3,053 matches
-
GÂRBEA, George O.[doleanu] (16.IV.1850, Cerneți, j. Mehedinți - 3.VI.1918, București), poet. A făcut liceul la Craiova și Facultatea de Litere la București. A funcționat ca profesor de limba română la Gimnaziul „Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște și, din 1875 până la pensionare, a fost profesor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
arătate în continuare le considerăm nu numai total contraindicate de orice normă medicală actuală, ci dimpotrivă, foarte dăunătoare sănătății, cititorul tentat să le practice, putând avea serioase neajunsuri. - Albeață. O scoică de râu se arde în foc, se pisează, se cerne de nouă ori prin sită deasă, se amestecă cu zahăr pudră și se suflă cu paiul în ochi. - Anghină. Se vindecă cu rachiu amestecat cu apă de var. - Aprinderea rachiului în om. Se stoarce balegă de cal în lapte dulce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
smochine, zahăr galben și zahăr negru. Se bea feierbinte. Uimă. Se fierbe ștevie în lapte și se pune pe bubă. Pentru a o face să spargă, se pune făină de vin. Această buruiană, înainte de întrebuințare, se freacă între pălmi. se cerne prin sită și apoi se fierbe în lapte dulce. Ulcior. Bubulița de pe marginea ploapei se unge cu tină de pe fundul ulciorului cu apă. Umflarea splinei la animale. Vita bolnavă se străpunge cu sula pe lângă coasta a treia. Oile trebuie fugărite
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ei neagră cu tiv auriu privind chiorâș în urma mea și chibzuind dacă să mă înhațe sau nu și să mă expedieze în cer. Acolo, în cer, erau toți morții, cei dispăruți și căzuți în războaie, cei pe care Dumnezeu îi cernuse prin sita Lui, întru moarte, la fel ca și cei ce singuri se cernuseră punându-și capăt zilelor. În sat, fiecare îl știa pe fiecare. Din cauza acestei intimități inevitabile, constând nu din atașament reciproc, ci din niște metri pătrați prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
înhațe sau nu și să mă expedieze în cer. Acolo, în cer, erau toți morții, cei dispăruți și căzuți în războaie, cei pe care Dumnezeu îi cernuse prin sita Lui, întru moarte, la fel ca și cei ce singuri se cernuseră punându-și capăt zilelor. În sat, fiecare îl știa pe fiecare. Din cauza acestei intimități inevitabile, constând nu din atașament reciproc, ci din niște metri pătrați prea strâmți, cauzele deceselor aveau prea puțin de-a face cu bolile constatate de doctor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
face în toate pe plac, altminteri, vezi bine, oamenii nici n-ar mai muri. și dacă oricum îți mai scapă o neglijență sau alta, atunci la fel de bine mai poți lua asupra ta povara altor câteva. Căci Dumnezeu tot mă va cerne prin sita Lui și dacă frec podeaua temeinic. și dacă mă cerne, barem până una-alta să câștig și eu ceva timp pentru joaca mea. Eram încredințată că această Cheie a cerului știe să vorbească. și că greșelile de peste zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mai muri. și dacă oricum îți mai scapă o neglijență sau alta, atunci la fel de bine mai poți lua asupra ta povara altor câteva. Căci Dumnezeu tot mă va cerne prin sita Lui și dacă frec podeaua temeinic. și dacă mă cerne, barem până una-alta să câștig și eu ceva timp pentru joaca mea. Eram încredințată că această Cheie a cerului știe să vorbească. și că greșelile de peste zi i le vestește seara Domnului, atunci când aerul ținutului devenea la fel de negru ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
totul deveni mai luminos ca niciodată, iar cenușa începu să se scurgă spre pământ, învârtindu-se, strălucitoare acum, fiind înghițită curând de o viziune luminoasă în care imaginile încep să se sfărâme. Cenușa se prăbușea în toate, surmând ecourile. Se cernu peste mormintele părinților săi și în cele din urmă pătrunse în lumea rece, luminată, a morților, unde începu să plângă deasupra copiilor din cimitir și apoi undeva departe, la capătul Pacificului - după ce au fremătat deasupra paginilor acestei cărți, împrăștiindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”,. .țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai sărace! Din varii motive, cel mai adesea de ordin material, unele lucrări importante nici măcar nu au văzut lumina tiparului pentru a putea fi puse la îndemâna posterității! Cu siguranță, vor fi prețuite cele valoroase, în noi condiții. Întotdeauna valorile se cern în timp prin punerea în circuitul public, supuse criticii obiective, prin crearea condițiilor pentru prezentarea pe scene! Poate fi de folos, astăzi, și numai experimentarea unor apariții în formula de studio pe lângă universitățile de muzică din țară, cum s-a
