13,334 matches
-
echilibru, a cărei rupere conduce la conflict. 2. Tipologia conflictelor se distribuie pe multe arii, în funcție de criteriile folosite; cea mai întâlnită tipologie identifică patru tipuri mari de conflicte: conflictul-scop, care apare atunci când o persoană dorește rezultate diferite față de alta; conflictul cognitiv, bazat pe contrazicerea unor idei sau opinii ale altora privitoare la un anumit fenomen; conflictul afectiv, ce apare atunci când o persoană sau un grup are sentimente sau emoții incompatibile cu ale altora; conflictul comportamental, ce apare atunci când o persoană sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
situație conflictuală pe care mai apoi să o conducă spre dinamica obiectivelor urmărite în activitatea sa; Un factor important în producerea/stimularea conflictului este considerarea a ceea ce Kirton și McCarthy caracterizau drept un conflict sociocognitiv al grupului definit de stilul cognitiv al majorității acestuia, diferențiind între stilul inovativ și cel adaptativ. Astfel, pentru cei doi autori, stilul inovativ al unei persoane desemnează originalitate dublată de eficiență mai redusă, indisciplină și dezacord, tentativă de schimbare a regulilor, generarea unui mare flux de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
probabilă o îmbinare (în diferite ponderi) între cele două dimensiuni. Este însă interesantă această catalogare, deoarece putem identifica un echilibru dinamic pentru o echipă educațională, astfel încât conflictul să fie stimulat, susținut și, în cele din urmă, rezolvat printr-un progres cognitiv. Acest lucru cu atât mai mult cu cât, preluându-i pe Snyder și Jakes, putem spune că există o tendință spre congruență între dispozițiile personale și strategiile situaționale, astfel încât persoanele cu anumite dispoziții au tendința să caute situații sociale care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atmosferă pozitivă de respect reciproc. Observăm deci că negocierea posedă posibilități extinse de utilizare ca metodă, în sensul reconstrucției și consolidării problemelor care îmbracă o formă conflictuală în mecanismul perturbării, pentru a se obține ulterior o nouă echilibrare, un progres cognitiv important. 8.3. Medierea tc "8.3. Medierea " Așa cum aminteam în capitolul precedent, atunci când vorbeam despre negociere văzută ca un stil comunicațional, activitatea formatorului în momentul folosirii metodelor de interacțiune educațională poate îmbrăca și rolul terței părți, atunci când încearcă să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
procesul de comunicare, au loc extrem de multe conflicte, o mare parte dintre ele fiind văzute drept o sursă de perturbare a ritmului clasei, a activităților imaginate de către formator etc. În ce măsură aceste conflicte sunt urmate de achiziții (în toată aria lor: cognitive, afectiv-motivaționale, de relaționare și socializare etc.) și în ce măsură reușim să pozitivăm răspunsurile negative și formele sub care aceste conflicte iau amploare - rămâne o sarcină delicată și aflată încă predominant sub imperiul subiectivității. Deocamdată, putem consemna două stări de lucruri: - conflictul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sarcină și, pe de altă parte, trebuie să interrelaționeze cu ceilalți, ceea ce presupune un efort mult mai mare din partea lor. De aceea, remarcăm importanța deosebită a exercițiilor de „spargere a gheții” în primele momente, exerciții care nu-și propun achiziții cognitive, ci dezvoltarea unui climat relaxant și pozitiv în cadrul grupurilor nou-formate. Chiar și în cazul unor grupuri cu mai multă experiență în lucrul împreună, aceste exerciții se dovedesc deosebit de utile, deoarece elevii/studenții respectivi pierd - în intervalul temporal scurs între două
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a nu produce public o dovadă de „inconstanță”, dimensiune nesituată în lista deziderabilității sociale. Astfel, faptul că a emis public o opțiune circumscrie tot un efect de ancorare, numai că, dacă la început vorbeam de o ancorare cu dimensiuni predominant cognitive, în acest al doilea caz credem că putem face referire la un efort de ancorare condiționat socioafectiv. În manieră didactică, aceste experimente ne subliniază și mai puternic dubla deschidere (aparent contradictorie) între, pe de o parte, asigurarea pentru elevi/studenți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
didactice care utilizează activitatea pe echipe. În această ordine de idei, putem considera drept un temei de răspuns explicația oferită de către Serge Moscovici și Bernard Personnaz când vorbesc de fenomenul conversiunii percepute ca „un proces subtil de modificare perceptuală și cognitivă prin care o persoană renunță la răspunsul ei obișnuit pentru a adopta un alt răspuns, fără ca, în mod necesar, să fie conștientă de schimbare sau obligată să o facă” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 249). Acest comportament de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al doilea nivel, de inhibare controlată, pentru ca persoana în cauză să înregistreze performanță și stabilitate în procesul de instruire. 