11,660 matches
-
declare că a avut de câștigat, estetic vorbind, după lectura unui autor sau altul chinez. Succesul a fost îndelung, recunosc, la fiecare nouă carte. Am primit scrisori de încurajare, telefoane, inclusiv pentru cele două cărți de eseistică: „Pași în lumea chineză” (1976), și „Viața intimă la chinezi” (1992). Vorbeam de scrisori. La un moment dat a existat și o Anonimă, trimisă la Uniunea Scriitorilor, la CCES, la Centrala editurilor, dar și la CC al PCR și la mine la slujbă, prin
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
dosarul meu și, mult mai târziu, un secretar cu propaganda de la CC, Petre și..., îmi pare rău, nu mai știu cum îl chema, probabil ceruse referințe. A vrut să mă cunoască. Eu eram pe listele lor ca translator de limba chineză și despre limbă am discutat. La sfârșit mi-a spus să nu fiu necăjit, partidul nu ia în seamă anonimele. Dacă ar fi știut cel sau cei care s-au străduit să scrie vreo trei pagini că muncesc în zadar
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
și contemporană. Știu că după răsturnarea monarhiei și instaurarea republicii de către Dr. Sun Yat sen, s-a dorit modernizarea țării și în cultură și a început să se scrie ca în apus, a fost o ruptură totală de literatură clasică chineză. Ce scriitor contemporan te-a atras mai mult? Constantin LUPEANU: S-a scris teatru ca Ibsen, proză ca Balzac, poezie în vers liber și așa mai departe. Am publicat două romane de valoare, „Familia de Ba Jin”, candidat la Premiul
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
de exemplare. Doina DRĂGUȚ: Ai vorbit doar de traduceri din chineză în română, dar din română în chineză, cu editare în China, nu te-ai preocupat? Interesul nostru, al românilor, pentru literatura și, într-un sens mai larg, pentru cultura chineză este dintre cele mai mari. Se poate spune același lucru și despre interesul chinezilor pentru valorile spirituale românești? De exemplu versurile lui Eminescu au și în chineză acea muzicalitate pe care o simțim noi în limba română? Constantin LUPEANU: Câtă
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
ca Marin Preda, Marin Sorescu, o antologie de teatru. Nu am acum la îndemână lista, dar sigur că puteam face mai mult, nu-i așa? Acțiunea continuă. Doina DRĂGUȚ: Ai stat în China 14 ani. Exact cât durează călătoria călugărului chinez Zang, plecat în India pentru a aduce scripturile buddhiste, din cartea pe care ai tradus-o. Este mult, este puțin? Constantin LUPEANU: Buna mea prietenă, mă onorează staturile uriașe lângă care mă așezi. Călugărul Xuan Zang a reușit să ducă
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
acord că măcar cele numite în cadrul dialogului nostru merită calificativul de cărți de excepție și aș așeza pe raftul întâi Yi Jing, „Cartea Schimbărilor”. Mie mi se pare că paisprezece ani este puțin. Lucrez acum la o istorie a civilizației chineze și îmi dau seama că îmi lipsesc unele cărți de referință, aș avea nevoie încă de studiu în Biblioteca Beijing, care aduce cu un castel uriaș. Îmi mijlocești o bursă de studiu de câțiva ani? Doina DRĂGUȚ: Am citit undeva
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
LUPEANU: Aici grăiesc lucrările, nivelul lor estetic și al transpunerii în limba noastră, desigur. Profesorul Ding Chao de la Universitatea de limbi străine din Beijing a publicat acum câțiva ani o carte despre prezența literaturii române în China și a literaturii chineze la noi. Am scris despre ea în revista „Ramuri” și ar trebui să se găsească un editor, poate chiar Editura Academiei, pentru o versiune românească. El îmi dedică mai multe pagini și se exprimă extrem de măgulitor și de elogios la adresa
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
este aici locul să precizăm că soția mea mi-a fost de mare ajutor. Grație ei am tradus atât de repede și de bine. A fost o vreme când înscrierea, pe pagina de titlu a unei cărți: „Traducere din limba chineză de Mira și Constantin Lupeanu era un semn că este vorba despre o carte de valoare, era o marcă, un brand”. Doina DRĂGUȚ: Ești și scriitor, nu numai traducător, ai publicat, din câte știu, câteva romane originale. Constantin LUPEANU: Am
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
astă bună lume, Într-un sunet surd de surle, Va fi apoi judecată Și pe urmă terminată. Și cu astă amintire, Am făcut apoi citire D-alte scrieri similare Din religii oarecare. Aș putea să mai citez Pe un învățat chinez Ce spunea sub jurământ Nouă lumi sunt pe Pământ Cum de fiecare dată, Lumea a făcut-o lată Și-a pornit de la-nceput Peste scrumul conceput. Dar mă-ntreb, privind în zare: Cum va fi acuma oare? Dacă lumea va
