3,215 matches
-
cu natura lui tenebroasă. − Nu-i rău deloc ce spui. Să ne-nțelegem: lumea trebuie luată în coarne de forțele obscure ale creației, căci altfel riscă să înțepenească în rutina ei funcțională și să sucombe uzurii morale rezultante. Eu văd coarnele ca pe două paranteze în care versiunea securitară, anchilozată, a existenței trebuie pusă. Coarnele sunt capabile s-o azvârle în aer antigravitațional, întru reașezare, să o răpească suportului prea sigur al fundațiilor; nu ești de părere? Spre-a nu se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
trebuie luată în coarne de forțele obscure ale creației, căci altfel riscă să înțepenească în rutina ei funcțională și să sucombe uzurii morale rezultante. Eu văd coarnele ca pe două paranteze în care versiunea securitară, anchilozată, a existenței trebuie pusă. Coarnele sunt capabile s-o azvârle în aer antigravitațional, întru reașezare, să o răpească suportului prea sigur al fundațiilor; nu ești de părere? Spre-a nu se mucegăi, fânul se întoarce cu furca, iar viața cu coarnele; fără aerisirea asta putrezim
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a existenței trebuie pusă. Coarnele sunt capabile s-o azvârle în aer antigravitațional, întru reașezare, să o răpească suportului prea sigur al fundațiilor; nu ești de părere? Spre-a nu se mucegăi, fânul se întoarce cu furca, iar viața cu coarnele; fără aerisirea asta putrezim de vii. − Nebună mai ești! Știu eu ce împunsături îți trebuie ție, pufni Trees voit vulgar și ușor defensiv. Of, scumpa mea rană nedeschisă, se tângui ea matern la brațul lui Ondine, există anumite lovituri pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sensul ei! De fapt, nu știm niciodată bine de ce anume facem abstracție și ce se poate fofila incognito între parantezele astea. − Dacă vrei, m-am repezit arbitrar la vechea mea lume, iar Ian a fost crâmpeiul din ea prins între coarnele dătătoare de caducitate. Manipulator al aparențelor, toreadorul e reprezentantul lumii în fața taurului; cu arta lui, el încearcă să transforme o violență animală haotică în material artistic, adică să-i imprime previzibilitate, regularitate, stabilitate, astâmpăr relativ - asta pentru a putea fixa
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la toate solicitările din mediu; trebuie făcută o selecție între ceea ce e important și ce nu. Nu pot să cred că ești atât de egoistă încât să nu accepți că lumea are probleme mai grave de rezolvat decât căutatul în coarnele tale. − Tocmai asta e, se aprinse Ondine; nimic în viață nu-i mai esențial decât uzurparea credinței în esențial de către ceea ce pare neesențial. Esența vieții e-n detalii, în așa-zisele mărunțișuri; singura șansă a buturugii de emancipare de propria
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
capul Minotaurului reprezentat extrem de detaliat, cu o rigoare cvasi-rituală, Ondine îi împărtăși și prietenei sale rezultatul investigației: − Picasso a petrecut vreo două luni desăvârșind gravura asta. Uită-te cu ce grijă redă fiecare cârlionț și smoc de păr al monstrului! Coarnele sunt doar rezultanta agonică a vastității hirsute și obscure ce le susține; vălurit ca o mare, chipul Minotaurului evocă stihia stârnită de revolta împotriva diminuării, înhăitarea necesară a lucrurilor care nu cred în propria insignifianță și-o consideră o judecată
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
puterea ei de a stârni erosul, femeia dăruiește șansa civilizatoare, capabilă să ridice dobitocul de la lupta pentru supraviețuire la duelul nobil după reguli și exigențe. Și simbolul duelului ar fi estoca, dacă înțeleg bine. − Întocmai. Pentru supraviețuit, Minotaurul are deja coarne, dar sabia e-o armă spirituală, de duel, ce presupune expunere echitabilă a combatanților - negația hegeliană. Lucrul cel mai important, ea poate fi întoarsă împotriva mânuitorului ei, ceea ce nu e cazul cu perechea de coarne. Obiectul dorinței oferă explicit, fățiș
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Pentru supraviețuit, Minotaurul are deja coarne, dar sabia e-o armă spirituală, de duel, ce presupune expunere echitabilă a combatanților - negația hegeliană. Lucrul cel mai important, ea poate fi întoarsă împotriva mânuitorului ei, ceea ce nu e cazul cu perechea de coarne. Obiectul dorinței oferă explicit, fățiș, și instrumentul necesar educării ei; asta-i clar lucrarea civilizației. Atracția impune reguli; portul armei obligă. Restul personajelor îmi par simpli reprezentanți ai diferitelor categorii de public veniți să consfințească intrarea lui Asterion în acest
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