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
află în vădit crepuscul, optzeciștii încă mai susțin, teoretic, postmodernismul prin condeie ca Ion Bogdan Lefter, Al. Mușina, Iulian Boldea, Eugen Lungu, în Basarabia. Și s-ar putea continua. Ceea ce este cert e că mișcarea critică actuală este incapabilă să cearnă valorile. În două decenii, nu s-au ivit mari scriitori și nici critici de anvergura celor interbelici. Literatura însăși pare să nu mai fie o valoare de interes național. Prin urmare, nu e de mirare că nici critici importanți nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
noapte înainte, se deșteptă tocmai când se lăsa întunericul. Aprinse lumina. Zăpada aureola ferestrele lăsând în mijloc o gaură neagră, ca un hău. Stinse lumina. Geamurile deveniră transparente. Zăpada cădea deasă, cu fulgi mici. Își aduse aminte de alte ninsori, cernându-se dincolo de ferestrele salonului bine încălzit, atunci când noaptea se strecura prin colțurile odăii și bunica îl învăța să cânte la pian Tartina cu unt, vals pentru un deget. Căci viața lui a început cu Mozart. Ieși din cameră închizând fără
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Ștefan Horint, Ghedeon Coca, Teodor Scarlat, Virgil Carianopol, Al. Șerban și tânărul istoric literar D. Popovici, în timp ce proză semnează Bazil V. Nistor, Gheorghe Antonovici, Horia Fulger, Ovidiu Constant, Neculai Roșca și Mircea Streinul (Vraciul vorbă rea), Dan Petrașincu (Roma), Silviu Cernea, Adam Lăpușneanu ș.a. Rubricile de note și comentarii polemice intitulate „Încrustări pe răboj”, „Din condei”, „Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune altă echipă redacțională și o nouă structură a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
reformei agrare din 1921 a prevăzut satisfacerea necesităților prin exproprierea moșiilor boierești. În comuna Filipeni, după cum s-a văzut, nu era decât moșia Virginiei Lambrino supusă exproprierii. În acest scop, s-a format o comisie comunală, la inițiativa judecătorului O. Cernea, care s-a prezentat la primăria comunei în 6 martie 1921, după ce trimisese o citație proprietarei și o citație colectivă pentru săteni. Judecătorul a cerut sătenilor adunați să aleagă un delegat care să facă parte din comisia de expropriere. A
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fructiferi - mărul, părul, cireșul, nucul, gutuiul, pomăt (în în sensul de grădină cu pomi, livadă), dar și operațiunea de a transforma grâul în pâine o realizăm folosind termeni de origine latină: a măcina, moară, a pisa, piuă, făina, care se cerne prin ciur, se amestecă cu apă, se frământă aluatul, se coace în cuptor, și se scoate pâinea, dar și plăcinta. Pe de altă parte, descoperirile arheologice din așezările de tip Dridu, brăzdare de tip simetric, săpăligă, securi, oticuri de fier
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu treburi de igienă și profilaxie un „felcer” numit Buganu, de la care, noi, elevii clasei a VII-a, am învățat noțiunile de igienă și ce sunt bolile venerice. Primul medică (doctor deplin, absolvent de medicină în București) a fost doctorul Cernea, născut, crescut și învățat în București, așa că, pentru el, impactul cu Lunca - Filipeni a fost ca o cădere din lacă în puț (fântână), ambele din latină! Dr. Cernea nu putea înțelege cum de se lipește casa cu lut, cum de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Primul medică (doctor deplin, absolvent de medicină în București) a fost doctorul Cernea, născut, crescut și învățat în București, așa că, pentru el, impactul cu Lunca - Filipeni a fost ca o cădere din lacă în puț (fântână), ambele din latină! Dr. Cernea nu putea înțelege cum de se lipește casa cu lut, cum de se folosește lampa cu petrol lampant, și, îndeosebi, cum de se aprinde țigara de la „hogeagul”, sticla de lampă. Era fascinat de simplitatea vieții la țară și declara tatălui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și, îndeosebi, cum de se aprinde țigara de la „hogeagul”, sticla de lampă. Era