APOCALIPSA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/352523_a_353852]
-
aceleiași lipse de onestitate ca a organelor de control care fac juma-juma cu vânzătorul de marfă proastă... - atunci, ca să-mi fac datoria de cetățean credul al statului nostru modern și democratic, îmi vine să chem Protecția consumatorului ca la contrabandiștii chinezi. Să mă scape odată de marfa asta contrafăcută! Sau, chiar expirată, prin faptul că fenomenul a fost fumat de multă vreme și la fiecare nivel. A fost fumat; dar mai cu perdea. Adică criticul literar scăpa mai multă laudă la
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
Ei erau practic niște non-negri într-o Africă neagră, având o piele gălbuie și unele trăsături asiatice, mongoloide, ale feței. Motiv pentru care unii au presupus că ar fi o populație asiatică venită în Africa sau metisată cu niscaiva marinari chinezi. Interesant este că vechilor cercetători le venea greu să presupună că procesul putea fi exact invers, din acești africani extrăgându-se, prin selecție sexuală, ceea ce se numea pană mai ieri „rasa galbenă”. Încet, încet, printre cercetătorii pasionați și-a croit
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
destinat tranzacțiilor de zi cu zi. Prgmatici, chinezii au dat hârtiei (o altă invenție a chinezilor!) o întrebuințare practică și astfel s-au nascut „banii zburători”, în esență scrisori de credit pentru transferul sumelor mari de bani, folosite între comercianții chinezi. Guvernul a realizat importanța acestui sistem monetar practicat de către comercianții privați și a preluat această operațiune lucrativa în folosul și beneficiul sau, emițând bacnote tipărite oficial. Prima utilizare reală a banilor de hîrtie a fost în provincia Szechwan, si ironic
O SCURTA ISTORIE A BANILOR... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346635_a_347964]
-
de hartie erau emise cu un termen de expirare de trei ani de zile urmând a fi înlocuite cu alte bacnote pentru o taxă de 3%, un mod eficient pentru guvern de a-si spori veniturile. Kublai Khan, conducătorul imperiului chinez din sec. XIII, rămâne în istoria omenirii drept cel ce a impus bacnota de hârtie, instituind acești bani drept moneda oficială impusă obligatoriu de guvern, refuzul acestor bani garantând sentința cu moartea. Pentru a consolida poziția favorizată a bacnotelor de
O SCURTA ISTORIE A BANILOR... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346635_a_347964]
-
însă în drum spre aceasta am intrat într-un restaurant chinezesc să cinăm. Ne-am așezat la masă și am încercat să comandăm ceva din meniul lor. Vreau să spun că tot ce era tradus în limba engleză din limba chineză, în meniul respectiv, era tradus motamo, fără să îți explice ce vei mânca. Așa că devenind confuze, înainte de a comanda ceva, am rugat chelneriță să ne explice ce înseamnă una-alta din meniu. Și deși am promis că numai fac comparații
JURNAL LONDONEZ (9) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346702_a_348031]
-
anotimpul:kigo:Șuiera vântul/prin hornurile reci-/pe drum doar umbre(Haiku).Toate acestea indică faptul că fiecare moment e absolute viu.La urma urmei,expresia se reduce până la absența cuvintelor, se reduce până la acel vid,concepție provenind din filosofia chineză,preluată,apoi,de japonezi în cultural lor:Prin pădure-/cărări întortocheate/sufletele noastre.(Haiku).Unde sufletul, acel element inefabil, este vidul de care vorbeam comparat cu cărări întortocheate. Așadar,poemul Zen, este un fenomen poetic îmbrățișat de Bogdan I.Pascu
BOGDAN I.PASSCU UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351034_a_352363]
-
insista asupra perioadei clasice a culturii antice grecești (sec. V-IV î.e.n.), nici asupra epocii de aur a culturii latine - epoca principatului lui Augustus (43 î.e.n.-14 e.n.), dar, în ton cu linia prezentului eseu, voi zăbovi nițel asupra clasicismului chinez și japonez, perioade aflate la mare distanță în timp și spațiu de cel european: 1)Perioada dinastiei Tang (618-907), perioada de apogeu a civilizației chineze, în care poeții Li Bai și Du Fu s-au afirmat ca două piscuri ale
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
î.e.n.-14 e.n.), dar, în ton cu linia prezentului eseu, voi zăbovi nițel asupra clasicismului chinez și japonez, perioade aflate la mare distanță în timp și spațiu de cel european: 1)Perioada dinastiei Tang (618-907), perioada de apogeu a civilizației chineze, în care poeții Li Bai și Du Fu s-au afirmat ca două piscuri ale poeziei clasice chineze; 2)Perioada Heian (795-1185) sau perioada clasică a culturii și artei japoneze. Conceptul clasic nu este nici el mai simplu și mai
