8,042 matches
-
astfel, irelevantă; actul managerial se concentrează pe probleme de elaborare de viziune strategică și de facilitare a acțiunii coordonate a unor actori competenți și cooperanți, care se auto-responsabilizează, inclusiv sub aspect decizional. Managerul devine mai mult un purtător de responsabilitate conceptuală (proiectare de „arhitecturi” de sisteme și procese, validare de soluții, ratificare de propuneri), decât de putere administrativă; gama rolurilor lui se îmbogățește cu cele de facilitator, mentor, moderator sau promotor. Exercitarea unor asemenea roluri necesită înzestrarea actorilor implicați cu tipuri
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
civilizația se va revela ca abilitate și disponibilitate a membrilor lor de a conlucra în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale și colective pe valorile spiritului de comunitate a profesioniștilor, ale recunoașterii dreptului la identitate intelectuală și primatului pertinenței conceptuale ca sursă de influență în organizație. Planul intervenției manageriale: − asimilarea și extinderea practicilor manageriale de generație avansată, inclusiv a celor specifice managementului cunoașterii; − adoptarea, de către factorii de conducere, a stilului de intervenție non-directiv, orientat către facilitarea și articularea acțiunii profesioniștilor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
angajare strategică și ingeniozitate managerială în îmbinarea facilităților informatice de asistare inteligentă cu practici organizaționale consolidate, referitoare la inovare, învățare și interactivitate partenerială. Organizațiile bazate pe cunoaștere sunt susceptibile ca, în virtutea culturii lor specifice, să promoveze în societate valoarea pertinenței conceptuale ca sursă de influență, precum și o etică a legitimității responsabile în comportamentele și relațiile actorilor sociali. Noțiunile de cunoaștere, cunoștințele reprezintă termen la modă în prezent. Este utilizat, împreună cu managementul bazat pe cunoștințe, cu o frecvență deosebită, în dorința de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
aceeași persoană care peste un an avea să spună că a fost Înfrântă de forțele Securității susținea că România a trecut de tranziție și este de acum o democrație consolidată, care practic nu mai are nici o problemă! Mircea Mihăieș: Incoerența conceptuală și cea de acțiune ale lui Emil Constantinescu sunt deja legendare. Nu cred că e cazul să elaborăm foarte mult pe această temă. Mi se pare Însă important faptul că, o dată cu evoluția situației din Iugoslavia - pe lângă presiunea populară, a existat
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Irak, i-a vizitat pe Saddam Hussein și pe Gaddafi, a continuat să susțină cele mai veninoase poziții prin implicație antisemite, a continuat să participe la tot felul de meciuri simbolice În care a ironizat liderii comunității evreiești din Austria. Conceptual, aș spune că se dovedește lipsa de credibilitate a convertirilor oportuniste. Dacă e să mă exprim o secundă mai puțin conceptual, aș spune că „lupul Își schimbă părul...”. Mircea Mihăieș: În politică rareori există Drumul Damascului. Vladimir Tismăneanu: Sigur, unele
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a continuat să participe la tot felul de meciuri simbolice În care a ironizat liderii comunității evreiești din Austria. Conceptual, aș spune că se dovedește lipsa de credibilitate a convertirilor oportuniste. Dacă e să mă exprim o secundă mai puțin conceptual, aș spune că „lupul Își schimbă părul...”. Mircea Mihăieș: În politică rareori există Drumul Damascului. Vladimir Tismăneanu: Sigur, unele lucruri se suprapun. Chiar azi-dimineață am primit un telefon că-mi vor sosi două exemplare din cartea de convorbiri cu Ion
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și căderea Convenției Democratice este cea a lui Dan Pavel și a Iuliei Huiu. Nu mă aventurez În această afirmație, am citit-o cu mare atenție și sunt lucruri foarte serioase În ea. E o combinație de analiză politică și conceptuală, conține informații inedite, se bazează pe sute de interviuri. Deci, din punctul meu de vedere, este o lucrare făcută după toate regulile artei - și foarte americană. Mulți dintre prietenii mei români s-au Întrebat ce Înseamnă „o sursă care preferă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
este să repetăm gestul de sfidare absolută făcut de Lenin și să avem curajul de a spune un nu ferm acestui sistem. Mircea Mihăieș: Nu Împărtășesc Întru totul entuziasmul planetar față de scrierile domnului Žižek. Am unele rezerve de natură intelectuală, conceptuală și ideologică. Vladimir Tismăneanu: Cartea sa, Revolution at the Gates, este o selecție din scrierile lui Lenin dintre aprilie și noiembrie 1917, deci scrierile esențiale din perioada revoluției. Sunt cam o sută de pagini din Lenin, urmate de o postfață
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
