54,187 matches
-
de înflorire și prosperitate pentru toate naționalitățile, în cadrul căreia se conturează tot mai multe elemente comune ale diferitelor naționalități, însă trebuie luat în calcul faptul că există și multe particularități. Problemele naționale pot fi rezolvate doar odată cu soluționarea treptată a chestiunilor societății lărgite. Indiferent dacă o populație este mare sau mică, are o istorie îndelungată sau dimpotrivă, are un grad de dezvoltare ridicat sau scăzut, toate naționalitățile au adus contribuții la dezvoltarea civilizației chineze și trebuie să aibă parte de un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
al naționalităților care o compun. Acestea trebuie să se ajute reciproc pentru realizarea progresului și a prosperității comune. Formarea de profesioniști și promotori calificați, care să aibă calități umane certe, este una dintre soluțiile rezolvării problemelor naționale. În unele regiuni, chestiunile naționale și sociale sunt îmbinate adesea cu cele religioase. Aici, pentru rezolvarea acestora trebuie să fie aplicată corect și holistic politica privind libertățile religioase promovate de statul chinez. Guvernul acordă o mare atenție respectării credințelor religioase ale minorităților naționale, protejării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
frică să nu i se întâmple vreo nenorocire în regatul Qi, ea nu fu de acord să-l trimită zălog. Toate sfaturile sfetnicilor fură zadarnice, regina nu își schimbă hotărârea. Furioasă, ea decretă că oricine va mai pomeni despre această chestiune, va fi pedepsit cu severitate. Chu Long era un sfetnic care se bucura de mare respect în regat datorită calităților sale deosebite. Într-o zi, el ceru să fie primit de regina-mamă Zhao. Crezând că vine în problema fiului ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de forță, în detrimentul rațiunii și democrației, pe care o adoptă America. Un contraargument la cele spuse ar fi că România procedează astfel potrivit unui interes propriu, local, și nu potrivit unor principii politice. Așa e, dar cine procedează principial în chestiunea irakiană? Pacifismul, grija pentru viețile omenești sau interesele petroliere ale Franței în Irak îl determină pe dl Chirac să cânte partitura contre guerre? Pentru promovarea democrației în dauna dictaturii, SUA calcă Europa în picioare înainte de a invada Irakul? Nu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
cazul doctorului Beuran. Am considerat că e vorba despre o împrejurare nefericită, pe care domnul doctor o va lămuri, și că nu este cazul ca un chirurg capabil, un om care salvează oameni, să fie pus la zid pentru o chestiune care nu ține, la urma urmei, de carne și oase, de sânge și suferință, ci de niște hârtii. Important e faptul că medicul Beuran, oricine le-ar fi autorii, știe ce scrie prin ghiduri și tratate, și ceva pe deasupra, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
puțin aproape, sesizez imediat absurdul: esența picturii, veșnic și indisolubil legată de pânză și ulei sau acuarelă? Peste 50 de ani, „pictorii” vor azvârli culori electronice în spațiu... De fapt, problema literaturii pe Internet e un caz particular al unei chestiuni mult mai largi: dependența Artei de suportul ei. Cred că e la fel de greșit să crezi că literatură nu poate fi decât în cărți sau că nu are importanță pe ce e scrisă literatura. Arta poate lua naștere oriunde în spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
cum n-a mai pomenit prin cărticelele lui. Nu mă îndoiesc că destinatarul cu zulufi se află în posesia textului pe care tocmai l-am parcurs împreună (eu în calitate de frate al Mateilor, voi ân calitate de cititori), doar într-o chestiune atât de personală, de intimă, erorile funcționărești nu s-ar fi putut strecura, fiindcă epistola n-a urmat traseul obișnuit, n-a avut nevoie de plic, de timbru, de ștampile. Precis nu un poștaș, ci un altfel de mesager a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
