15,554 matches
-
și scrisori. ,Sfîntul Mina, singurul nume care se ridica odios și amenințător din harta anilor opriți." Poveste despre îngeri și demoni. Vindecători. Și despre veștile, jumătate albe, jumătate negre, care călătoresc, fără să moară vreodată, între două tristeți în oglindă. Comparația e, de fapt, un reostat de muzici. Acutele nu trec, mai curînd gravele, făcînd să vibreze, abia-abia, două poze despărțite de ani, dar la fel de palide, că nici nu știi dacă figurile din ele au fost vreodată aievea. Anca Maria Mosora
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
intru în detalii, fiindcă seismul din familia prietenului continuă, iar croșeele domnului președinte Băsescu trimise spre domnul Premier Tăriceanu cu ocazia grevei dascălilor, explicate în conferințe de presă televizate, sunt înghionteli de la grădinița cu program prelungit, dacă am îndrăzni vreo comparație... Însă, domnul președinte e nedrept, fiindcă, dintr-o știre de Jurnal tv, aflăm că domnul Prim-ministru și-a respectat, totuși, sadismul întrebării , Vreți să vă fac hotel ?", adresată sinistraților din Timiș, drept care, până la darea în folosință a... hotelului, aceștia
Rămâne cum am stabilit! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11127_a_12452]
-
un amestec viu de porții din multe generații, înrudite de-o idee: școala-școală, cultura-cultură. Ele, toate, sens contra sens, bunicii de ieri și studenții de azi, au contat și contează în biografia unui grup de oameni pentru care valoarea înseamnă comparație, circulație: ,Și mai este încă un lucru interesant: ne cunoșteam generația. Îi știam pe profesorii de la Arhitectură, știam cine sînt colegii noștri de acolo, cine era la Filosofie, la Belle Arte. Ne întîlneam... De aceea Liga studenților, în '90, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11106_a_12431]
-
reduce - își modelează - percepțiile și impresiile. Întotdeauna. De-a lungul tuturor zilelor sale pline de fervoare". Arta Canarelor - credea García Cabrera - mizează pe un peisaj care cuprinde oricum marea și muntele. Dar nu ca într-un ghid turistic, nu făcând comparații între faimoasele piscuri și iscând rivalități insulare inutile. Și fără mantii canariene și pălăriuțe de paie din Tenerife. Toate astea nu sunt altceva decât note de culoare locală - spunea el - niciodată nu reprezintă teme fundamentale ale artei și nici sentiment
Centenar Pedro García Cabrera by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11171_a_12496]
-
care parcă l-ar întreba ,Ramses, unde-ți este trupul?" Răspunsul la o astfel de provocare e una din paginile pline de senzualitate adolescentină, una din acele pagini incriminate în 1935, pe care o transcriu pentru a da posibilitatea unei comparații cu limbajul prozei noastre mai recente: ,Îi scoteam sânii pe rând, întotdeauna câte unul, să-i sărut sfârcul cu evlavie și recunoștință, fără patimă răscolitoare, fără dorința posedării, ci mai degrabă cu iubirea copilului întârziat la sânul mamei. Poate pentru că
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
pe lângă pornografii noștri de azi. Limbajul lui nu e vulgar, chiar dacă unele scene pot părea vulgare. Categoric, din perspectiva de astăzi, acuza de pornografie la adresa prozei lui H. Bonciu ne apare cu atât mai nemotivată cu cât avem termeni de comparație mult mai îndrăzneți în libertinaj. În această direcție, ar putea fi revendicat ca un precursor, dar cu o perspectivă mai complexă asupra sexualității. H. Bonciu nu reprezintă un pericol real pentru ierarhia consacrată a valorilor interbelice. Din această parte, nu
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
la "cazul" Vintilă Horia", www.adevărul.ro, 8 februarie 2016. PLEȘU, Andrei, "Greșeală, vina, justiție", în www.adevărul.ro, 1 februarie 2016. PLEȘU, Adrei, "Memoria înjumătățita", în www.dilemaveche.ro, 18 februarie 2016. SHAFIR, Michael, Între negare și trivializare prin comparație. Negarea Holocaustului în țările postcomuniste din Europa Centrală și de Est, Editura Polirom, Iași, 2002. SHAFIR, Michael, "Unacademic academics: Holocaust deniers and trivializers în post-Communist România", în Nationalities Papers, 42:6, 2014. TEODORESCU, Bogdan; Dan Sultănoiu, "The Electoral Republic of
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
M. D. Le Compte "folosesc criteriile comparabilității (gradul de finețe a descrierilor și de exactitate a definirii unităților de analiză, a conceptelor generate, a caracteristicilor populației și situațiilor pentru a permite altor cercetători să utilizeze rezultatele studiului ca bază de comparație) și translabilității (claritatea descrierii poziției teoretice și a tehnicilor de cercetare) pentru a decide în legătură cu generalizabilitatea." În acest sens este utilă cercetarea calitativa a comunismului românesc. Nu putem avea pretenția de a elabora un model teoretic despre comunismul din România