13.1.2.2. Metoda concasăriitc "13.1.2.2. Metoda concasării" Katherine Greenberg a propus un sistem intitulat COGNET (The Cognitive Enrichment Program) pornind de la metoda dezvoltată de Reuven Feuerstein (intitulată MLE - Mediated Learning Experience). Dintre cele zece elemente propuse de Greenberg vom sesiza: (1) gândirea în mod integrat - ce se referă la punerea laolaltă și utilizarea mai multor surse de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în acest din urmă caz, nu este necesar decât un efort de reactualizare a unor scheme însușite anterior, de aplicare a lor, pe când o situație-problemă desemnează o situație contradictorie, conflictuală, care rezultă din trăirea simultană a două realități (de ordin cognitiv și motivațional) incompatibile între ele - pe de o parte, experiența anterioară, iar pe de altă parte, elementul de noutate și de surpriză, necunoscutul cu care este confruntat subiectul, ceea ce deschide calea spre căutare și descoperire, spre intuirea unor noi soluții
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
util în practica educațională. Astfel, considerăm că, printre scopurile pe care metoda de rezolvare creativă de probleme ni le propune putem ușor integra ceea ce Ebert și Mitchell (apud Steers, 1988, p. 132) identificau sub denumirea de caracteristici ale unei complexități cognitive scăzute și, respectiv, ridicate, propunând dezvoltarea unui model care să urmărească trecerea de la primul tip la cel de-al doilea (unele dintre aceste concluzii par să fie similare cu cele prevăzute - este adevărat, mult mai limitativ acțional - de către paradigma sociocognitivă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unui model care să urmărească trecerea de la primul tip la cel de-al doilea (unele dintre aceste concluzii par să fie similare cu cele prevăzute - este adevărat, mult mai limitativ acțional - de către paradigma sociocognitivă). Astfel, după autorii citați, o complexitate cognitivă scăzută are următoarele efecte: - tendința categorizării și stereotipizării; structurile cognitive depind de reguli fixe și simple; - conflictele interne care apar sunt simplificate; doar puține alternative relaționate sunt generate, iar închiderea problemei este rapidă; - comportamentul este aparent ancorat în condițiile externe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cel de-al doilea (unele dintre aceste concluzii par să fie similare cu cele prevăzute - este adevărat, mult mai limitativ acțional - de către paradigma sociocognitivă). Astfel, după autorii citați, o complexitate cognitivă scăzută are următoarele efecte: - tendința categorizării și stereotipizării; structurile cognitive depind de reguli fixe și simple; - conflictele interne care apar sunt simplificate; doar puține alternative relaționate sunt generate, iar închiderea problemei este rapidă; - comportamentul este aparent ancorat în condițiile externe; contribuția persoanei este minimă; - câteva reguli acoperă o arie extinsă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
relaționate sunt generate, iar închiderea problemei este rapidă; - comportamentul este aparent ancorat în condițiile externe; contribuția persoanei este minimă; - câteva reguli acoperă o arie extinsă de fenomene; există slabe distincții între situații separate. La rândul lor, nivelurile ridicate ale complexității cognitive sunt văzute de către cei doi autori ca având următoarele linii directive: - sistemul cognitiv este mai puțin determinist; numeroase alternative relaționate sunt generate și luate în considerare; - mediul conține numeroase căi de dezvoltare; el este mai puțin compartimentat; - indivizii folosesc multe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
condițiile externe; contribuția persoanei este minimă; - câteva reguli acoperă o arie extinsă de fenomene; există slabe distincții între situații separate. La rândul lor, nivelurile ridicate ale complexității cognitive sunt văzute de către cei doi autori ca având următoarele linii directive: - sistemul cognitiv este mai puțin determinist; numeroase alternative relaționate sunt generate și luate în considerare; - mediul conține numeroase căi de dezvoltare; el este mai puțin compartimentat; - indivizii folosesc multe procese interne. Rezolvarea creativă de probleme introduce, de asemenea, câteva reguli de bază
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
amendări ale fiecărui articol pentru a exista o unitate a acestora, și se va alcătui „Ziarul”. Pentru Ioan Cerghit, jocurile de simulare constau în „simularea unor situații (adeseori conflictuale, de luare de decizie) care, în raport cu tema dată, ce circumscrie cadrul cognitiv de acțiune, determină participanții (doi sau mai mulți deținători ai puterii de decizie, jucătorii) să interpreteze anumite roluri, funcții sau ansambluri de comportamente uneori foarte bine precizate, alteori mai confuze, și în aceste condiții să ajungă la realizarea obiectivelor prestabilite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este necesar - a reperelor importante ale concluziilor), care va sintetiza informațiile rezultate din analizele de grup și din dezbaterea în plen, va accentua ideile valoroase și va dezvolta aspectele apărute în derularea reuniunii, pe care le poate utiliza în acoperirea cognitivă și motivațională a demersului său, încurajând activitățile de învățare prin descoperire. 13.3.2. Utilizarea conflictului în învățaretc "13.3.2. Utilizarea conflictului în învățare" 13.3.2.1. Tehnici de competițietc "13.3.2.1. Tehnici de competiție" O
