2,483 matches
-
New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> tren din asta de marfă, trenul de persoane era pentru soldații sovietici. Soldații erau foarte cumsecade cu noi. Cu trenul asta am mers câteva luni, </spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">câteva luni am locuit în tren</spân></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">! Trenul
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
mod normal, ar fi trebuit să fie tensionate din cauza conlocuirii și... bucătăriei comune. Baia comună deranja mai putin, să zicem. Bucătăria comună crea cele mai mari animozități de obicei. Atunci când în bucătărie sunt dou</spân></spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">a</spân></spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> gospodine și
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
cele mai mari animozități de obicei. Atunci când în bucătărie sunt dou</spân></spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">a</spân></spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> gospodine și două funduri care se lovesc... nu e simplu</spân></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> avem drepturi egale”. Adică, de pildă, despre cameră de trecere, pentru care de fapt noi plăteam chiria și aveam noi mobilă acolo, a zis: „</spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">avem drepturi egale, camera asta e comună, si a noastră, si a voastră</spân></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
când m-am mutat la bloc în Râmnicu-Vâlcea, a </spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">fost prima locuința stabilă - până atunci locuind numai pe șantiere. </spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">Pe șantiere stăteam în colonii muncitorești, în bărăci</spân></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
stăteam la comun m-au chemat să stăm de vorbă. Și m-au ajutat să intru mai ușor la rand la apartamente. Eu voiam în Drumul Taberei, să fiu mai aproape de locul de muncă. Dar </spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">nu aveau decât în Balt</spân></spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
să fiu mai aproape de locul de muncă. Dar </spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">nu aveau decât în Balt</spân></spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">a</spân></spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> Albă. Costă
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">nu aveau decât în Balt</spân></spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">a</spân></spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> Albă. Costă 45 de mii de lei.</spân></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
împotriva: „Noi suntem o familie de comuniști! Tu o să fii prima capitalista din familie!”</spân></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">. „Dar, mama, eu </spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">știu de la Marx că capitaliștii exploatează. Eu nu exploatez pe nimeni, eu doar îmi iau o garsonieră</spân></spân></spân></spân><spân style="color: #000000
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">știu de la Marx că capitaliștii exploatează. Eu nu exploatez pe nimeni, eu doar îmi iau o garsonieră</spân></spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">.” </spân></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> „Nu are importanță, dacă ai proprietate, esti
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> „Nu are importanță, dacă ai proprietate, esti capitalista!”. „Ei, atunci îmi asum, o să aveți o capitalista în familie! Dar înseamnă că </spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">țara asta se umple de capitaliști, ca toți își cumpără case!”.</spân></spân></spân></spân></p> Dorotea Weissbuch În 1968 m-am mutat într-un
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
anilor 60. Acești modși postmoderni, vin mai degrabă pe filiera bătrânilor punkiști John Cooper Clarke și Mark Smith puși pe subiecte mai recente, care seamănă cu cele ale lui The Streets sau Half Mân Half Biscuit. </spân></spân><spân style="color: #252525;"><spân style="font-size: medium;"> Dincolo de estetic, băieții sunt mai degrabă o trupă de post-punk, în primul rând pentru spirit avangardist, vers caustic și asumat politic.</spân></spân></spân></p> Versurile joacă între ambiguitatea unui beatnik care conversează cu un
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
Modșii: capitalismul trebuie chestionat! Pe de altă parte critică nu vine pe-o filiera intelectualist-culturalistă, cu performanceuri elitiste ori citate din Deleuze, ci mai degrabă pe-o filiera Oi! Punk, Williamson fiind un ins din popor, un ”</spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">average blue collar”, unde call center-ul este nouă fabrică, așa cum își descrie acesta condiția</spân></spân><spân style="font-size: medium;">.</spân></spân></p> Albumul abundă în ironii stilistice. De exemplu, ”Live tonight” începe cu un
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
al căror ”dezbateri” nu influențează și nu dau vreun sens vieții de zi cu zi a celor de jos. După Jason, sistemul marelui capital e-n tot și-n toate; ne lovește și ne condamnă la delir: ”</spân><spân style="color: #222222;"><spân style="font-size: medium;"> He’s still with uș/ În our arses, în our food, în our brains and în our death/ În our failure to grab hold of what fucking little we have left/ We have lost the
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
the loss of sight/ We have lost our fucking minds, alright/”. </spân></spân></spân></p> În În quite streets, refrenul ”That’s the angle” fotografiază neromanțat și fără floricele străzile prea liniștite ale claselor de jos, al ”</spân><spân style="color: #222222;"><spân style="font-size: medium;">nowhere money în nowhere land”. </spân></spân><spân style="font-size: medium;">Jason folosește o metaforă mișto când vorbește despre cum se vinde forță de producție. Acesta compară ziua de lucru a muncitorului cu vinderea viselor
