4,913 matches
-
rezultată la o întrebare asemănătoare, dar la nivel național (subcapitolul 4.4) Tabel 5.6 Reprezentări, stereotipuri despre români Prima alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști, avari, zgârciți 1,2 % 6. Deștepți, inteligenți 3,9 % 4
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2 % 6. Deștepți, inteligenți 3,9 % 4. Ospitalieri, primitori 1,2 % 7. Săraci 8. Deschiși, calzi, prietenoși 3,7 % 3,4 % 4. Hoți, ticăloși, parșivi 5. Deschiși, calzi, prietenoși 1,2 % 1,0 % 9. Egoiști, avari, zgârciți 2,2 % 10. Cinstiți 2,0 % Sursa: cercetare proprie Alte răspunsuri oferite de subiecți, care reprezintă procentual sub 1% din totalul răspunsurilor, au fost: ambițioși, culți, patrioți, fără noroc, liniștiți, dezbinați, sau răspunsuri memorabile cum ar fi "buni față de unguri", "români la suprafață dar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
arată rezultatele acestei analize. Se observă că românii își atribuie numai calități (inteligenți, primitori, modești), maghiarii le atribuie românilor numai defecte dezbinați, leneși, hoți, ipocriți și consideră că sunt religioși, iar rromii atribuie preponderent calități românilor cumsecade, demni de încredere, cinstiți, harnici -, dar și câteva defecte delăsători, egoiști. Printre defecte același studiu enumeră duplicitatea, indisciplina, lenea, egoismul, slugărnicia, naivitatea, dar și credulitatea, mitocănia, superficialitatea. Rezultatele sunt confirmate și de alte studii (vezi în Vasiliu, 2005: 61-65) care prezintă aproximativ aceleași calități
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este astfel un element de "maximă stabilitate identitară" (Frumos, Iacob, 2002: 133-138) Similar, realizând același tip de analiză dar de data aceasta privind trăsăturile de caracter ale rromilor, putem observa că rromii își atribuie numai calități pozitive cumsecade, primitori, inteligenți, cinstiți, modești, harnici, de încredere fiind vorba desigur, ca și în cazul românilor, mai degrabă de o imagine ideală pe care o nutrește grupul despre el însuși. Celelalte două etnii în schimb, le atribuie rromilor o trăsături negative: românii consideră că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în posturi de conducere, trebuie să primeze interesele, valoarea, și autoritatea școlii. Trebuie înlăturată promovarea fără îndeplinirea conștiincioasă a tuturor îndatoririlor profesionale față de bolnavi și societate. Aspirația de a promova este firească, uneori îndreptățită. Scopul poate fi atins prin muncă cinstită și realizări valoroase, sau cu totul condamnabil, prin viclenie, valoare discutabilă, suficiență. 3. Externat, internat, rezidențiat nvățământul medical nu privește doar pe studenți, ci se continuă cu învățământul postuniversitar, educația medicală fiind continuă, permanent în actualitate. Stagiile de externat și
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de bază: măreț (:ó al-mal"l) + care are cinstire (’ikr"m). Toate cele trei variante românești păstrează ambiguitatea celui de-al doilea termen ca subiect sau obiect al cinstirii. 2.1.5.11. Karm: SOI „darnic” (27, 40)/„cel cinstit” (82, 6); ASM „Mărinimos”; GG „Dăruitor” (27, 40)/„cel Sfânt” (82, 6); Marr „munificus”; RB „généreux” (27, 40)/„magnanime” (82, 6), DM „généreux” (27, 40)/„noble” (82, 6); YA „Supreme în Honour”; Arb „All-generous”. „Domnul meu este Bogat, Dăruitor.” (GG
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sa, îi vom da un 10. Celui care nu reușește să aibă nici un singur client îi vom da 1, astfel încât să-i putem da 0 celui care-i într-adevăr cretin. Celui care a știut să câștige milioane în mod cinstit sau nu îi vom da 10. Celui care câștigă doar mii de franci îi vom da 6. Celui care câștigă numai cât să nu moară de foame îi vom da 1. Celui care este internat într-un azil pentru săraci
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și de onoruri aducând în același timp clienților avantaje materiale, precum și indivizi (B-ß), care nu vizează decât avantaje materiale pentru ei înșiși și pentru clienții lor. La grupa (A) predomină reziduurile din clasa a doua: considerăm aceste persoane ca fiind „cinstite, fanatice, sectare, în funcție de punctul de vedere din care sunt apreciate”. La (B) predomină reziduurile din prima clasă; „de aceea, aceste persoane sunt mai apte să guverneze” (ibidem, § 2254, 2268). Pareto distinge două feluri de guvernare: cele care utilizează în principal