felul „ne împrumutați și nouă o găletușă“ sau „aha, voi faceți un castel“. Era de la sine înțeles că o țară cu principii morale solide, cum era a noastră, nu va împrumuta nicicând unor venetici nici măcar toarta unei găletușe. Iar o chestiune cum era aceea legată de construirea unui castel atingea deja proporțiile unui secret de stat. Concurența, în vremurile acelea, era atât de înverșunată, încât orice nefericit ce îndrăznea să divulge țărilor (triburilor) vecine și dușmane câte ceva din tainele unei clădiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de Șchiopu Bărbosu se distingea tulbure în desenul de pe scoarța copacului, el era preocupat (fascinat, vrăjit, acaparat) de aripile furnicilor. Era la fel de clar că, odată pornit pe panta enervantă a contrazicerii, Radu ar fi negat până în pânzele albe chiar și chestiunea, mai mult decât evidentă, că nu a rezistat căldării cu apă rece și a bufnit într-un plâns vecin cu isteria. La cât era de pornit, nu m-ar fi mirat să-l aud spunând că un războinic ca el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Spartak-Lokomotiv Plovdiv. S-a terminat 2-1. Duminicile erau urâte. Ca meciurile de la bulgari. Evident că am cedat în fața ispitei. La urma urmei, Dinamo nu juca în fiecare zi în semifinalele Cupei Campionilor Europeni. Trebuia să știu, ce mai, era o chestiune de viață și de moarte, dacă băieții aveau vreo șansă să elimine echipa aia cu nume atât de fantasmagoric și înfricoșător: Liverpool. Iar pentru asta, era de ajuns să uit de promisiunea făcută, să dau o fugă până la cruce și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
stînd opt ore pe zi cu fundul pe un scaun, la nu știu ce serviciu de doi bani. Nu ridica niciodată glasul, atunci cînd i se adresau Îi asculta și, uneori, după o vreme, Începea să aibă cu ei discuții adevărate despre chestiuni serioase, și vedeai limpede că tipii Încep să-l placă. Unii dintre ei Începeau chiar să-i spună cît sînt de nefericiți, ce slujbe de rahat și căsnicii oribile au și, cel mai adesea, sfîrșeau prin a cumpăra o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
fel de joc e ăsta? La ce vă mai poate folosi acum cozonacul? Își spunea că nici o licitație nu fusese privită vreodată cu atîta seriozitate. Celălalt se uita la el, posomorît. Rowe Încercă să risipească norii: — Presupun că e o chestiune de principiu. Hai s-o lăsăm baltă și să mai beau o ceașcă de ceai. Mă duc după ceainic. — Nu te osteni. Aș vrea să discutăm... N-a mai rămas nimic de discutat. Și nu-i nici o osteneală. Străinul Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la doamna Bellairs. — Nu poți părăsi biroul, Willi, Îi zise fata. Mai bine mă duc eu cu domnul Rowe. Uiți că ai o Întîlnire?!... Cu cine? Cu Trench? Ocupă-te tu de Trench, Anna. Și adăugă jovial: Asta e o chestiune importantă. S-ar putea să iasă scandal. — L-ați putea lua și pe detectivul domnului Rowe cu voi. Nu, e prea bătător la ochi și ar pune-o În gardă pe doamna Bellairs. Dimpotrivă, va trebui să ne descotorosim de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Aici. — Aici? bîigui el, cu sentimentul pe care-l are cineva cînd constată că ușa pe care o Împinge din răsputeri e deschisă. — Doarme, răspunse ea, dînd din cap. A avut o zi grea, de discuții cu lady Dunwoody, În chestiunea hainelor de lînă. — Te pomenești că ne-a auzit! — A, nu. Nu ne poate auzi. Și are un somn atît de adînc! Tot din spirit de economie: să dormi puțin, dar adînc... — CÎt Îl urăști! exclamă Rowe uimit. — A Încurcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ale unor accidente rutiere simulate; mașinile acelea mutilate erau dominate de un patos ciudat. - Aduce puțin cam mult aminte... - Asta-i ideea. Pe deasupra, acum știu că pot da ceva de care înainte nu eram nici măcar de departe conștientă. E o chestiune nu atât de datorie, cât de implicare. Cincisprezece minute mai târziu, pe când ne întorceam spre podul rutier, se mută lângă mine, urmărindu-mi mâinile pe comenzi în momentul în care intram din nou pe traiectoria coliziunii. Aceeași privire calmă dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
schimbarea lui Vadim în promovarea imaginii sale și a politicii PRM, din ultima vreme. Printr-o „spectaculoasă întoarcere cu 180 de grade, pe 21 noiembrie 2003 (înainte de începutul anului electoral 2004) Vadim le-a spus ziariștilor că vederile sale în chestiunile legate de evrei fuseseră «greșit înțelese».[...] Aceasta părea să fi derivat din înțelegerea faptului că poziția sa radicală ar fi putut să reprezinte un pretext pentru PSD (fostul PDSR) care să îl înlăture cu aprobare americană în noul context ivit
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
unic nu poate accepta adevărul [...] este infailibil, [...] posesorul adevărului, și întrucât se întâmplă ca partidul să greșească, nu rămâne altă soluție decât să modificăm adevărul (De ex: după moartea lui Stalin, el a fost criticat vehement). [...] Aici este miezul întregii chestiuni a totalitarismului: odată cu această orânduire a răsărit în istorie un sistem care aspiră la veșnicie și care urmărește să distrugă tot ceea ce este liber și spontan.[...] cu glorificarea ființei colective a partidului, pasiunea de a smulge din rădăcini orice pornire
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
