8,996 matches
-
fiecăreia din cele două poziții. Președintele audiase ambele tabere și luase o decizie. Hotărînd să reînnoiască Clauza, hotărîse în mod conștient să nu o suspende. La două zile după aceea, în cursul unei dezbateri pe tema Legii comerțului și a competitivității din 1987, William Armstrong, din Colorado și Christopher Dodd, din Connecticut, împreună cu alți cîțiva senatori au propus amendarea proiectului legislativ de suspendare a Clauzei României pentru o perioadă de șase luni. Cosusținătorii știau că dacă Senatul aprobă acel amendament care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Economic Cooperation and Development, London, 1986 Wolff, Robert Lee, The Balkans in Our Time, W.W. Norton & Company, Inc., New York, 1967 Zagoria, Donald S., The Sino-Soviet Conflict, 1956-1961, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1962 Zamfir, Alexandru, and Rapcea, Constantin, Strategia competitivității în comerțul internațional, Editura Politică, București, 1976 Articles and Periodicals Bacon, Walter M., Jr., Romania: Neo-Stalinism in Search of Legitimacy, "Current History" (April, 1981), 168-172 Becker, Abraham et al., The 27th Congress of the Communist Party of the Soviet Union
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Brookings Institution, Washington, D.C., 1987, p. 331 1355 Andreas C. Tsantis, Roy Pepper et al., Romania: The Industrialization of an Agrarian Economy Under Socialist Planning, The World Bank, Washington, D.C., 1979, p. 575; Alexandru Zamfir și Constantin I. Rapcea, Strategia competitivității în comerțul internațional, Editura Politică, București, 1976, p. 135 1356 "Agerpres", 31 august 1969, p. 23 1357 Walter F. Mondale, East-West Trade: A Congressional Perspective, New York University Center for International Studies Policy Papers, vol. 3, (1970), p. 9; Steven Elliott
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comerțului exterior ........................................................................ 55 2.2. Fundamentarea teoretică a rolului comerțului exterior în susținerea creșterii economice ....................................................................... 63 2.3. Corelația comerț exterior-creștere economică în lumea contemporană ............................................................................. 71 2.4. Strategiile comerciale de dezvoltare: "export promotion" versus "import substitution" ...................................................................... 86 2.5. Competitivitatea internațională condiție a succesului strategiilor de dezvoltare .................................................................................. 96 3. Rolul comerțului exterior în dezvoltarea economică a României privire retrospectivă ........................................................................ 113 3.1. Importanța comerțului exterior ca ramură a economiei naționale ...... 113 3.2. Deficiențele strategiei de substituire a importurilor ........................ 118
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
2. Demonopolizarea și descentralizarea activității de comerț exterior ... 144 4.3. Reforma politicii comerciale ...................................................... 148 4.4. Liberalizarea comerțului exterior și politica monetar-valutară ......... 156 4.5. Liberalizarea schimburilor comerciale și evoluția macroeconomică ... 161 4.6. Liberalizarea revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești ................................................................................... 168 5. Acordurile regionale de creare a zonelor de liber schimb și impactul lor în economie .............................................................................. 173 5.1. Crearea zonei de liber schimb între România și țările UE ............... 173 5.2. Acordul de participare a României
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și ecologică ale dezvoltării. Ținând cont de prioritățile economiei românești contemporane și în special de procesul de integrare a țării noastre în cadrul structurilor europene este necesară implementarea unei politici eficiente de promovare a exporturilor pe fondul creșterii de ansamblu a competitivității în cadrul sectoarelor care produc pentru exterior și înglobarea în oferta de export, întrun procent din ce în ce mai însemnat, a unor produse cu un nivel înalt de prelucrare și o valoare adăugată ridicată, care să facă față cu succes concurenței de pe piața internă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Centrului Român de Comerț Exterior, Institutului European din România, Băncii Naționale a României, etc. Toate acestea ne-au permis formarea unei viziuni de ansamblu asupra relației existente între comerțul exterior și dezvoltarea economică a țării noastre, precum și asupra strategiilor potențial aplicabile în vederea ridicării competitivității de ansamblu a economiei românești, necesare pentru realizarea unei integrări cât mai eficiente în interiorul Uniunii Europene lărgite și care să poată conduce în final la ridicarea nivelului venitului pe locuitor, a standardului de viață precum și la minimizarea efectelor negative inerente
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
