2,589 matches
-
pe Adela. Prozatorul își privește propria-i scriere ca o operă de observație științifică, de aceea reconstituie fapte vechi și interpretează mereu, făcând psihologie, încercînd să descopere esențialul atât în lumea din afară, cât și introspectiv. Adela e un roman concis de analiză și introspecțiune. Romantismul, aerul ușor desuet din Adela țin de unghiul de vedere din care autorul privește personajele și zugrăvește epoca. Totul este aici fin de siècle 1890-1900, elegiac, nostalgic. Constantin CIOPRAGA, Prefață. - În cartea: G. Ibrăileanu, Adela
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
parfumul fierbinte al ființei ei". Cuvântul semnalează o realitate sufletească, a cărei dezvăluire sintetică este potrivită cu toate componentele epicului. Delicatețea și pudoarea personajelor, imprecizia relației lor erotice, stilul insinuării, toposul succedaneelor erau incompatibile cu analiza psihologică. Naratorul se exprimă concis, dar închiderea enunțului înseamnă deschiderea gândului. Laconismul enunțurilor citate nu refuză sugestivul. Procedeul este al numirii, al promisiunii, nu al descrierii. Cititorul, avertizat, își proiectează propriile conținuturi sufletești. Invitat la un spectacol al iubirii proiectate sufletește, va găsi doar indicațiile
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
bine dintotdeauna că un titlu de lucrare literară, spre a fi cât mai potrivit, trebuie să satisfacă două cerințe: să fie cât mai scurt (alcătuit din cuvinte puține, chiar numai dintr-un singur cuvânt) și să constituie sinteza cea mai concisă a conținutului acelei scrieri. Însă dificultatea găsirii titlului celui mai adecvat este atât de mare Încât ea devine, pentru cei mai mulți literatori, un obstacol insurmontabil sau, cum se spune În breasla scriitorilor, o piatră de poticnire. De aceea sunt extrem de numeroase
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mai citește orice cu aceeași pasiune ca odinioară. Surprinzător chiar, Anton Holban spune că nu-i place literatura, că nu găsește în ea nici un motiv de orgoliu, și o scrie pentru că nu are altceva mai bun de făcut. Stilul este concis, sintetic, nediluat și se pliază pe nuanțele psihoemoționale consemnate în scris, păstrând prospețimea, unicitatea: „Personal, nu sunt în stare să lungesc scenele. Observațiile cele mai pline de sens le transcriu numai într-o singură pagină. Am frică de imagini, căci
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
renunțând la orice ornamente agreabile. Autorul mărturisește că a scris dintr-o mulțime de sentimente, dintre care nu lipsea decât sentimentul estetic, căci peste tot există un motiv personal pe care s-a chinuit să-l mistifice. Stilul său este concis, sintetic, nediluat și se pliază pe nuanțele psihoemoționale consemnate în scris. Romanul autentic este, după Anton Holban, o confesiune, care operează cu experiențe din zona autobiograficului, filtrate prin conștiință, abstractizate, generalizate, și apoi atribuite faptelor și oamenilor. Noul roman a
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
aceștia din urmă intervin, ca și picola, numai la final. Mărirea numărului instrumentelor de suflat, în special al celor de alamă, corespunde necesității redării cât mai convingătoare a ideii de victorie, slăvită în final. Partea I ( allegro con brio ) este concisă ca un prolog ce precede desfășurarea unei drame. ,,Motivul destinului” este anunțat din primele măsuri: Din repetarea lui se va înfiripa tema I căreia, după un semnal al cornilor, i se opune tema II, o melodie lirică, cântată de viorile
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
lideri și cei mai mulți indivizi nu au acordat prea multă atenție viitorului propriu așa cum ar fi trebuit pentru a construi în mod eficient acțiunile de astăzi care pot modela cel mai bun viitor dorit. Aceștia nu au o idee clară și concisă referitoare la ceea ce își doresc, făcând astfel aproape imposibilă atingerea viitorului succes. Abordarea pe care eu o propun, de planificare strategică, oferă o alternativă unui proces care mult prea des face ca strategia să se împotmolească sau oferă informații incomplete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