fascinat de simplitatea vieții la țară și declara tatălui meu că el, ca doctor, nu are ce le oferi ceva în plusă oamenilor acestora. După plecarea doctorului Cernea, un timp destul de lung, Circumscripția Filipeni nu a avut medic,apoi a fost trimisă un alt absolvent de medicină, dr. Dumitrescu, să-i pună pe picioare ce cei din comuna Filipeni. L-am cunoscut pe acest medică tânăr cu care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era în fosta locuință a preotului Păvăluță și nu dispunea decât de aparatura și instrumentele care se foloseau în lume și în timpul primului război mondial, dar pentru cei din Filipeni, erau instrumente din era atomică! De atunci, de la primii medici, Cernea (mai trăiește în București?!) și Dumitrescu, femeile din Lunca au luat obiceiul de a merge la dispensar (la doctor!), așa cum te-ai duce la biserică sau în vizită la rude. Despre această situație inedită, cu femei „chitite” care merg la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cele din Mortua est!, translează în miezul bolții cerești eternitatea morții, plină de cele mai adânci mistere: Se poate ca bolta de sus să se spargă,/ Să cadă nimicul cu noaptea lui largă,/ Să văd cerul negru că lumile-și cerne/ Ca prăzi trecătoare a morții eterne...210 (s.a.). În structura solidă a poemei Luceafărului, cerul și marea vor fi entități similare: Un cer de stele dedesubt/ Deasupră-i cer de stele și vor deveni încet-încet sursele primare ale luminii iscate din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Românul balzacian în literatura română), Al. Piru (Paul Stapfer și arta cu tendința) ș.a. J.l. duce în epoca o acțiune susținută pentru stabilirea unei ierarhii mai exacte a valorilor literare, supunând literatura anterioară la o serie de „revizuiri” atente și cernând cu parcimonie scriitorii contemporani. G. Călinescu a purtat, în prima serie, polemici cu „Universul literar” și cu alte publicații. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
concretă a primei antiparticule aparține lui Carl David Anderson (1932) (Anderson a împărțit în 1936 premiul Nobel cu Victor Hess, pentru descoperirea pozitronului sau a electronului pozitiv). Abia în 1995 o echipă de fizicieni de la European Laboratory for Particle Physics (CERN) a creat primul antiatom (de antihidrogen). 9 (I, 77) vas limfatic: Vase care conduc chilul (lichid lăptos circulînd prin vasele limfatice intestinale) de la intestinul subțire către canalul toracic. 10 (I, 85) cumpănit prin sine (self balanc' d): Sau "ce-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Mihalache - mania clasificărilor, O pildă, O rușine, Ai tu bilet de voie?), Al. Cazaban (Proza unui bebe, M. Dragomirescu diplomat, Ciripituri literare, Panu, Iorga și Aurel Geblescu, Marele obscur, Mutul „Sămănătorului”) ș.a. Chendi deschide o rubrică permanentă, „Preludii”, în care cerne actualitatea literară, pledează pentru îmbogățirea literaturii române prin traduceri (Să nu ne grăbim), pentru culegerea și valorificarea creației populare (Un tezaur al poeziei noastre populare, Conferența d-lui Delavrancea), ia apărarea scriitorilor împotriva abuzurilor editorilor sau ale politicienilor (Cum trăim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
sufocați de ele la ora actuală. Tomberoanele cu grilaj de șipci au fost înlocuite cu vehicule prevăzute cu coșărci din răchită, deschise în față și în spate, astfel încât încărcătura se scurge prin toate părțile; s-a perfecționat arta de a cerne noroiul! O, fericiți locuitori ai regiunilor temperate! Și voi, parizieni favorizați de ceruri, care nu cunoașteți zăpada decât după nume; voi care aveți o armată de măturători și legiuni de tomberoane ca să vă scape de ea cât dormiți, plângeți-ne
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Cantacuzino, Radu Izvoranu, mare stolnic (călugărul Rafailă), se înrudea cu Cantacuzinii. Prezența copiilor suplinește uneori absența informațiilor despre soții. Marele ban Barbu Milescu Pârâianu (călugărul Dositei), a avut o fată, Marica, pe care a dat-o după Dumitrașco, căpitan „za Cerneți”, fiul lui Cornea Brăiloiu. Nu știm cum o chema pe nevasta marelui logofăt Ivan Călinescu (monahul Ioan), inamic al lui Mihnea cel Rău, dar acest boier, din care s-a tras neamul Știrbei din Izvorani, a avut un fiu numit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]