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
așa cum observă Jakob Nielsen (1997 - online), focus-group-ul constă în aducerea laolaltă a unui număr de persoane (între șase și nouă cursanți) pentru a discuta o problematică anume, discuția fiind condusă de un moderator; simultan cu focalizarea pe achizițiile de natură cognitivă (învățare și producerea unor noi idei), focus-group-ul urmărește capacitarea reacțiilor spontane ale participanților, experiența personală a acestora (deoarece se observă că există de multe ori diferențe între ceea ce oamenii afirmă comparativ cu ceea ce oamenii fac efectiv în situațiile respective). Participanții
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Atât în cadrul analizei de tip cooperativ, cât și competițional, modalitățile de construcție a interrelaționărilor în cadrul grupului sunt importante pentru activitate și pentru performanța grupului respectiv. Trebuie să observăm că, în fapt, aceste metode nu aduc nimic din punct de vedere cognitiv (în sensul unor informații învățate), dar importanța lor în succesul altor metode ce folosesc grupul și în dezvoltarea unei atmosfere propice învățării, în general, în clasă, este evidentă. Dacă este să gândim metoforic este similar timpului pierdut pentru ca lemnele cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Inc., New York. DeVito, J. (1988), Human Communication, The Basic Course, Harper & Row, Inc., New York. Dinu, M. (1997), Comunicarea: repere fundamentale, Editura șiințifică, București. Dobrescu, E.M. (1998), Sociologia comunicării, Editura Victor, București. Doise, W.; Mugny, G. (1998), Psihologie socială și dezvoltare cognitivă, Editura Polirom, Iași. Dornan, J. (1999), Strategiile succesului, Editura Curtea Veche, București. Dragu, A. (1996), Structura personalității profesorului, Editura Didactică și Pedagogică, București Duck, S. (2000), Relațiile interpersonale: a gândi, a simți, a interacționa, Editura Polirom, Iași. Dumitru, I.Al.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
literar, transgresează în fapt granițele criticii literare. Îi are în vedere mai întâi pe fondatorii metodei hermeneutice în spațiul cultural românesc (Mircea Eliade și Adrian Marino) și articulează celelalte studii într-un „lanț” prin care tinde să constituie un model cognitiv de anvergură, reflectare a unei paradigme imaginative în gândirea contemporană. Cu volumul Cultura: modele, repere, perspective (2002) S. se orientează spre domeniul vast al culturii în general, cu o mare cuprindere în discutarea unei problematici complexe și de interes în
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
greu de realizat. Totuși, autoarea spune: „Într-o accepțiune recunoscută de marea majoritate a specialiștilor, educația fizică reprezintă o componentă a educației generale, care prin intermediul exercițiului fizic, desfășurat în mod organizat și independent, produce schimbarea comportamentului uman în plan motric, cognitiv, social, estetic și afectiv.”. Sintetizând o parte din definițiile prezentate, Dragnea A. și colaboratorii (2006) definesc educația fizică astfel: „educația fizică apare ca o componentă a educației generale,exprimată printr-un tip de activitate motrică (alături de antrenament sportiv, competiție, activități
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
printr-un tip de activitate motrică (alături de antrenament sportiv, competiție, activități de timp liber, activități de expresie corporală și activități de recuperare), desfășurată organizat sau independent, al cărei conținut conceput specific vizează optimizarea potențialului biomotric al individului, precum și a componentelor cognitivă, afectivă, și social-relațională, determinând creșterea calității vieții.”. Așa cum am afirmat împreună cu Ghenadi V. și Grapă F. (2002), noi considerăm că „educație fizică și sport”, cuvinte sau noțiuni, rostite sau scrise ca atare, unul după altul, definesc și reprezintă înainte de toate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
indici superiori de execuție: coordonare, precizie, viteză, ușurință, plasticitate, automatizare.”. Definirea termenului de deprindere motrică este formulată de mai mulți autori, și are următoarele aspecte: „Deprinderea este o manieră de comportare dobândită prin repetare (exersare), ca sinteză realizată pe plan cognitiv și senzorial-motric.” Epuran, M. și Horghidan V. (1994) „Deprinderea motrică este un act motor voluntar, care, prin exersare în aceleași condiții se automatizează asigurând un randament superior (precizie, rapiditate, coordonare, ușurință) cu un consum redus de energie nervoasă și musculară
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Tema: lovirea mingii cu piciorul de pe loc și din deplasare. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: învățarea consolidarea lovirii mingii cu piciorul de pe loc și din alergare; dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării între coechipieri. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să lovească mingea cu piciorul din deplasare, de mai multe ori, succesiv, pe o direcție dinainte stabilită; O2 Psihomotor: să aprecieze corect distanța și să lovească mingea cu piciorul de pe loc și din deplasare, cu forță (minimum 6 metri); O3
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]