spăimântos către noi. Întruchipăm în minte lovitura de venit, socotind cu precizie răgazul ce ni-l lasă spre a ne feri de ea. Cu iuțeala-i neîntrecută, saltul gândului în întâmpinarea ei e cornul viitor de hac celor mai aprige coarne - emolientul lor cel mai pătrunzător în imaterialitatea-i. Mintea noastră ia prima taurul de coarne, și-l conduce către platoșa de bronz fără răsunet a zădărniciei. De faptul că gândul însuși ar putea întârzia fatal, plumbuit de splendoarea formei plonjate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-l lasă spre a ne feri de ea. Cu iuțeala-i neîntrecută, saltul gândului în întâmpinarea ei e cornul viitor de hac celor mai aprige coarne - emolientul lor cel mai pătrunzător în imaterialitatea-i. Mintea noastră ia prima taurul de coarne, și-l conduce către platoșa de bronz fără răsunet a zădărniciei. De faptul că gândul însuși ar putea întârzia fatal, plumbuit de splendoarea formei plonjate în el, meșterul nu pomeni nimic; printre cretanii simandicoși de la curte, ce-l priveau ca
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
zici! aprobă Bart. Monstrul casnic al incintei nu apare ca atare pentru că nu există, dar la nevoie se ivește în locul lui câte un țap ispășitor încornorat de circumstanță. Domnilor, asta-i culmea ontologiei și misterul misterelor: ființei i se pun coarne și la propriu, și la figurat! E cel puțin victima, dacă nu chiar și autoarea, unei înșelătorii de proporții. Cât se poate de semnificativ, în Creta, adică la el acasă, mitul Labirintului nici nu pomenește de Minotaur, care nu-i
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
l-a văzut nimeni. Bart se simți tentat de o punere în perspectivă istorică a chestiunii: − Coșmarul ăsta a început, cred, cu marile descoperiri geografice, care au dovedit că există realmente ieșiri din Lumea veche înspre ținuturi paradisiace. Eu văd coarnele Minotaurului în stâlpii porții de ieșire, înspre care ne bulucim ca apucații, îmbrâncindu-ne și strivindu-ne unii pe alții; restul e bau-bau. − Chestie de mișcare browniană: cu cât panica sporește energia sistemului, cu atât zigzagul înspre ieșire devine mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
spațiului vital, strangulat în primul rând de spasmele noastre isterice. Cu alte cuvinte, mitul ieșirii din peșteră se confundă cu cel al intrării în panica de a fi victima unei curse de natură metafizică. Iată cum dezirabilei noesis îi cresc coarne amenințătoare de paranoesis! Bart așteptă câteva secunde să vadă efectul spuselor sale asupra audienței, după care, încurajat de recepția primei părți a argumentului, se simți îmboldit să continue: − Aș zice că marea capcană generatoare de isterie e chiar credința în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de tot felul concediind singurul paznic de drept al umanității noastre - conștiința. Desigur, omul ăsta cu slăbiciunile bine cultivate social e o vacă de muls cum nu se poate mai folositoare. V-am mai zis eu că ni se pun coarne... Zâmbi, amintindu-și de voiajul din martie în România și de ospitalitatea bătătoare la ochi a corturilor mizere. Îl impresionase puternic efortul acelor oameni nevoiași de-a oferi o primire mai demnă decât le permitea condiția. Simțise că foamea lor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
social. În el ne afundăm cu atât mai strașnic cu cât ne zbatem mai tare să scăpăm. Îngăduința lui perfidă ne împiedică totodată să sărim zvelt, ca acrobații cretani, peste ceea ce altfel ne-ar viza în galop sub forma unor coarne aprige și distincte. Odată bestia emasculată și resemnată cu băltitul între limite, ni se blegește și nouă saltul. Sfârșim atunci molfăiți de botul ei nici îmblânzit, nici primitor, ci de o dușmănie ce-și amână trecerea finală la act pentru că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la engleză, franceză, germană sau olandeză, prezența chipeșului tânăr avea tot dreptul să-și demonstreze măcar virtuțile apetisante și digestive. La ora șapte punct, steaua norocoasă a lui Rică urcă pe cer cu tupeu solar și zor taurin, insinuând cu coarnele o paranteză în timpul astronomic ordinar, de amurg dedat delectabil tabieturilor. Un început gemând de potențe ignorate se opinti preventiv în bezna încă distantă, invizibilă de la nivelul pământului, dar în curs de venire. La orice s-ar fi așteptat Ondine, numai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