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
ouț fine cheese made by the tool from Blur<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote3sym" name="sdfootnote3anc"><sup>3</sup></a>/ Even the drummers a fucking MP<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote4sym" name="sdfootnote4anc"><sup>4</sup></a></spân><spân style="color: #222222;"><spân style="font-size: medium;">, fuck off you cunt, șir/ Die trying whilst the others just live lying/ Rife all polish, no strife” (Rupert Trousers). </spân></spân></spân></p> Unele dintre puținele critici care pot fi aduse albumului e că
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
cum sună apelul finanțatorului? Criteriile, sugestiile și direcția ar fi astfel urmărite cât mai fidel pentru asigurarea succesului. Dar daca, precum e cazul Clujului, aplicația nu a fost câștigătoare, cum putem interpreta persistentă? Mirarea a fost mai degrabă <spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">că nu a câștigat Cluj, decat că a câștigat Timișoara, chiar dacă unele voci au conchis că, de fapt, clujenii sunt norocoși că nu au câștigat, deoarece i-ar fi așteptat doar valuri de scumpiri. Candidatura
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
la un nivel depășit doar de București și cot la cot cu Constantă și Timișoara. </p> Deși în prima parte a lui 2016 numărul de locuințe de închiriat a crescut cu 41,3% față de același interval din 2015<spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">, conform agenției Edil Imobiliare (Ziua de Cluj 2016), oferta de locuințe este redusă pentru un oraș cu o populație studențeasca totală</spân></spân> <spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">de aproximativ 80 de
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
41,3% față de același interval din 2015<spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">, conform agenției Edil Imobiliare (Ziua de Cluj 2016), oferta de locuințe este redusă pentru un oraș cu o populație studențeasca totală</spân></spân> <spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">de aproximativ 80 de mii și doar 13 500 de locuri de cămin. Mai mult, prețul chiriilor este similar cu cel din București. La 1,5 la suta din totalul fondului locativ, fondul locativ public
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
buletin/ carte de identitate, persoane care au ocupat abuziv o locuință din fondul locativ de stat sau au fost evacuate în urmă rezilierii unui contract de închiriere). Ulterior, atât numărul aplicanților, cât și cel al locuințelor </spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">atribuite au</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;"> scăzut vertiginos. Însă nevoia de locuire nu s-a evaporat, cu atat mai mult cu cât în anul 2010 au fost evacuate 350
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
fondul locativ de stat sau au fost evacuate în urmă rezilierii unui contract de închiriere). Ulterior, atât numărul aplicanților, cât și cel al locuințelor </spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">atribuite au</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;"> scăzut vertiginos. Însă nevoia de locuire nu s-a evaporat, cu atat mai mult cu cât în anul 2010 au fost evacuate 350 de persoane de pe strada Coastei și mutate în Pată Rât. Chiar dacă numărul
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
vârstă, geografice sau de orice altă natură, fără a sublinia modul de productie al inegalităților. Chiar și atunci când sunt exprimate problemele de natură economică ale romilor, combinația dintre clasa și etnie este invizibilizată. </p> Încă de pe prima pagină<spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">, l</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">a fel ca în cazul Timișoarei, aplicația Clujului face apel la tumultosul context european socio-politic din perioada recentă. Timișoara discuta despre o criză a
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
de productie al inegalităților. Chiar și atunci când sunt exprimate problemele de natură economică ale romilor, combinația dintre clasa și etnie este invizibilizată. </p> Încă de pe prima pagină<spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">, l</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">a fel ca în cazul Timișoarei, aplicația Clujului face apel la tumultosul context european socio-politic din perioada recentă. Timișoara discuta despre o criză a participării și a valorilor, iar Cluj despre soluția re-semnificării Europei prin
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
face apel la tumultosul context european socio-politic din perioada recentă. Timișoara discuta despre o criză a participării și a valorilor, iar Cluj despre soluția re-semnificării Europei prin activități culturale. Fundamentul celor două aplicații este deosebit de asemănător. </spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">Aplicația Clujului se bazează pe trei scopuri declarate: angrenarea comunităților orașului (Culture Connects); transformarea în oraș de prim rang european în arta și cultura (Culture Inspires); punerea culturii la treabă pentru dezvoltarea orașului (Culture Works
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
Clujului se bazează pe trei scopuri declarate: angrenarea comunităților orașului (Culture Connects); transformarea în oraș de prim rang european în arta și cultura (Culture Inspires); punerea culturii la treabă pentru dezvoltarea orașului (Culture Works). Contribuția este „</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;"><i>nimic mai puțin decât resemnificarea Europei</i></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">”. De menționat este motivația pentru Culture Connects: pentru că, în perioada recentă, Clujul s-a transformat într-o
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]