vieții intră în interacțiune cu narațiunea însăși și devine sensibil la vocea celui care o istorisește și la înțelesurile oferite de acesta. Ipotezele și teoriile sunt astfel generate pe parcursul lecturii și analizării narațiunilor și - printr-o mișcare circulară, așa cum propune conceptual cercetarea întemeiată al lui Glaser și Strauss (1967) - acestea pot îmbogăți, la rândul lor, lecturile ulterioare ce vor rafina afirmațiile teoretice, și așa mai departe, cercul înțelegerii lărgindu-se din ce în ce mai mult. În felul acesta, construirea unei identități printr-o poveste
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
persoanele semnificative pentru tine în această perioadă?” (vezi capitolul 2). Definirea categoriilor a rezultat dintr-un permanent dialog interpretativ cu textul, un proces pe care doresc să-l exemplific în secțiunea de față. Când am început lucrul, utilizând o analiză conceptuală a relației individ-familie, am formulat două categorii de bază: perceperea părinților și continuitate versus schimbare. Pentru fiecare din aceste categorii mă gândisem la câteva subcategorii. În orice caz, pe parcursul cercetării, în vreme ce categoriile de bază s-au dovedit într-adevăr utile
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în nararea evenimentelor semnificative din viața povestitorului. Analiza funcționării cognitive așa cum se reflectă în datele narative Tamar Zilber În analiza ce urmează, voi urmări diferențele de gen și felul în care sunt reflectate de abilitățile cognitive, așa cum sunt definite în cadrul conceptual definit de Carl Frankenstein. Pe parcursul secțiunii următoare, vă voi împărtăși dilemele interioare cu care s-a confruntat cercetătoarea în strădania ei de a crea un nou instrument de cercetare. Ipoteze Studiul funcțiilor cognitive prin intermediul analizei poveștilor vieții pornește de la premisa
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
prin gândirea sa istorică, se ajunge la o reconsiderare avizată a ideilor dominante ale epocii amurgului medieval. Herfsttij der middeleeuwen, chiar dacă se limitează la o arie geografică relativ restrânsă, Franța și Țările de Jos, a deschis noi perspective sub aspect conceptual și metodologic, în prelungirea ei situându-se câteva dintre cercetările fundamentale mai sus amintite. Pentru a defini o cultură, învățatul olandez a studiat (folosindu-se de vechile texte) variatele forme de manifestare ale gândului, a descoperit sensibilitatea sufletului uman în funcție de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Budapesta, 1971, 1975, 1977. Péter Kirăly, Typographia Universitatis Hungaricae Budae, ed., Budapesta, 1983. David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, București, 1984; vezi și Victor Neumann, „Supplex Libellus Valachorum”, în România literară, nr. 8, 1985, p. 5, în care am analizat aspectul conceptual și metodologic al operei savantului român. Fritz Valjavec, Der deutsche Kultureinfluss im nahen Südosten, München, 1960. Vezi, Ed. Ch. Jelavich, Barbara Jelavich (lab.) The Balkans in Transition. Essays on the Development of Balkan Life and Politics since the Eighteenth Century
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
despart textele jurnalistice de cele literare? De unde plecăm și unde vrem să ajungem cu aceste distincții? Răspunsul nu e simplu și nici ușor de dat. Orice demers teoretic pe această temă se va izbi de o mulțime de dificultăți: vicii conceptuale, inconsecvențe și imprecizii terminologice, taxonomii arbitrare etc. Fără a intra în complicate dispute teoretice, trebuie mai întâi să ne precizăm termenii de bază ai discuției și să ne punem câteva întrebări, acceptând premisa că jurnalismul este un alt tip de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
scapă exigențelor randamentului sau concurenței, acestea vor impregna politicile educative de tip nou. Cine nu adoptă operativ acest cadraj tehnologic și normativ, tinde să se izoleze de noua înfățișare a sistemului, mergând până la desființare și excluziune. Trebuie făcute câteva distincții conceptuale, pentru a ne feri de o serie de confuzii. NTIC (noile tehnologii de informare și de comunicare) se referă la marile ansambluri informatice, precum calculatoarele personale și elementele periferice corespunzătoare, programele configurate cu care acestea sunt dotate, rețelele de telecomunicații
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și la mașini. Mai târziu, în 1984, William Gibson în romanul său Neoromancer, descrie acest concept ca „halucinație colectivă prin care oamenii de pe întreaga planetă se întâlnesc, conversează și schimbă informații”. Din acel moment, cyberspațiul a fost asociat cu „spațiul conceptual”, în care ființele schimbă idei, competențe, folosind tehnologiile de comunicare susținute de computer. Ipostaza cea mai concretă a cyberspațiului este constituită din internet, din paginile Web, ce s-au generalizat din 1993 încoace. Instabilitatea și efemeritatea informațiilor constituie o trăsătură
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
marea sa diversitate, a constituit în ultimele decenii obiect de reflecție pentru o serie de specialiști care nu s-au mulțumit să repete clișeele și sloganurile ce țin de începutul secolului, ci au considerat imperativ să supună analizele lor exigențelor conceptuale si metodologice ale cercetării științifice. Preocupările pedagogice nu pot suplini o teorie a domeniului motricității, iar aceasta nu poate fi conceputa în afara unei științe a acțiunii motrice. Dincolo de conceptele și ideile pe care le prezentăm în această lucrare, constatăm ca
