8,186 matches
-
anii tot așa, Spune-mi Doamne, nu pot să tac.. Ce să fac? Trece-o zi, fără dezmierd, trece-o noapte, iarăși te pierd, Vântul bate, urlă grotesc, Am nevoie de tine, înnebunesc.... Vis de moarte, iar vine, mă cuprinde, ciudat, Un imens dor de tine, mă aruncă la pat. Un frison, în al nopții scremut, de-un alean, Îmi provoacă o febră, stau sus, lângă geam. Stau unde-ți plăcea , zac într-un spital, Cu frigul deasupra, eu strig în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
anii tot așa,Spune-mi Doamne, nu pot să tac.. Ce să fac?Trece-o zi, fără dezmierd, trece-o noapte, iarăși te pierd,Vântul bate, urlă grotesc, Am nevoie de tine, înnebunesc.... Vis de moarte, iar vine, mă cuprinde, ciudat,Un imens dor de tine, mă aruncă la pat.Un frison, în al nopții scremut, de-un alean, Îmi provoacă o febră, stau sus, lângă geam.Stau unde-ți plăcea , zac într-un spital,Cu frigul deasupra, eu strig în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
în fiecare zi...”. „Da”, am murmurat, în timp ce o mângâiam ușor pe spate. „Așa e. În fiecare zi...”. „Toți vorbeau, râzând într-o doară, Eu voiam să le spun despre tine, Mă gândeam numai la tine... Eu plângeam, ei râdeau. Ce ciudat! Iar țiganii cântau din vioară Cântecul lor preferat, Cântecul lor neuitat! ... și anii ce s-au scurs de ieri. Trec țiganii, cântecul lor ascult, Sparg paharul, vreau să te uit!” - se auzeau din combină muzicală versurile binecunoscutei piese Cargo. * Stau
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
înțeles și de suportat". gypsy queen 2009: "câte lumi? dar nu ți-ai dat seama, până acum? o infinitate... nu simți că te apucă amețeala?". "black mistress is online now". me: "oh, nu se poate, chiar acum s-a întâmplat iar ceva foarte ciudat... o să încerc totuși, poate până mâine îmi vine o idee în plus... te iubesc:X am sa incerc...". Sursă foto: By Image extracted from page 302 of Our Gipsies în city, tent, and van ..., by MORWOOD, Vernon S. Original held
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
observat un subofițer, un om atletic de aproape doi metri, care purta un sac atârnat pe umăr. Am vorbit și cu dânsul, l-am întrebat într-o doară de ce poartă sacul și nu-l lasă în adăpost. M-a privit ciudat, glacial, a salutat și s-a îndepărtat fără a-mi răspunde la întrebare. Unul dintre ceilalți ostași și-a făcut curaj și mi-a explicat de ce respectivul purta totdeauna sacul pe umăr, ba chiar și în timpul nopții dormea cu el
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
identic, pentru a fi ușor de condus de către partidul “preaslăvit”. Iată că una dintre unitățile de măsură ale “normalității” de atunci, este folosită și astăzi, având rădăcinile în epoci negre, demult apuse. Pe de altă parte, un aspect fizic mai ciudat afișat de către individ, poate duce uneori la considerarea acestuia de către majoritate, drept nebun. Am spus intenționat majoritate, pentru că cei mulți, aceia care vor considera o îmbrăcăminte ciudată sau un comportament mai ciudat al unei persoane, îl pot considera, uneori, nebun
NORMALITATEA, UN CONCEPT RELATIV de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350380_a_351709]
-
emoționată numai că-i trecea prin cap acest gând, dar să-l mai și pună în practică! Aruncă pe față cu apa rece ca gheața, pentru a alunga aburii alcoolului ce-o cam amețiseră și să se răcorească. Se simțea ciudat din cauza păhăruțelor golite. Deliciosul lichid își făcea simțit efectul. Revenită în hol, nu a fost atentă ce ușă a deschis și s-a trezit în mijlocul unui dormitor elegant, cu un pat mare matrimonial pe mijloc, cu tăblii din lemn pictat
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
vreo două minute pînă cînd distinsele au remarcat atenția mea dezinteresată. După aia, s-au mai uitat vreo două minute la mine ca și cînd ar fi văzut un reprezentant al speciei umane cu totul demn de dispreț și mai ciudat decît prevedea imaginația lor. Degeaba m-am asigurat că hainele stau bine pe mine, că nu sînt descheiat la șliț, degeaba le-am zîmbit galeș și le-am salutat din priviri. Era limpede că nu se leagă nici un fel de
”UN ROMAN DE RAHAT”-ADRIAN SUCIU de DALELINA JOHN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350426_a_351755]
-