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
perioade aflate la mare distanță în timp și spațiu de cel european: 1)Perioada dinastiei Tang (618-907), perioada de apogeu a civilizației chineze, în care poeții Li Bai și Du Fu s-au afirmat ca două piscuri ale poeziei clasice chineze; 2)Perioada Heian (795-1185) sau perioada clasică a culturii și artei japoneze. Conceptul clasic nu este nici el mai simplu și mai ușor de mânuit. Întrebuințându-l pentru caracterizarea globală a vieții spirituale, în opinia lui Nae Ionescu avem de-
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
spune și de ce: “Este o epocă de înflorire a unei literaturi de mare rafinament, în care prospețimea și spontaneitatea senzațiilor întâlnește un clasic simț al echilibrului și o eleganță căutată a expresiei”. De precizat că sub influența culturii și civilizației chineze, care devenise covârșitoare încă din secolul al VII-lea, Japonia - ne înștiințează Stanca Cionca în Prefața la cartea Însemnări de căpătâi a curtezanei Sei Șōnagon - „împrumutase într-un proces abrupt întreaga structură politică și administrativă a statului chinez, copiind sistematic
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
și civilizației chineze, care devenise covârșitoare încă din secolul al VII-lea, Japonia - ne înștiințează Stanca Cionca în Prefața la cartea Însemnări de căpătâi a curtezanei Sei Șōnagon - „împrumutase într-un proces abrupt întreaga structură politică și administrativă a statului chinez, copiind sistematic formele unei civilizații superioare și mult mai vechi decât a sa, de la organizarea curții până la universitatea imperială, de la proprietatea asupra pământului până la calendar, arhitectură, sistem poștal și articole vestimentare”. Firește, de la acest atotcuprinzător proces de imitație nu se
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
hosu] „lung“ trebuie pus în legătură cu ebr. nahaš „șarpe“ ( v. ind. naga) prin decuparea lui na- inițial și trecerea lui *haš la [hosu], poate dintr-un dialect înrudit cu cel ebraic. Referitor la subst. dragon acesta are pe d tot din chineză di-long „dragonul pământului“ și cu r ca în limbile indo-iraniene, japoneză, vietnameză; de aceea nu putem accepta etimologia „probabil din derkomai «a vedea, a privi »“, cum citim în felurite dicționare. A se remarca și adj. „lung“ în indo-iranice durga, darga
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
k ca în lat. boca „ gură“ etc. Dacă ne vom declara de acord că pron. pers. de pers. I „eu“ poate proveni din numele cerului, ar fi logic ca „tu“ să derive din cel al pământului. Găsim tot în mitologia chineză tu „pământul“, care-și menține sensul concret și substantival și astăzi, pe când în i.e. s-a transformat în pronume, care este sub forme apropiate cu i.e. și în maghiară te, în semitice etc. Iată și etimologia lui stâng. Acesta e
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
Eschimoșii, B., 1966, p. 65). Oricât de ciudat ar părea noi aducem în discuție chin. teng „a fi bolnav“ (L. Wald, Progresul în limbă, p. 90), care, precedat de s, - a putut da stâng ca în cazul turdus>sturz. Cuvântul chinez teng poate fi în relație cu tîngă „mâhnire adâncă, jale, amărăciune“< sl. tonga, cu a se tângui și mai ales a tânji, „a fi bolnăvicios“. Cunoscuta țuică românească, cuvânt existent numai în sârbo-croată, a avut parte de mai multe discuții
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
a numit și Serica, de la se „mătase“. Și mai e o coincidență: grecii numeau pe sciți Skytai iar Kitai e numele slav al Chinei. Să fi fost sciții, la origine, înainte de a fi iranizați, un trib asiatic, altaic de origine chineză? Sa adaugam la ignis „foc” in latina si ignna „cer” in tamazight, berbera, Maroc. La etrusci zeul cerului era Tin, Tinia fara explicatie etimologica, dar care se compara dupa mine cu chinezul tien, japonezul ten „cer” . Latinescul sanguis cu etimologia
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
fi iranizați, un trib asiatic, altaic de origine chineză? Sa adaugam la ignis „foc” in latina si ignna „cer” in tamazight, berbera, Maroc. La etrusci zeul cerului era Tin, Tinia fara explicatie etimologica, dar care se compara dupa mine cu chinezul tien, japonezul ten „cer” . Latinescul sanguis cu etimologia necunoscuta se compara cu sngi „soare” in limba khasi din estul Indiei, iar in tunguso-manciuriana gasim chiar senggi cu sensul de „sange”. Profesor, Ion Carstoiu Referință Bibliografică: THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]