ea și istoric de abia după dezvoltarea numitelor două specii de arte. Cu cât a fost mersul dezvoltărei istorice un mers organic cu atâta el reprezintă mai curat procesul dezvoltărei; nicăiri nu s-a văzut asta mai clar și mai concis ca în Grecia, unde în genere dezvoltarea istorică a artei se arată de cel mai rar acord cu treptele ideei Productiunile literarii sânt la cei* [... ] Poezia dramatică - în care se dezvolta ideea morală dinainte-ne prin organul unor individualități libere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu mai e cazul la propusăciunea incidentă (Zwischensatz). Aceasta desparte membrele propusăciunei sale supraordinate și adică în pozițiunea naturală. De-aceea aicea accentul logic are de-a marca propusăciunea despărțită prin o destinațiune spețială ca pe-o unitate în sine concisă. Tonul așadar cade în propusăciunea intercalată, spre-a se ridica iarăși la primitiva vibrațiune de ton în propusăciunea de căpetenie. Propusăciunea intercalată ne apare așadar [nu] ca o simplă teze față cu o arse, ci are relațiunea duplă, de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întreg estetic. Declamatorul nu merge în epos până la dezapropriațiunea personalității sale, ci din contra susține în 411v recitațiunea sa diferința dintre el și ceea ce el reprezintă. Altfel în lirică. Aicea declamatorul ia un simțământ dezvoltat în sine într-o viață concisă și îl esprimă apoi ca și când ar fi propria sa ființă, însă pe un grad mai nalt de simțibilitate. Poezia are să pătrundă la suflet în declamarea ei lirică ca o operă proprie a cititorului, simțită liber de el. Asta e posibil
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
importanță așa de mare încît chiar arta, din fantazia ei liberă, n-ar putea să inventeze forme mai elocuente pentru aceste spirite decum li le-a împărtășit realitatea cu o generozitate rară; aceste fizionomii eterne, zic, sânt dovada cea mai concisă despre puterea simbolică a fizionomiei în genere și ele ne-nvață totodată asupra raportului dintre realitatea sensibilă și idee. Fizionomii într-adevăr însămnate, din cari să ne vorbească cu deplin adevăr distinctivul caracter spiritual al individual[ului], sânt în realitate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pușcă. Remington, calibrul 12, de tip „două nule“. O cutie de cincizeci de bucăți, cele mai multe lipsă. CAPITOLUL 19 Ed răsfoia raportul lui Jack Vincennes. Thad Greeen se uita la el În timp ce telefonul suna, mai-mai să sară din furcă. Solid și concis - Jack Tomberon știa cum se scrie un raport rapid. Trei negrotei la arest: Raymond „Sugar Ray“ Coates, Leroy Fontaine, Tyrone Jones. Tratați pentru rănile primite În timp ce se opuneau arestării. Dați În gît de un alt bărbat de culoare, care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Începu să-l altoiască pe Hinton cu bastonul: peste brațe, peste genunchi. Musculosul suporta stoic - nici un scheunat, nici un smiorcăit. Dudley rîse: — Flăcău, ai un prag al durerii ridicat. Te rog să comentezi următoarele: Pierce Patchett, Duke Cathcart și pornografia. Fii concis, altfel sergentul White Îți va pune la Încercare acel prag. Hinton, fără să se mai bîlbîie: — Să ți-o trag, muist irlandez ce ești! Ho, ho, ho! — Flăcău, ești un adevărat Jack Benny. Wendell, te rog să-i arăți acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și sfârșitul reprezintă acel ceva prin care ființarea începe să fie."1 Patru ani mai târziu, în studiul scris în 1939, Vom Wesen und Begriff der Physis (Despre esența și conceptul lui Physis), același lucru este reluat într-o formă concisă: "...însă peras, gândit în spiritul filozofiei eline, nu este o limită în sensul unei margini exterioare, nu este acel loc unde ceva încetează. Limita este, de fiecare dată, ceea ce limitează, ceea ce conferă determinații, ceea ce dă punct de sprijin și statornicie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe stradă, cu adorabilul ei accent, exact cum ar fi cerut cuiva care se duce la cumpărături să-i aducă o surpriză: „N-ai vrea să mi-o tragi?“. Că doar nu degeaba lucra Catriona În publicitate. Avea simțul formulei concise. Faptul că o femeie tînără cum era Catriona dorise să-i spună unui bărbat cum era el preocupat, hirsut, extenuat - fraza aia un pic puerilă, o frază care nu l-ar fi luat prin surprindere În Alice În țara minunilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
care, cu neobișnuita dumneavoastră onestitate, le luați și acum drept convingeri adevărate, naturale și nemijlocite! Fiți de acord, prințe, că în relațiile dumneavoastră cu Nastasia Filippovna s-a aflat din capul locului ceva convențional-democratic (folosesc această expresie ca să fiu mai concis), farmecul „problemei feminine“, ca să zic așa (și să fiu încă și mai concis). Îmi e cunoscută până în cele mai mici amănunte toată scena ciudată și scandaloasă care a avut loc la Nastasia Filippovna, când Rogojin i-a adus banii. