2,392 matches
-
astăzi, și cu șomajul cel mai mic, sunt cele care, combinînd efectele levierelor tradiționale, și-au format două arme majore ale înfruntării economice : informația și strategia concertată în serviciul interesului național. Stăpînirea informației îți oferă sursa principală de putere. Strategia concertată, implicînd diferiții actori ai unei țări (întreprinderi, administrații, bănci), multiplică eficacitatea acțiunilor conduse. Astfel, Germania și-a construit puterea economică pe unitatea internă a centrelor sale de decizie și pe o strategie concertată de cucerire a piețelor externe. La fel
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
KGB-ului moldovenesc, viitor coordonator al mobilizării forțelor Tratatului de la Varșovia împotriva Cehoslovaciei, avea ca principală sarcină combaterea "propagandei" "de peste graniță", care schimbase axa abordării istoriei și care "ofensase" și Budapesta, ideologul șef István Szirmai, fost membru al PCR., reacționând concertat. Bodiul însuși descinde în arenă, polemizând, la 16 februarie 1967, în Sovetskaia Moldavia: "Este necesar să spunem că tăcerea și pasivitatea noastră sunt folosite de către falsificatorii burghezi ai istoriei care, în publicațiile lor, în mod conștient (...) suprimă faptele și evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Organizarea Consiliului Concurenței / 98 3. Funcționare Consiliului Concurenței / 99 4. Atribuțiile Consiliului Concurenței / 100 PARTEA a II-a: PROTECȚIA PIEȚEI Capitolul 5: Înțelegerile între întreprinderi / 107 1. Reglementare / 107 2. Noțiune. Înțelegeri între întreprinderi, decizii ale asociațiilor de întreprinderi, practici concertate / 108 3. Formele de manifestare ale înțelegerii / 112 4. Omologarea unei înțelegeri de către autoritățile publice / 116 5. Înțelegerile între întreprinderi au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
acordurilor, deciziilor asociațiilor de întreprinderi și practicilor concertate în sensul art. 101 paragraful 1 din tratat, susceptibile să afecteze comerțul dintre statele membre în sensul acestei dispoziții, ele vor aplica și art. 101 din tratat acestor acorduri, decizii sau practici concertate. În cazul în care autoritățile din domeniul concurenței din statele membre sau jurisdicțiile naționale aplică dreptul național al concurenței unei practici abuzive interzise de art. 101 din tratat, ele vor aplica și art. 102 din tratat. Aceasta înseamnă că pentru
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
102 din tratat. Aceasta înseamnă că pentru a garanta respectarea normelor comunitare ale concurenței, autoritățile naționale, inclusiv instanțele judecătorești, au obligația să aplice prevederile art. 101 și art. 102 T.F.U.E. odată cu regulile naționale, când acordurile, deciziile de asociere și practicile concertate sunt susceptibile să afecteze comerțul între statele membre. Un alt principiu este acela că aplicarea dreptului național al concurenței nu poate antrena interzicerea acordurilor, deciziilor asociațiilor de întreprinderi sau practicilor concertate care sunt susceptibile să afecteze comerțul dintre statele membre
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
regulile naționale, când acordurile, deciziile de asociere și practicile concertate sunt susceptibile să afecteze comerțul între statele membre. Un alt principiu este acela că aplicarea dreptului național al concurenței nu poate antrena interzicerea acordurilor, deciziilor asociațiilor de întreprinderi sau practicilor concertate care sunt susceptibile să afecteze comerțul dintre statele membre, dar care nu au ca efect restrângerea concurenței în sensul art. 101 paragraful 1 din tratat, sau care îndeplinesc condițiile enunțate în art. 101, paragraful 3 din tratat ori care sunt
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
comportament unilateral al unei întreprinderi. Pentru a asigura aplicarea uniformă a regulilor comunitare de concurență pe piața internă a Comunității, se consacră că normele de drept național nu pot să aibă ca efect interzicerea acordurilor, deciziilor de asociere și practicilor concertate dacă nu sunt interzise de normele comunitare. Desigur că noțiunile de acord, înțelegere și practică concertată sunt definite prin prisma dreptului comunitar și nu prin cea a normelor de drept național. În sfârșit, cel de-al treilea principiu consacrat de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
piața internă a Comunității, se consacră că normele de drept național nu pot să aibă ca efect interzicerea acordurilor, deciziilor de asociere și practicilor concertate dacă nu sunt interzise de normele comunitare. Desigur că noțiunile de acord, înțelegere și practică concertată sunt definite prin prisma dreptului comunitar și nu prin cea a normelor de drept național. În sfârșit, cel de-al treilea principiu consacrat de art. 3 din Regulamentul 1/2003 arată că fără a prejudicia principiile generale și alte dispoziții
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
care interesul public comunitar cu privire la aplicarea art. 101 și 102 al T.F.U.E. o cere, Comisia, din oficiu, poate să constate, printr-o decizie că art. 101 este inaplicabil unui acord, unei decizii a unei asociații de întreprinderi sau unei practici concertate, datorită neîndeplinirii condițiilor art. 101, par. 1 sau a condițiilor art. 101 alin. 3 Comisia poate face astfel o constatare și în ce privește art. 102. Aceste decizii prin care se constată neaplicarea art. 101 par. 1 sau a art. 102 au
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
inaplicabilitate a dispozițiilor art. 101 sau 102. De asemenea, Comisia transmite autorităților naționale documentele pe care s-a bazat decizia sa de a nu aplica dispozițiile art. 101, art. 102, atunci când ea constată că totuși acordul, decizia sau practica de concertată sunt incompatibile cu regulile comunitare de concurență. La solicitarea autorității din domeniul concurenței dintr-un stat membru, Comisia îi furnizează o copie a celorlalte documente existente care sunt necesare aprecierii cazului. c) În cazul în care acționează în baza art.