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tot mai puțini, sau se poate baza în continuare pe o susținere consistentă? Am încercat să răspundem la aceste întrebări făcând o analiză simplă asupra evoluției caracteristicilor publicului de stânga din România. O lucrare publicată de echipă Infopolitic propune o comparație interesantă cu privire la evoluția publicului de stânga, în România ultimilor ani. Această comparație este realizată în jurul mai multor date sociologice, dar în special în jurul datelor furnizate de două sondaje de tip exit-poll, realizate spre finalul mandatelor președinților PSD Mircea Geoana și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
consistentă? Am încercat să răspundem la aceste întrebări făcând o analiză simplă asupra evoluției caracteristicilor publicului de stânga din România. O lucrare publicată de echipă Infopolitic propune o comparație interesantă cu privire la evoluția publicului de stânga, în România ultimilor ani. Această comparație este realizată în jurul mai multor date sociologice, dar în special în jurul datelor furnizate de două sondaje de tip exit-poll, realizate spre finalul mandatelor președinților PSD Mircea Geoana și Victor Ponta. Am dorit o analiză a profilului publicului care a votat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dorit o analiză a profilului publicului care a votat PSD la două alegeri europene, în 2009 și, respectiv, în 2014. Datele au fost preluate din exit-poll-uri realizate de companiile CCSB (pentru 2009) și Sociopol (pentru 2014). Pornind de la datele acestei comparații, dorim să combatem o parte din miturile construite în societatea românească cu privire la publicul de stânga și să constatăm care sunt tendințele de evoluție în ceea ce privește caracteristicile acestui public pentru viitor. În primul rând, vom prelua modelul de comparație propus de echipă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de la datele acestei comparații, dorim să combatem o parte din miturile construite în societatea românească cu privire la publicul de stânga și să constatăm care sunt tendințele de evoluție în ceea ce privește caracteristicile acestui public pentru viitor. În primul rând, vom prelua modelul de comparație propus de echipă Infopolitic, în care se propune o evaluare în termeni relativ echilibrați. Citând din metodă propusă de Infopolitic, reținem că premisa de la care s-a plecat este aceea că în cei cinci ani în care PSD a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fost condus de Victor Ponta s-au produs schimbări interesante în profilul standard al electoratului tradițional al PSD, iar aceste schimbari nu sunt neapărat în linia la care opinia publică s-ar putea aștepta. Nu s-a optat pentru o comparație între sondaje, ci între date de exit-poll, din dorința de a reține informații cât mai relevante. Apoi, dintre tipurile de scrutin avute în vedere, doar trei ar fi putut fi relevante pentru votul politic, fără a fi afectate de personalizarea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
liste, tipul de scrutin în care contează cel mai mult votul politic) sau de alegerile pentru listele de candidați pentru alegerile locale (listele de consilieri județeni). În realitate, însă, există câteva elemente care au forțat alegerea metodei, lăsând că singura comparație utilă cea referitoare la votul pentru alegerile europene. Mai întâi, la alegerile parlamentare și la cele locale din 2012, PSD a candidat pe liste comune cu PNL, în cadrul Uniunii Social Liberale, fiind practic imposibil de diferențiat votul pentru PSD, pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
alegerile parlamentare și la cele locale din 2012, PSD a candidat pe liste comune cu PNL, în cadrul Uniunii Social Liberale, fiind practic imposibil de diferențiat votul pentru PSD, pentru a-l putea compară cu cel din perioada anterioară. Așadar, singura comparație viabilă este cea din alegerile europene. Însă, ca un argument suplimentar, acest tip de alegeri este unul care ofera date destul de relevante pentru votul politic: la alegerile europene nivelul participării la vot este unul relativ scăzut, ceea ce înseamnă o concentrare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
