odaia caldă, mirosind a zăpadă proaspătă, cernută de vântul iernii. Dar Natalița avea în mâna dreaptă un castron, de unde se iveau, învârvoiate, turtele cu julfă, păturelele care-l înveleau pe pruncul Hristos. După ce vă potoliți foamea, să-l ajutați pe tăica să aducă carnea de porc în
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
oameni. Cu trupurile sfârșite, implorau pomană în fața comandamentelor militare. Unii comandanți, mai miloși, rupeau de la gura soldaților, oferindule o gamelă de zeamă acră, care nu reușea să le potolească foamea. Era o zi de duminică. Cerul plumburiu se pregătea să cearnă picuri de ploaie. Oamenii, care așteptau fiertura de la bucătăria de campanie a armatei, se rugau ca Domnul să aducă ploaia izbăvitoare pentru sufletele lor ostoite de vâlvătaia aprigă a pârjolului războiului. Vasile și Dumitru căutau să nu se-abată de la
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]