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
care ei înșiși nu sunt foarte bine pregătiți , recurg din punct de vedere al cunoștințelor exclusiv la exprimări asupra valorii în general. Feedback-ul de corectare , este mult mai evident pentru acele activități în care aceștia sunt experți. Un model conceptual pentru oferirea feedback-ului , înseamnă mult pentru a-i face conștienți că oferirea feedback-ului este o decizie importantă a procesului, și acea facilitate prin folosirea ei poate îmbunătăți în mod evident calitatea predării . Ca o completare în realizarea intenției
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
este modul general de interacțiune al unor obiecte aparținând unor clase diferite, fără a lua în considerare specificul acestor clase. Ceea ce este specific teoriei sistemelor este faptul că adevărurile pe care le enunță sunt din punct de vedre logic și conceptual, independente de proveniența lor din alte ramuri ale științei, idee subliniată încă din 1949 de W. Ross Ashby, unul din promotorii ciberneticii. Conceptul de stabilitate al sistemelor se aplică în aceiași termeni unui sistem fizic , tehnologic, economic sau de altă
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
2.2.2. Multidisciplinaritatea 123 2.2.3. Interdisciplinaritatea 125 2.2.4. Transdisciplinaritatea 130 2.3. Modele structurale ale integrării curriculumului 136 2.4. Domenii ale integrării curriculare. Cazul competențelor-cheie 141 Partea a IV-a. Temele cross-curriculare 1. Cadrul conceptual și metodologic 157 1.1. Trei evenimente și o concluzie 157 1.2. Câteva elemente introductive 159 1.3. Traversare și transversalitate: reconstrucția cross-curriculară 160 1.3.1. Abordarea cross-curriculară 162 1.3.2. Temele cross-curriculare 167 2. Modele de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
4. Temele cross-curriculare: integrare și contextualizare a curriculumului 198 4.1. Înapoi la abordarea integrată a curriculumului 198 4.2. TCC și contextualizarea curriculumului 201 5. Învățarea tematică/cross-curriculară. Repere pentru generarea strategiilor didactice 204 5.1. Declarativ, procedural și conceptual în cunoaștere și învățare 204 5.2. Inteligențele multiple 209 5.3. Învățarea bazată pe proiect 215 5.4. Învățarea bazată pe probleme (problem-based learning) 219 5.5. Învățarea-aventură (de tip expediționar) 223 5.5.1. Conceptul de învățare prin
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Abordarea integrată a curriculumului este văzută ca o paradigmă ce se fundamentează pe trei piloni: unul epistemologic, unul social și unul de natură pedagogică. Fundamentarea abordării integrate a curriculumului, realizată în primele trei părți ale lucrării, oferă cadrul de referință conceptual și metodologic pentru o inovație curriculară particulară și o ipostază specială a abordării integrate: temele cross-curriculare. Acestea sunt abordate în partea a patra a lucrării. Finalul aduce câteva succinte concluzii deschise și unele recomandări de politică educațională. Scopul demersului este
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
este apariția unei științe integrate a educației, cu o structură de tip rizom, constituită dincolo de criteriile și limitările oricărei discipline; • emergența transdisciplinarității, ridicată la rangul de „nouă viziune asupra lumii” (cf. Nicolescu, 1996) și vizibilă la cel puțin două niveluri: - conceptual, prin apariția sau creșterea vizibilității unor „supraconcepte”, imposibil de epuizat în interiorul structurilor disciplinare (semnificație, strategie, inteligență, discurs etc.); - la nivelul diversificării câmpului educațional cu noi arii integrate (cross-curriculare), cum ar fi: educația pentru cetățenie democratică, dimensiunea europeană a educației, educație
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
care se produce în locuri bine delimitate (universități, laboratoare, agenții de cercetare guvernamentale, institute de cercetare specializate) și în cadre teoretice clare, stabilite în linii mari de disciplinele formale clasice și de evoluțiile specializate ale acestora (subdiscipline). Omogenitatea instituțională și conceptuală este bine păzită de norme și reguli structurate într-o ierarhie academică. Singurul pas spre (dez)integrarea structurilor „științifice” a fost făcut prin așa-numitele procese de hibridare (dezintegrare și reintegrare într-o formă nouă a disciplinelor și subdisciplinelor de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
acest proces, neglijat în bună măsură, este legat de metodele colaborării interdisciplinare, care, spre deosebire de conceptele și rezultatele concrete ale cercetărilor, rămân mai degrabă opace, nedescrise și necunoscute pe scară mai largă. Un limbaj comun care poate facilita construirea unui cadru conceptual comun, împărtășit de mai multe discipline, are potențialul de a conduce la transcenderea granițelor disciplinare. Potențialul productiv și inovativ al acestui nivel de colaborare interdisciplinară este considerat foarte înalt de Patricia Rosenfield (1992); dificultatea articulării unui limbaj comun este însă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]