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și modul în care Comisia cooperează cu jurisdicțiile naționale în scopul aplicării uniforme a dreptului comunitar al concurenței. Jurisdicțiile naționale, care aplică prevederile art. 101 și 102 în cazul soluționării litigiilor dintre particulari, atunci când acordul, decizia de asociere sau practica concertată respectivă au făcut deja obiectul unei decizii a Comisie, nu pot să pronunțe hotărâri contrare deciziei Comisiei. Ele trebuie să evite să pronunțe hotărâri care ar fi contrare deciziei avute în vedere de Comisie în cadrul unei proceduri stabilite de Regulamentul
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
exceptare individuală a agenților economici care dovedesc că îndeplinesc cerințele legislației pentru a beneficia de aceasta și deciziile referitoare la operațiunile de concentrare economică. Ia decizii de retrage, prin decizie, beneficiul exceptării pentru înțelegerile, deciziile asociațiilor de întreprinderi sau practicile concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii. Asigură aplicarea efectivă a deciziilor proprii, inclusiv monitorizarea măsurilor dispuse și a efectelor concentrărilor economice autorizate condiționat prin decizii. Efectuează, din proprie inițiativă, investigații privind un anumit
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
1996 privind concurența, art. 101-105 din T.F.U.E111. (art. 81-85 T.U.E) Potrivit art. 5 alin. 1 din Legea 21/1996 privind concurența sunt interzise orice înțelegeri între întreprinderi, orice decizii ale asociațiilor de întreprinderi și orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care: a) stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare ori de vânzare sau orice alte
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
fel unora dintre ei un dezavantaj concurențial; e) condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte; f) constau în participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte; g) elimină de pe piață alți concurenți, limitează sau împiedică accesul pe piață și libertatea exercitării concurenței de către alte întreprinderi, precum și înțelegerile de a nu cumpăra de la
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
progresul tehnic și economic astfel că în partea a treia al aceluiași articol sunt prevăzute niște excepții de la aplicarea primei părți, sub forma acordării unor scutiri, în anumite condiții. 2. Noțiune. Înțelegeri între întreprinderi, decizii ale asociațiilor de întreprinderi, practici concertate Adresându-se în primul rând întrepinderilor este necesar ca mai întâi să se definească noțiunea de întreprindere. Spre deosebire de sistemele juridice naționale în care noțiunea de întreprindere poate avea înțelesuri diferite în dreptul comunitar există o concepție originală a întreprinderii. a. Întreprinderea
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
putea cădea sub incidența art. 5 și cel mult ar putea fi sancționată datorită art. 6. Există trei forme juridice prin care o înțelegere restrictivă de concurență poate să se manifestare: • acorduri între întreprinderi; • decizii ale asociaților de întreprinderi; • practici concertate. Acorduri între întreprinderi Noțiunea de acord nu este definită. Este lipsită de relevanță forma juridică acordului, natura acestuia, dacă este sau nu semnat sau dacă nu se prezintă sub forma unei convenții, fiind suficient ca una din părți să se
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
nu este un obstacol în calea aplicării art. 5. La momentul actual se remarcă tendința de a nu mai distinge în mod riguros înte cele trei forme de înțelegeri vizate de art. 5 din Legea 21/1996 privind concurența. Practici concertate Noțiunea de practici concertate este mai greu de definit decât cele anterioare. Tendința dreptului concurenței este de a depăși situațiile juridice formale pentru a încerca să cuprindă situațiile economice concrete al căror obiect real este acela de a denatura sau
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
în calea aplicării art. 5. La momentul actual se remarcă tendința de a nu mai distinge în mod riguros înte cele trei forme de înțelegeri vizate de art. 5 din Legea 21/1996 privind concurența. Practici concertate Noțiunea de practici concertate este mai greu de definit decât cele anterioare. Tendința dreptului concurenței este de a depăși situațiile juridice formale pentru a încerca să cuprindă situațiile economice concrete al căror obiect real este acela de a denatura sau de a altera libera