abordat în mai multe rânduri probleme legate de complicațiile nervoase ale diabetului zaharat. A emis teoria „troficității reflexe”, care are o largă aplicare în patologia „piciorului diabetic”. În 1901, publică „Alterațiuni în nervii periferici și în mod secundar în celulele coarnelor anterioare ale măduvei în caz de diabet. Pseudostepaj” (Spitalul 21: 12, 321). În 1909, publică la Paris lucrarea „La cellule nerveuse”, prefațată de Ramon y Cajal. În 1924, abordează histochimic problema enzimelor oxidante implicate în fenomenele vieții. Abordează, în studiile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
miște. Statistici, fotografii de unelte vechi, descrieri amănunțite ale instrumentelor și lucrărilor. Nu știu cum să-mi definesc sentimentele când citesc, nostalgie, memoria vie a copilăriei? Am mai prins și eu aratul cu plugul, duceam caii de dârlogi, nu puteam ține bine coarnele, se cerea forță și pricepere. La fel era cu prășitoarea, trebuia condus calul pe mijlocul rândului, un chin pentru om și pentru cal. țin mine discuțiile despre pătrunderea noilor tehnici, bunicul meu, țăran cuprins, cumpărase semănători performante, un aparat nemțesc
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să-i interzic să-l ia pe Petter cu motoreta. Parcurgem câteva zeci de km cu M. și P. Margareta îngrijorată de ignoranța lui Petter. Nu face deosebirea între vaci și cai, dar distinge între oi și porci. "Vaca are coarne, coadă subțire, botul pătrat și face mu. Calul e mai mare, are coada ca o pensulă, n-are coarne, are botul rotund". Am obosit să fac pe pedagogul. Ce motiv ar avea copilul să învețe diferențele astea? Caii sunt rari
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Margareta îngrijorată de ignoranța lui Petter. Nu face deosebirea între vaci și cai, dar distinge între oi și porci. "Vaca are coarne, coadă subțire, botul pătrat și face mu. Calul e mai mare, are coada ca o pensulă, n-are coarne, are botul rotund". Am obosit să fac pe pedagogul. Ce motiv ar avea copilul să învețe diferențele astea? Caii sunt rari, iar familia vacilor din ce în ce mai redusă. Ne oprim la o mică fermă la Sorby. M. intră și întreabă dacă n-
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Talentul și un dar special în a se gospodări financiar au făcut din Domnia sa unul dintre baronii presei postdecembriste. Din nefericire, aceste calități s-au dovedit un cocteil amețitor. Excesele ca și interesele personale nu au întârziat să-și scoată coarnele. Multe din cruciadele conduse de dl Nistorescu împotriva Răului se arată subiective. Simpatiile și antipatiile politice - evidente. Cu cât se apropie alegerile, derapajele profesionale se înmulțesc. Ziarul devine unul de partid, dar nu al partidului sprijinit de Ringier. Ruptura este
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
douăzeci de minute, apoi se lasă la răcit, se toarnă peste pătlăgele și se leagă cu celofan. ROȘII PENTRU IARNĂ În butoiul curat, printre roșii și frunze de viță de vie, se pun intercalat hrean, pătrunjel frunze și câțiva ardei coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de sare și tot așa, până la cantitatea dorită. La sfârșit, turnăm deasupra apă fiartă, după ce s-a răcit. S ALATĂ ARDELENEASCĂ 4 kg varză, 2 kg gogoșari, 1 kg castraveți
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
trup, propriei dorințe. Și că aceste ritmuri sunt foarte diferite pentru cele două sexe". Cu alte cuvinte, faptul că au la dispoziție pilula nu le face pe femei, și a fortiori pe fetele tinere, dornice să ia imediat "taurul de coarne". Ele pretind să fie considerate egale, dar și să fie respectate ținându-se cont de aceste diferențe. Îi îndeamnă pe bărbați, care li se par adesea prea nerăbdători, să înțeleagă în egală măsură temerile, ezitările și dorințele proprii femeilor. Criza
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aceea depășea orice limite. Inutil să încerc s-o descriu. Alexandre Dumas a făcut-o în descrierea călătoriilor lui și eu nu mă pot compara cu el. Oricum, după douăsprezece ore de mîncare neîntreruptă și de băut în permanență în coarne de bou, bivol ba unele aveau proporții de colți de mamut! toată lumea se liniștește, dar nici prin cap nu le-ar da să se culce. După atîta băutură... ni se propune să plecăm cu mașina spre munți!!! Gheorghi însă se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
răstoarnă În răcoare/ Haidul arc al dorului nomad/ Să mă arunce-n piscurile goale./ Îngenuncheat pe cer În miez de noapte/ Când vântu-și face cruce și adoarme,/ Când apa sună-n pietre că un corn/ Să rupă luna vârfurile-n coarne”... Tot din surse absolut sigure știm, ca poetul Alexandru Tăcu continuă să scrie Intru iluminarea sufletului NOSTRU”. Prevestita carte a lui Alexandru Tacu-Zeletin se intitulează ,,Flaut Tenebra”, apare În 1996 la Editură Moldova din Iași, fiind prefațata de Aurel Ștefanachi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]