lui, iar partidul a devenit arbitrul suprem al binelui și adevărului. [...] Nimeni nu a surprins mai bine naufragiul moral al regimurilor de tip sovietic, decât acești critici marxiști, și totuși ei ezită să se angajeze la o clarificare definitivă a chestiunii marxiste;” În socialism, individul resimte un puternic sentiment al neputinței, o dezrădăcinare dureroasă și, chiar mai chinuitor, o totală lipsă de perspective. Viața decurge mecanic, un lanț de reflexe pavloviene, fără speranța unei schimbări autentice în viitorul apropiat. Ființa umană
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
democrația românească un eșec datorat cultului libertății, care punea interesele indivizilor mai presus decât cele ale statului. Antonescu nu dorea în mod sincer o colaborare cu PNL și PNȚ, iar faptul că împărțea puterea cu Garda de Fier era o chestiune temporară. Obiectivul principal al politicii externe - o alianță fermă cu Germania - a fost realizat prin aderarea României la «Pactul tripartit» (23 noiembrie 1940). În schimb, cooperarea sa pe plan intern cu legionarii nu a reușit să creeze liniștea publică și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ireversibil de autonimicire a unui sistem atins de o incurabilă maladie degenerativă. Abuzând de tactici populiste, prizonieri ai unei tot mai vetuste și costisitoare logici a puterii, nici ei, nici echipa Roman, nu pot obține decât simple amânări de scadențe. Chestiunea vitală însă rămâne deschisă, iar soluția ei se găsește nu numai în afara, dar chiar împotriva tradițiilor și mentalităților comuniste.” Societatea noastră trece printr-o puternică criză, reflectată de nivelul de trai tot mai scăzut în rândul majorității covârșitoare (în jur
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și de jaf în țările prospere. Statele occidentale de aceea se numesc democratice pentru că apără interesele cetățenilor, ale popoarelor, le feresc de amenințările din interior și din exterior. Prin urmare, întărirea Statului de drept în România nu este doar o chestiune de interes național, ci de interes european. Dacă nu o vom face, vom rămâne tot la porțile Orientului.” Dacă lucrurile stau așa, nu ne miră faptul că nu suntem sprijiniți și acceptați de Occident. Pentru el noi am putea constitui
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
învățământul» public, activitățile lor publice de caritate, sau de orice fel de activitate politică. Obiectivul suprem, totuși, ar trebui să fie o interdicție totală a aplicării lucrative a corporațiilor în orice activitate dedicată influențării procesului politic sau «educării» publicului în chestiuni de politică sau de interes public. Mai mult, directorilor corporațiilor ar trebui să li se interzică prin lege ca în calitatea lor corporatistă să solicite contribuții politice sau eforturi de propagandă politică din partea angajaților, furnizorilor sau clienților lor. Utilizarea tot
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
despre apatia omului contemporan, care se înstrăinează de Dumnezeu într-un univers propriu material. Despre această apatie, filozoful Constantin Noica scria: „Mentalitatea istorică, îndrumătoare numai spre trecut, e, după cum s-a amintit, cu adevărat vinovată de eroarea de perspectivă în chestiune. Ea nu îndeamnă pe oameni la acțiune, la luptă, la ceea ce teologii numesc agonie, ci, înfățișând trecutul ca un destin, ca un blestem, învață pe oameni apatia. Creștinul singur - o arată Unamuno, în «Agonia creștinismului» știe să deprindă sensul luptei
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Are tot ce vrea / Cine-i leneș și chiulește / Are tot așa” etc. Scriitorul Mircea Mihăieș scria în revista „România literară” că: „Vina o poartă, într-o mare măsură, jucătorii înșiși: n-am prea observat ca românii să protesteze la chestiunile de principiu. Ei ies în stradă exclusiv pentru mai marile sau mai micile lor interese. Până la un punct, firește că nu poți să-i pretinzi românului să se comporte altfel decât îi este firea: delăsător, șperțar, disprețuitor cu tot ce
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
firea: delăsător, șperțar, disprețuitor cu tot ce nu seamănă a învârteală și a furtișag. Dar cetățeanului trebuie să-i ceri să fie cetățean măcar în măsura în care se arată extrem de mândru de a fi urmașul lui Traian și Decebal. Ne inflamăm în chestiuni meschine sau marginale, dar facem pe morții în păpușoi când locomotiva dezastrelor trece șuierând prin gospodăria noastră. Nici o grupare, fie ea intelectuală, fie pretins implicată în problemele țării nu dă vreun semn că ar avea vreo responsabilitate pentru dezastrul în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]