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
de definit decât cele anterioare. Tendința dreptului concurenței este de a depăși situațiile juridice formale pentru a încerca să cuprindă situațiile economice concrete al căror obiect real este acela de a denatura sau de a altera libera concurență. O practică concertată reprezintă o înțelegere mai puțin formală decât un acord sau o decizie a asociațiilor de întreprinderi. Sub calificarea "practică concertată" art. 5 sancționează acțiunile comune ale întreprinderilor, acțiuni care nu se bazează pe o convenție propriu-zisă sau acțiuni care rezultă
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
situațiile economice concrete al căror obiect real este acela de a denatura sau de a altera libera concurență. O practică concertată reprezintă o înțelegere mai puțin formală decât un acord sau o decizie a asociațiilor de întreprinderi. Sub calificarea "practică concertată" art. 5 sancționează acțiunile comune ale întreprinderilor, acțiuni care nu se bazează pe o convenție propriu-zisă sau acțiuni care rezultă dintr-o convenție a cărei existență nu a putut fi stabilită 128. C.E.J. a definit "practica concertată" ca o formă
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Sub calificarea "practică concertată" art. 5 sancționează acțiunile comune ale întreprinderilor, acțiuni care nu se bazează pe o convenție propriu-zisă sau acțiuni care rezultă dintr-o convenție a cărei existență nu a putut fi stabilită 128. C.E.J. a definit "practica concertată" ca o formă de coordonare între întreprinderi care fără să fi ajuns la realizarea unei convenții propriu-zise, substituie cu bună știință riscurilor concurenței o cooperare practică între ele, cooperare care conduce la condiții de concurență care nu corespund condițiilor normale
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
de concurență care nu corespund condițiilor normale de piață. Proba concertării este dificil de realizat și se efectuează ținând seama de toate elementele de fapt incidente în cauză. Schimbul de informații este frecvent reținut ca unul din criteriile caracteristice practicii concertate. Dar acest schimb trebuie să poarte asupra unor informații de natură să exercite o influență asupra comportamentelor întreprinderilor 129. Nu este necesar ca schimbul de informații să fie reciproc. Nu este necesar ca întreprinderea respectivă să respecte disciplina concertată. Chiar
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
practicii concertate. Dar acest schimb trebuie să poarte asupra unor informații de natură să exercite o influență asupra comportamentelor întreprinderilor 129. Nu este necesar ca schimbul de informații să fie reciproc. Nu este necesar ca întreprinderea respectivă să respecte disciplina concertată. Chiar numai simpla participare, chiar și pasivă este suficientă pentru a nu scăpa de sancțiune. Sintetizând am putea spune că, într-o practică concertată, întreprinderile nu se angajează nici chiar moral, ci aduc la cunoștința celorlalte întreprinderi intențiile lor, nefăcând
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
ca schimbul de informații să fie reciproc. Nu este necesar ca întreprinderea respectivă să respecte disciplina concertată. Chiar numai simpla participare, chiar și pasivă este suficientă pentru a nu scăpa de sancțiune. Sintetizând am putea spune că, într-o practică concertată, întreprinderile nu se angajează nici chiar moral, ci aduc la cunoștința celorlalte întreprinderi intențiile lor, nefăcând un plan comun. Nu ar trebui să se deducă că orice contact între întreprinderi este o practică concertată, căci aceasta din urmă presupune ca
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
putea spune că, într-o practică concertată, întreprinderile nu se angajează nici chiar moral, ci aduc la cunoștința celorlalte întreprinderi intențiile lor, nefăcând un plan comun. Nu ar trebui să se deducă că orice contact între întreprinderi este o practică concertată, căci aceasta din urmă presupune ca respectivul contact să cuprindă informații asupra comportamentului pe piață al uneia sau alteia dintre întreprinderi sau a amândurora 130. S-a decis că simpla luare de contact între întreprinderi sub forma reuniunilor periodice în
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]