context a fost realizată și analiza statistică a corelației existente între comerțul exterior și procesul de creștere economică pentru țările aparținând continentelor european și asiatic, fiind evidențiată în final condiția de bază a succesului strategiilor comerciale de dezvoltare nivelul de competitivitate internațională. În capitolul al treilea " Rolul comerțului exterior în dezvoltarea economică a României-privire retrospectivă" este prezentată importanța comerțului exterior în cadrul procesului de dezvoltare economică a României pentru perioada planificării centralizate. Politica comercială aferentă ultimei decade a perioadei respective s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
o modificare a structurii competiționale pe diferite piețe de pe plan intern, au condus la sporirea rolului deținut de acest sector în cadrul mecanismului funcțional de ansamblu al economiei naționale, fiind în același timp însă și un important revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești. Capitolul al cincilea " Acordurile regionale de creare a zonelor de liber schimb și impactul lor în economie" este consacrat unei prezentări a acordurilor de comerț liber încheiate de țara noastră după 1990, accentul fiind pus cu precădere
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
înscrierii țării noastre pe traiectoria unei strategii de dezvoltare bazate pe avantajul competitiv, în contextul mai larg al integrării în Uniunea Europeană. Acest studiu își propune o încercare de cercetare a posibilităților deținute de România, ținând cont de potențialii poli de competitivitate caracteristici economiei naționale, de a realiza o îmbinare optimă a celor două tipuri de strategii comerciale fundamentale în vederea realizării dezideratului final: o dezvoltare economico-socială și ecologică durabilă, care să aibă la bază o îmbunătățire reală a competitivității sectorului productiv. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
potențialii poli de competitivitate caracteristici economiei naționale, de a realiza o îmbinare optimă a celor două tipuri de strategii comerciale fundamentale în vederea realizării dezideratului final: o dezvoltare economico-socială și ecologică durabilă, care să aibă la bază o îmbunătățire reală a competitivității sectorului productiv. 1. Comerțul exterior și dezvoltarea economică: repere teoretice 1.1. Concepția clasică despre comerț și dezvoltare Apariția comerțului internațional se datorează necesității, inițial a negustorilor, diverșilor comercianți și ulterior a statelor lumii, de a găsi o soluție optimă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ales în ce măsură caracteristicile naționale ale economiei permit procesul de deplasare spre acele categorii superioare ale avantajelor competitive, prin și pentru utilizarea resurselor naționale într-un mod mai productiv. Sistemul determinanților introdus de Michael E. Porter permite tratarea unitară a problemelor competitivității firmelor și a dezvoltării economice. Determinanții avantajului național competitiv sunt în principiu aceiași pentru toate economiile și de asemenea maniera de raportare la problemele concurențiale și la sistemul de valori este asemănătoare, chiar în condițiile în care diferențele considerabile între
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
național competitiv. În acest sens, autorul separă în cadrul evoluției unei anumite țări patru stadii principale ale dezvoltării 25: 25 M. Porter, Op. cit., p. 545 1. Dezvoltarea bazată pe factori de producție (factor-driven), caracterizată prin anumite aspecte ca: în determinarea nivelului competitivității acționează doar factorii de producție; sursa avantajului național o constituie factorii de bază; competiția se bazează pe preț, mărfurile fiind vândute în primul rând datorită costurilor lor mai reduse; tehnologia de producție este preponderent de origine străină (importuri, licențe, etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
costurilor lor mai reduse; tehnologia de producție este preponderent de origine străină (importuri, licențe, etc.); economia este vulnerabilă în fața ciclurilor economice, a variațiilor de preț, a cursului monedei naționale precum și a noilor concurenți; numărul industriilor cu un grad ridicat de competitivitate pe plan internațional este relativ redus; resursele pentru creșterea productivității sunt destul de limitate, deși anumite țări pot beneficia de o bunăstare relativă. 2. Dezvoltarea bazată pe investiții (investment-driven), presupune că: factorii de bază constituie în continuare un avantaj; se creează
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
fiind specific primei generații de exporturi manufacturate. Pe măsura creșterii venitului și absorbției surplusului de forță de muncă, sporirea costului acestui factor de producție împreună cu intrarea pe piață a producătorilor cu costuri mai scăzute are ca rezultat diminuarea progresivă a competitivității multor industrii manufacturiere bazate pe utilizarea preponderentă a factorului muncă. Aceasta stimulează actualizarea activităților industriale în direcția realizării unor produse manufacturate mai sofisticate. În acest mod se realizează tranziția de la activitățile dependente de resurse și care presupun o intensitate ridicată
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
procesului de dezvoltare prin lărgirea ariei sectoarelor în care aceste țări își pot concentra eforturile lor pentru industrializare. Luând în considerare dotarea foarte variată a lor cu factori de producție, țările slab dezvoltate pot începe prin a ridica gradul de competitivitate în ceea ce privește componentele care utilizează intens factorul muncă din cadrul produselor complexe realizate în companiile transnaționale și ulterior prin progresul treptat spre activități care implică un proces mai complex de prelucrare și o tehnologie superioară. Participarea țărilor slab dezvoltate în diferite verigi