al căror cuib este, indiscutabil, harul: „Copilul meu,/ vei afla prin decret/ că am fost/ negustor de iluzii,/ nu am vrut să casez/ pelerina de flori/ să nu dezmint înserarea/ cu concluzii,/ dublată de o taină/ mă cioplesc/ în ecuații ciudat îmbinate,/ vei mai ști oare/ să mă strigi/ când circular,/ mă voi plia/ pe semințele negerminate?”. „Pulsul țărânii” se în-fruptă din spontaneitatea sufletească a autoarei, dar cu o intensitate exponențială. Dintr-o perseverentă frecventare a zonelor amintite, Tania a recoltat
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
să vă rețin atenția. Am postat multe poze pe Facebook și Netlog... Vă deranjez cu rugămintea de a mă însoți, dacă doriți, prieteni dragi, în transmiterea de felicitări și în comunicarea de reproșuri. Sper să nu vi se pară ceva ciudat. Nu este nicio înșelătorie. Din nefericire, doar din cauza absenței de la domiciliu, nu am intrat în posesia numărului patru pentru luna aprilie al Revistei de cultură universală, SFERA EONICĂ. Drept urmare nu v-am oferit un minim de date despre revista acestei
FELICITĂRI CU REPROŞURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349092_a_350421]
-
acesta nimic.. avem invazii.. Stăm ziua prin grădină, iar țânțarii acum chiar si in amiază mare ne atacă..!” . De altfel, chiar și în aceste condiții unii dintre ei au o așa bună miere de albine de te lingi, vorba aia.. Ciudat că un așa peisaj paradisiac nu-l poți vedea bine de sutele de țânțari ce pot roi în jurul tău de cum te simt, mai poate fi o plăcere sălbatică după cum zic mulți? Ba bine ca și cu atât mai mult! Interesant
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
expus la insectele ce.. inserandu-se roiau împrejurul meu. M-am reîntors către o zonă mai populată, lângă gherhanaua, singura în zonă, “Vadul Pescarilor”. Eii, aci mai puteai tinde către aspirația că țânțarii se mai împart pe cap de om. )) Ciudat era faptul că acum se auzea muzică, sau basul mă rog, chiar fiind boxele alea la vreo 2 kilometri spre sud (ceea ce înseamnă că sunetul muzicii ar răzbătea contra vântului). După cum stătea treaba, reintorcandu-ma din sălbaticia mai mare decât
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
pe cap de locuitor, s-au inputinat și așa puteam să dorm și eu un pic mai liniștit.. De unde? În orice caz, înainte de a-mi stabili tabăra mai la sud decât “tabăra oficială”, am decis sa mai fac o baie. Ciudat mai era că nici ziua nu vedeai prea multi în apă; bine, luând în considerare și procentul de turiști/vizitatori, comparativ cu alte plaji, cred că nu intrau mai puțini în apă, unde ziua în weekend abia vezi om la
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
palme..)) Mai, dar chiar asta nu suportam... Ooo, poi mă puneam în funcțiune și omorâm cu zecile.. Da, eu mai ieșeam deseori și mergeam pe mal, sau înotam, că acolo parcă nu se auzeau/nu erau, parcă. Dar, valurile alinau!! Ciudat mai era că ziua nu vedeai așa mulți oameni în apă, dar mite noaptea.. bine, pe net am văzut că mai sunt “surprinși’ din ăștia care înoată noaptea... Poate exista vreo frică, totuși e un așa loc sălbatec.. însă, în ciuda
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
îi străluceau ca aurul. Dar nu erau din aur, cum ne păcălise bunicul lui Klesch, când eram mai mici, ci din alamă. Așa îl cunoscusem pe Culiță, viitorul nostru coleg. Dar moldovenii lui îi pronunțau numele într-un mod foarte ciudat: Culițî. Mai pronunțau și ei altele foarte ciudat. Până la urmă, însă, ne-am obișnuit unii cu alții și toate au redevenit firești. Iar ei și-au mai adaptat vorbele după pronunția noastră. Amănuntele acestei prime întâlniri mi-au rămas foarte
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
aur, cum ne păcălise bunicul lui Klesch, când eram mai mici, ci din alamă. Așa îl cunoscusem pe Culiță, viitorul nostru coleg. Dar moldovenii lui îi pronunțau numele într-un mod foarte ciudat: Culițî. Mai pronunțau și ei altele foarte ciudat. Până la urmă, însă, ne-am obișnuit unii cu alții și toate au redevenit firești. Iar ei și-au mai adaptat vorbele după pronunția noastră. Amănuntele acestei prime întâlniri mi-au rămas foarte vii în minte. Mi s-au păstrat și
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
atunci. Era un vulcan de dorință atunci când se apropiau de momentul împletirii fizice. Nu mai avea răbdare. Trebuia să legalizeze relația lor. Și-ar fi dorit să o facă de când a văzut-o la petrecere. Dar ar fi părut, probabil, ciudat să-i ceară mâna atunci. Acum se aflau în fața părinților și prietenilor, ținându-se de mână, fericiți, împlinți. Grozavă contopire. Trecuseră deja 20 de ani de la acea zi minunată. Mira își privea acum chipul în oglindă, închipuindu-și pletele lungi