vede mai bine în cazul unui scrutin cu participare la vot redusă: "cu cat prezența la urne este mai mică, cu atat rolul structurii de partid și importanța electoratului captiv cresc"9. Pentru corectitudine, reținem și diferențele care pot influența comparațiile - în 2009, PSD se află la guvernare într-o coaliție cu PDL, iar în 2014 PSD se află la guvernare, insă tocmai după ce se dizolvase coaliția USL. O altă diferența este dată de prezența la urne, cu 710.000 mai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în număr de voturi înmulțind cu voturile valabil exprimate (cf. BEC). Astfel, pe baza exit-poll-urilor CCSB/SocioPol și a datelor oficiale se poate estima numărul de tineri, femei, persoane cu studii superioare etc. care a votat cu fiecare partid. Rezultate - comparație PSD 2014 vs PSD 2009 O primă concluzie arată că numărul de votanți pentru stânga a crescut din 2009 până în 2014 - mai întâi, atât în cifre absolute (jumătate de milion de voturi mai mult în 2014 față de 2009), dar și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ar fi fost mai mare). Că o imagine generală, constatăm că, după 5 ani, stânga a ajuns la egalitate cu dreapta. Diferența dintre dreapta și stânga era mai mare în 2009 decât este acum (de la 16% a ajuns la 3%) Comparații în funcție de geografie și tip localitate O a doua concluzie relevanță arată o creștere a votului pentru PSD în urban, profilul alegătorilor de stânga apropiindu-se mai mult de profilul populației României, după ce, în trecut, caracterul rural al alegătorilor PSD era
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
un an, într-un moment electoral clar. Datele culese de mai multe sondaje CSCI ulterior (2014, 2015, chiar și ianuarie 2016) confirmă o bună parte din aceste concluzii, însă ele nu sunt luate în calcul, pentru că vrem să păstrăm o comparație realistă între două momente electorale. Probabil, alegerile locale și parlamentare din acest an, derulate în sistem electoral comparabil cu cel al alegerilor europene (liste de candidați, vot politic preponderent, mai puțină influență personală asupra campaniilor) vor oferi informații suficiente pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
două momente electorale. Probabil, alegerile locale și parlamentare din acest an, derulate în sistem electoral comparabil cu cel al alegerilor europene (liste de candidați, vot politic preponderent, mai puțină influență personală asupra campaniilor) vor oferi informații suficiente pentru o nouă comparație și pentru o evaluare a perspectivelor pentru publicul de stânga din România. La momentul actual, constatăm, în rezumat, că publicul PSD nu a scăzut, ci dimpotrivă, a crescut sau, cel putin, s-a consolidat. Creșterea a avut loc în urban
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Totul și începuse... Am toată luciditatea să recunosc, în final, că muzica sferelor emisă de blocul operator fusese asemeni unei lansări Nasa în spațiu... Câți la noi, în Europa, în lume,... câte minți se ridică la o astfel de înălțime?... * Comparații între cei evoluați și brute, eu nu fac niciodată. Fiecare, cum a dat Domnul... Ce mă miră însă pe mine din zi în zi mai mult e datul în stambă al mijloacelor noastre de informare. Faptul că oameni extraordinari, precum
Panduri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11163_a_12488]
-
vază al regimului? A îndrăznit el puțin sau deloc, în timp ce alți scriitori români, în exact aceeași perioadă, au făcut mai mult și mai convingător? Criticul ar fi trebuit, cred, să opereze aceste puneri în context și să facă unele, simple, comparații. Statura lui Preda s-ar fi dimensionat atunci într-un mod mai realist. A judeca un autor din afara sistemului de pârghii și lanțuri ce i-a strâns viața și opera, și a focaliza, dintr-o postură comodă, ferită de orice
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
Daniel Cristea-Enache Racomanul românesc postrevoluționar nu are încă numele bun pe care îl merită. La trei luștri și mai bine de la decembrie 1989, comparația cu realizările epice din timpul vechiului regim rămâne defavorabilă, iar măscările unora dintre tinerii prozatori nu fac decât să întărească senzația de regres estetic. Este evident pentru aproape toată lumea că s-au schimbat, la noi, contextul istoric și paradigma culturală
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
decât un popor este la fel de reală ca cea care te situează într-o comunitate mai mică, regională, dar cu particularități tot atât de distincte și de valoroase. în fine, al treilea motiv este exilul, un fenomen postmodern complex, care obligă la permanente comparații între națiunea proprie și cea adoptivă. Dificultățile autodefinirii, complexele de inferioritate, noile și vechile idealuri de viață, valorile etice, costumele, obiceiurile culinare, ritualurile religioase, atitudinea față de bani, dragoste sau moarte conturează imagologia ca un important dialog între culturi și mentalități
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
cărțile Clarei Mărgineanu sunt un fel de albume de amintiri, o celebrare a iubirilor trecute, o privire melancolică spre propria tristețe, asumată ca destin. S-a spus despre poezia Clarei Mărgineanu că este ca un strigăt, s-a făcut chiar comparația, banală, cu tabloul lui Munch. Mă tem că nu este așa. Versurile sale nu au nici stridența țipătului lui Munch, nici tonurile de jelanie specifice poeziei populare. Ele seamănă mai degrabă cu versurile lui Leonard Cohen. Puținătatea mijloacelor poetice, mesajul
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]