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pe diferite piețe. Acest lucru s-a datorat în primul rând diferențelor în elasticitatea cererii în funcție de venit și vitezei procesului inovativ pentru diverse categorii de produse. În al doilea rând, trebuie luat în considerare și efectul modificărilor structurale în modelul competitivității, în special apariția unor noi jucători din rândul țărilor în curs de dezvoltare într-un număr de sectoare. Un alt factor care merită amintit este reprezentat de politicile care guvernează accesul pe piață pentru bunuri și investiții străine directe care
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Pe termen lung, "adepții acestei strategii comerciale citează beneficiile unei diversificări industriale autohtone extinse și posibilitatea de a exporta bunurile manufacturate anterior protejate, pe măsură ce economiile de scară, costurile scăzute cu forța de muncă și externalitățile pozitive determină o creștere de competitivitate a prețurilor interne în raport cu cele mondiale"24. Stadiul I al strategiei de substituire a importurilor a fost și este specific țărilor foarte slab dezvoltate și în general tuturor țărilor aflate într-un stadiu incipient al procesului de industrializare. Nivelul protecției
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cele două tipuri principale de strategii comerciale trebuie realizată în concordanță directă cu caracteristicile interne și externe complexe specifice pentru o anumită țară, iar decizia finală poate fi viabilă doar în urma analizei concrete a fiecărui caz particular considerat. 2.5. Competitivitatea internațională condiție a succesului strategiilor de dezvoltare Politicile economice de deschidere spre exterior dețin un rol esențial în ceea ce privește utilizarea mai eficientă a resurselor. În primul rând, comerțul exterior îi permite unei anumite țări să se specializeze în acele activități productive
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
249 mld. USD) și a fost însoțită de o expansiune a fluxurilor de investiții străine directe (de la 2 mld. USD în 1985 până la 41 mld. USD în anul 2000). Creșterea rapidă a exporturilor a fost susținută de o sporire a competitivității pe toate piețele, reflectată de majorarea cotei de piață deținute de China de la 2% până la 6% în decursul aceleiași perioade. Este 33 UNCTAD, Op. Cit., p. 172 binecunoscut faptul că majorarea cotei de piață este un indicator important al unei competitivități
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
competitivității pe toate piețele, reflectată de majorarea cotei de piață deținute de China de la 2% până la 6% în decursul aceleiași perioade. Este 33 UNCTAD, Op. Cit., p. 172 binecunoscut faptul că majorarea cotei de piață este un indicator important al unei competitivități dinamice, deoarece evidențiază capacitatea unei țări de a ține pasul cu schimbările tehnologice și cu cele survenite în dinamica comerțului internațional. China a înregistrat creșteri maxime la toate categoriile de exporturi din grupa produselor manufacturate nebazate pe resurse (cele cu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ani au ajuns să depășească un sfert din totalul exporturilor; de asemenea și subgrupa exporturilor care încorporează o tehnologie de nivel mediu a înregistrat o creștere relativă substanțială: de la 13% în 1985 până la 45% în 2000. Această transformare survenită în competitivitatea exporturilor Ungariei este sugestiv reflectată și de structura topului celor mai bine vândute în exterior 10 produse, care dețin aproximativ 50% din valoarea exporturilor, toate situându-se în categoria produselor dinamice pe piața Vestică (dintre care 8 aparțin industriilor electronică
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Legătura dintre PIB/loc și exporturile/loc pentru 42 de țări din Asia în anul 2000 Remarcabil este și aici cazul Chinei, țara în care corelația comerț exterior-creștere economică a atins cele mai înalte niveluri, acestea materializându-se într-o competitivitate dinamică sporită, soldată cu o creștere a cotei de piață a acesteia de la numai 2% în 1985 până la 6% în anul 2000, când China a urcat pe locul 6 în topul țărilor cu potențialul cel mai ridicat, devansând Italia și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
soldată cu o creștere a cotei de piață a acesteia de la numai 2% în 1985 până la 6% în anul 2000, când China a urcat pe locul 6 în topul țărilor cu potențialul cel mai ridicat, devansând Italia și Canada 38. Competitivitatea exporturilor și integrarea eficientă în cadrul relațiilor economice internaționale este un element extrem de important și generator de provocări pentru orice Guvern, dar aceasta trebuie privită nu ca un scop în sine ci ca un mijloc în vederea atingerii dezideratului final dezvoltarea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
59,5 36,0 Sursa: WTO, World Trade Report 2003, Geneva, p. 86. A = țări cu o rată medie anuală de creștere economică superioară nivelului median; B = țări cu o rată medie anuală de creștere economică inferioară nivelului median. Sintetizând, competitivitatea exporturilor poate fi analizată din diferite unghiuri, dintre care se remarcă cu deosebire: * eșterea exporturilor; * a structurii exporturilor; * ținerea unor rate înalte de creștere a exporturilor în decursul timpului; * ătățirea și actualizarea continuă a nivelului tehnologic și eficacității activității destinate
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]