7 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348625_a_349954]
-
de treabă, ia insigna asta, pe care dacă o porți la rever, nu te întreabă nimeni, de ce îți este căciula. Îi dădu buletinul înapoi și îi mai zise: - Stai cu ochii pe patronul tău și dacă observi că se comportă ciudat, sau acționează împotriva noastră, informează-ne... Vasile intră în sediul companiei, bucuros că scăpase, mai ales că îl trecuse pe șira spinării o transpirație rece. Când ajunse lângă biroul patronului, bătu în ușă, de unde, după ce primi un răspuns afirmativ, intră
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
-l am s-o rupt ferfeniță, abia dacă mai văd literele să citesc. Apoi, m-am plictisit să citesc mereu și mereu despre moartea lui nenea ăsta cu mustăți. În timp ce vorbea, P se uita, fix în ochii lui Amza. Ceva ciudat se întâmpla cu Amza și nu înțelegea ce. Brusc s-a desprins de privirea lui P, parcă-l hipnotiza. - Tu nu ești de-al nostru, a zis cu năduf Amza. Și constatarea asta îl va urmări, ca un blestem, toată
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
vină noaptea acasă fără să anunțe unde și cu cine este. Mii de gânduri se adunau și se destrămau în mintea ei obosită și tot atâtea întrebări rămâneau fără răspuns. Neliniștea o stăpânea deja puternic și-i provoca un sentiment ciudat de panică. L-a trezit pe Tudor și a intrat apoi în bucătărie, să-i pregătească micul dejun, după care a început să se îmbrace. Se priveau în tăcere, fără să-și vorbească. Aceeași teamă și neliniște se citea și
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
de pe malul râului Tigru cu încă o mică încăpere, se pomeniră căutați de un trimis al guvernatorului. - Cine este Noam? întrebă trimisul. - Eu sunt. Dorești ceva de la mine? - Da! Mi-a poruncit stăpânul, guvernatorul, să vii imediat la el acasă! - Ciudat... Doară numai alaltăieri am fost în vizită la el, și nu mi-a zis nimic. - Deci vii acum? insistă trimisul. - Da, vin numaidecât. Noam își luă hainele cele mai bune pe care le mai avea, se rugă lui Iahve să
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
aceea se ascunde de ochii trădătorilor. Dar nu vă faceți probleme, niciodată nu va fi prins! - îi asigură Prințișor zâmbind încurajator. - E vreun vrăjitor? - se speriară socrii. - Ferească sfântul!... Dar nu vă preocupați de persoana dumnealui. Este un tip mai ciudat și are propria sa „organizație” secretă cu care luptă pentru dreptate. Să sperăm că ea va veni și-n țara noastră după atâtea secole de zbucium și durere. - Așa-i, parcă s-a întors pământul cu fundul în sus! Într-
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
îți faci socotelile,dincolo de calculul rece al creierului , tot inima este cea care se frange.Ca într-un film cu mafioți:Gresesti.Platesti ! Cu lacrimi și nopți nedormite cu regrete și tăceri și cu imposibilitatea de a te ierta. Și , ciudat ,deși este dureros de omenesc,în cazul în care întâlnim o situație similară vom repeta aceeași greșeală .Cu toate că ,într-un colț al creierului nostru devenit deja super-sensibil la greșeală,știm exact că greșeală repetată va fi din ce in ce mai greu de iertat
GRESESTI...PLATESTI ! de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348711_a_350040]
-
papuci din ăștia la Dochia! -- Pardon? Dădu din mână, ca și când traducerea frazei în sine, nu avea cine știe ce importanță! M-a asigurat că, fără ajutorul ei, nu aș fi în stare să supraviețuiesc experimentului la care mă supuneam în mod voit. Ciudat, nu? Doar era vorba de trei zile la munte! Dă-o încolo! Am mai fost în stațiuni, nu sunt un puștan ignorant! Ideea de bază era să fiu atât de aproape de Mara încât să-mi pot etala calitățile și, cine
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
CAPITOLUL XIV SALVATORE GRECO -o prietenie fără frontiere! Dumitru Sinu împreună cu domnul Rosetti, profesorul Ene, Titi Filip, Eugen Ștefănescu și Radu Bumbaru se întâlniseră cu toții într-un restaurant din Vancouver, Canada, când s-a apropiat de ei un personaj destul de ciudat: blond, înalt, spelb și cu ochii înroșiți, poate de la aburii alcoolului sau, cine știe, poatede la fumul de țigară ce învăluia ca într-un nor de ceață siluetele celor din jur. Dumitru Sinu ridică privirea și la fel de mirat ca și
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]