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un scriitor ca să...nu-și schimbe părerea pe care o au despre dînsul.” (N. Iorga) Din aceleași idei preconcepute pe care le avem, la un moment dat, față de cineva anume - ex: față de o persoană pe care o considerăm din fire cinstită - sîntem Înclinați să nu o supunem la probe de sinceritate, sau să luăm drept adevăr tot ceea ce afirmă (de aici și surprizele neplăcute care pot apărea). * „Oare nu toți am luat, mai mult sau mai puțin, dorințele noastre drept realități
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ea ne poate releva, de exemplu, sublimul unui fapt sau cînd ne face să intuim miracolul unui adevăr. Dar clipa poate aduce și neprevăzutul: „De-o singură clipă atîrnă viața omului și Întregul său destin” (J.W. Goethe). * „Un om cinstit este respectat chiar și de cei necinstiți.” (D.Diderot) Este respectat, de fapt, mai mult din invidie: reprezintă un exemplu mustrător pentru felul În care ar trebui să-ți schimbi viața pentru a trăi cinstit. * „Dragostea și prietenia se exclud
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
J.W. Goethe). * „Un om cinstit este respectat chiar și de cei necinstiți.” (D.Diderot) Este respectat, de fapt, mai mult din invidie: reprezintă un exemplu mustrător pentru felul În care ar trebui să-ți schimbi viața pentru a trăi cinstit. * „Dragostea și prietenia se exclud una pe alta.” (La Bruyère) Pentru că „dragostea” subiectivizează judecata, făcînd-o exclusivistă, pe cînd „prietenia”, dimpotrivă, responsabilizează „atitudinea”. Iisus i-a Învățat pe oameni ce Înseamnă conștiința: „De n-aș fi venit și nu le-aș
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
le folosește: „Cea mai mare nedreptate e a părea drept, fără a fi” (Platon). * „Dacă cineva vrea să se facă temut, să facă În așa fel, să fie iubit.” (F.W. Förster) Calea sigură este cea a cinstei: „Un om cinstit este respectat chiar și de cei necinstiți” (D. Diderot). * „Poți fi mîndru de tot ceea ce ai făcut, dar ar trebui să fii mult mai mîndru de ceea ce n-ai reușit. Este o mîndrie pe care rămîne să o născocim.” (Emil
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
gradul de Încredere investit În iluzii: Ce e amorul? E un lung Prilej pentru durere, Căci mii de lacrimi nu-i ajung Și tot mai multe cere (M Eminescu, „Ce e amorul?”). * „Dacă ești hoț și te iubește o femeie cinstită, ori ajunge și ea hoață, ori te faci și tu om cinstit.” (H. de Balzac) În iubirea adevărată nu poți să nu te transformi, Însă cel mai puternic Își va impune caracterul! * „Dragostea face din om un tiran! Zău așa
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Prilej pentru durere, Căci mii de lacrimi nu-i ajung Și tot mai multe cere (M Eminescu, „Ce e amorul?”). * „Dacă ești hoț și te iubește o femeie cinstită, ori ajunge și ea hoață, ori te faci și tu om cinstit.” (H. de Balzac) În iubirea adevărată nu poți să nu te transformi, Însă cel mai puternic Își va impune caracterul! * „Dragostea face din om un tiran! Zău așa: cu ce drept cerem unei biete ființe, care trăiește sub influența despotică
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
virtute; virtutea , viciul sînt ca și viața și moartea, sau ca spiritul și materia, lucruri care nu pot exista fără a fi definite prin opusul lor.” (S. Butler) De aceea, P.Ch. Laclos spune malițios: „Ticălosul are virtuțile lui, după cum omul cinstit are slăbiciunile lui”. Putem considera, prin urmare, că „Viciile intră În compoziția virtuților precum otrăvurile În compoziția leacurilor” (La Rochefoucauld). * „Cei mai mulți se abțin de la ce-i oprit mai mult din rușinea de a păcătui, decît din convingerea morală.” (L.A. Seneca
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În buzunar, să știi că pe unul a plîns cineva cînd l-a dat.” (N. Iorga) Cel care este lipsit de scrupule În obținerea banilor, ar trebui să știe că alții nu concep să-i obțină altfel decît prin muncă cinstită și prin multe sacrificii. * „Pasărea din cușcă te Învinuiește cîntînd.” (N. Iorga) Mai mult chiar, are o demnitate a ei: „Privighetoarea nu-și Împletește cuibul În colivie, pentru a nu lăsa sclavia moștenire puilor ei” (H.D. Djurban). * „Fapta ta cea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