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și nemijlocite! Fiți de acord, prințe, că în relațiile dumneavoastră cu Nastasia Filippovna s-a aflat din capul locului ceva convențional-democratic (folosesc această expresie ca să fiu mai concis), farmecul „problemei feminine“, ca să zic așa (și să fiu încă și mai concis). Îmi e cunoscută până în cele mai mici amănunte toată scena ciudată și scandaloasă care a avut loc la Nastasia Filippovna, când Rogojin i-a adus banii. Dacă vreți, vă analizez din fir-a-păr, vă fac să vă vedeți ca într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și cred că mă vei ierta dacă Îți spun că nu m-am putut să mă opun tentației și am ,,sustras” câteva... Te rog expediază-mi o carte de karate. Salutari din partea Alinei.” Presa locală, familia și prietenii au fost conciși În punerea pe hârtie a nenorocirii: ,,Un grup de prieteni regretă profund dispariția fulgerătoare, la fragedă vârstă de numai 17 ani a celui care a fost Sandu-Mălin Tăcu. Suntem alături de familia Îndoliata”. ,,Colectivul Cooperativei ,,Prestațiunea” Iași este alături de colega Ana
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de magii galopante. Dominator modest, prevenitor și... ieșean perpetuu dispus să te considere un prieten apropiat. Animator de discuții În orice domeniu, informat până la detalii tehnice surprinzătoare. Hermeneut În esență, o enciclopedie emblematica a bibliotecilor fără margini. Fluent În enunțuri, concis În replică la obiect, cu talent pentru metaforă invocată la timp. Păstrător de spiritualitate moldoveneasca În gusturi culinare și În vorbire, lucru foarte rar Întâlnit la o personalitate ce și-a petrecut jumătate din existența În caleidoscopica lume a Occidentului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
că în PNL nu există dezbateri interne. A spus foarte clar și foarte limpede acest lucru. R.T. Și unde este strălucirea acestei declarații?! V.S. Concizia ei. Da, este o declarație strălucită pentru că, din păcate, nimeni nu a formulat atât de concis această problemă și nimeni nu a formulat-o public până acum. Crin Antonescu a spus foarte clar că, de la congresul din februarie și până astăzi, nu a existat niciun fel de dezbatere internă în PNL. R.T. Este curajoasă, nu este
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
și SUFLETE PIERDUTE Pe urmă Îl văd: 2.35 lire sterline pentru o pungă neagră din hârtie pentru cadouri mici... cadouri... cadouri pentru cadouri... mai bine să dai decât să primești... Încă mai trebuie să apară... piticania aia transpirată scuipând concis În mobilul lui... cortegiul indiferent de oi pe scara rulantă... vaca aia mare după care Îți vine să țipi FUTE-TE CU MINE sau măcar uită-te la mine te rog poliția te rog te rog uită-te la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
expresia că vine-o pizdă pe conductă, dar cu siguranță că asta vine din receptor. Îl văd pe Gillman Într-un colț lângă chiuvetă cum ridică ceașca mea cu Hearts și gesticulează spre ceainic cu mâna liberă. — Shirley, spun eu concis. Verific dacă mai am Kit-Kat În sertar. Încă mai am câteva. — Bruce... trebuie să te văd. Trebuie să vorbim. Îi fac lui Dougie un semn Încurajator cu degetul mare de la mână. — Despre ce? — Trebuie să te văd. Te rooog... Pizda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
preț care solicită plăcerea estetică; adevărul expresiei, savoarea ei; o anumită concretețe a metaforelor, marea lor putere de sugestie; înveșmântarea ideilor în imagini de un fior liric inedit; stilul adecvat care ne face să pipăim mișcarea ideilor; paleta clară și concisă cu care autorul zugrăvește; emotivitatea profundă a creatorului care denotă un suflet sensibil și visător; precizia limbajului, forța magnetică a cuvintelor în care zac idei poetice latente; suplețea observației critice; emiterea unor judecăți critice pertinente; interesul viu suscitat de ideile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
reprezintă un fel de concluzii privind lumea și viața, relațiile dintre oameni, atitudinile acestora în fața vieții. Maxima reprezintă o condensare a expresiei, ea utilizând ,,principiile supreme ale acțiunii, pentru regulile de viață.” Scopul maximei este de a formula limpede și concis un gând, condensând în el experiența milenară a omenirii. Comunicarea unei maxime necesită pătrunderea în mecanismul interior al cugetării pentru a-i surprinde esența și nuanțele. Etapele unei compoziții care își propune să dezvolte o maximă sunt: a) alegerea maximei
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
existenței umane supuse observației filozofului, putem arăta că pe ea s-a sprijinit gânditorul în formula cugetării sale. Este vorba despre lectură, vorbire, scriere și rolul lor în formarea omului. Atenție la aceste cuvinte, putem interpreta, în continuare, sensul ei concis: lectura, vorbirea și scrierea au un rol determinant în formarea omului. Devenite deprinderi, activități obișnuite, cotidie-ne, prima îl face pe om complet, a doua îl ajută să se exprime cu ușurință, iar ultima, să se exprime precis, dar și coerent
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]