simtă nevoia de a trece și la realizarea unor acte reparatorii! * „Conștiința valorează cît o mie de martori.” (Quintilian) Dacă o conștiință pervertită are nevoie de ajutorul unei mii de mărturii false pentru a se disculpa, declarația unei singure conștiințe cinstite reduce la tăcere dovezile false ale unei mii de martori mincinoși. * „Aceleași lucruri pot fi morale sau imorale; intreresează motivul sau modul În care sînt săvîrșite.” (L.A. Seneca) Marele filosof ne dă și un exemplu concludent: „Cineva stă la căpătîiul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de Balzac) În realitate, „fericirea”este relativă, deoarece o trăim după cît sîntem de Înclinați să vedem Într-un necaz și o parte de bucurie, iar Într-un succes, o notă de neîmplinire... * „Nimeni nu este fericit decît dacă este cinstit.” (Sf. Augustin) Fericiți nu pot fi decît cei care nu resimt o rușine de sine În intenția de a face rău altora. Aceștia sînt „psihopații”, care n-au capacitatea remușcării și, strîns legat de ea, puterea de a-și trezi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
clar un hedonism creștin, sau chiar un creștinism hedonist care nu opune practica religiei creștine filosofiei epicuriene, ci dimpotrivă, întrucât el gândește plăcerea ca pe o cale de acces la ceea ce este esențial: o practică realmente, autentic creștină... 8. Caracterul cinstit al voluptății, și retur. La fel ca Dante care trece prin Infern și apoi prin Purgatoriu înainte de a ajunge în Paradis - o dialectică subtilă... -, Lorenzo Valla își începe periplul cu Leonardo Bruni, purtător al stindardului stoic. Pentru el, binele suveran
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
apropierii de filosoful Grădinii. în schimb, pe terenul eticii, din perspectiva moralei hedoniste a lui Epicur atât de apropiată de asceza filosofului florentin retras departe de lume, nu se știe ce epicurian ar fi putut fi! XXI ERASMUS „și plăcerea cinstită” 1. Nebunia cuminte a lui Erasmus. Erasmus din Rotterdam î1467-1536) își recunoaște o veritabilă datorie față de Lorenzo Valla: lucrările de filologie și de exegeză biblică ale gânditorului roman declanșează un real entuziasm la cel prezentat în mod clasic drept părintele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
locului, și îi împărtășește impresiile sale după contemplarea grădinilor lui Epicur, el are grijă să nu-și ofenseze interlocutorul. Dimpotrivă chiar. Eusebiu încuviințează și precizează care-s criteriile după care se poate gândi astfel: plăcerea, da, bineînțeles, dar o plăcere cinstită ce permite satisfacerea celor cinci simțuri printr-un fel de horticultură și de arhitectură transcendentale, o plăcere care relaxează spiritul, bucură sufletul și îl edifică pe îndrăgostitul de înțelepciune. Această grădină este transcendentală: ea există între limitele simplei rațiuni. Obiect
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
căreia îi consacră o bună parte din viața sa și despre care mărturisește, atunci când se încheie, că-i datorează adevărate plăceri - tot atâtea câte i-au adus conversația cu oamenii inteligenți sau timpul petrecut în compania unor femei frumoase și cinstite. Neagă că materia cărții sale ar constitui-o alte cărți. Lecturile, citatele nu constituie structura și armătura gândirii sale, ci doar ocaziile ei, pretextele și factorii ei declanșatori. Bibliotecilor el le preferă viața, cărților - existența, plimbările pe jos sau călare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a rămas în istorie ca autor de epistole, comentator al Evangheliei după Matei, exeget și biblist - mai precis, traducător și adnotator al textului Bibliei în limba latină. Că astfel de misiuni au putut reveni unor indivizi atât de puțin scrupuloși, cinstiți și loiali spune multe despre ideea pe care ne-o putem face despre acea masă de scribi care confecționează creștinismul plecând de la un Iisus de ficțiune între sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea din era
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dar nu poate fi Înăbușit. (De adevăr n-ai unde să te ascunzi, pentru că: „Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul”.) „Nu există decât o singură putere: conștiința În slujba dreptății.” (V. Hugo) Făgăduiala dată e datorie curată. (Pentru un om cinstit, promisiunea făcută este legământ: „Omenia omenie cere, și cinstea - cinste”.) „Făgăduiala” trebuie să fie și În raport cu tine Însuți: „A fi Îndrăzneț când ai un trecut pe care Îl poți compromite este cel mai mare semn de forță.” (A. Delacroix) Cu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mijloc pentru a fi Înșelat e să te crezi mai deștept decât alții.” (La Rochefoucauld) Când hoțul pleacă după apă are grijă să Încuie ușa. Pentru că este convins că toți sunt hoți ca el.) Cine Învață de la altul e hoț cinstit. Pentru că prin aceasta nu-l deposedează de un bun, ci, dimpotrivă, Îi sporește autoritatea intelectuală sau morală.) O sută de tâlhari nu pot despuia un om gol. Justețea unui adevăr, noblețea unui act generos sunt realități ce nu pot fi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]