6,024 matches
-
în perioada post-Război Rece (Blaker, 1993; Pyle, 1998). În mod fundamental, "realismul mercantil" prezintă afinități foarte puternice cu Doctrina Yoshida. Așa cum notează Katzenstein și Okawara, dezmembrarea Uniunii Sovietice "nu a cauzat schimbări bruște" în politica de securitate a Japoniei. Autorii concluzionează că "atunci când structurile internaționale se schimbă ... cu rapiditate ... decidenții politici japonezi își definesc obiectivele și căile de realizare a strategiilor lor politice parțial ca reacție la indiciile oferite de structurile interne" (Katzenstein și Okawara, 1993, pp. 116-117; vezi și Macleod
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a Japoniei este esențială pentru menținerea Sistemului [japonez] la un nivel stabil" (Van Wolferen, 1990, p. 409). Mai ales, autorul a identificat lipsa de opțiune în sistemul de partide japonez și în economia integrată, dominată de keiretsu. Van Wolferen a concluzionat că, în ciuda schimbărilor prevestite de mulți autori la sfârșitul anilor 1980, reforma internă fundamentală era puțin probabilă pentru Japonia în viitorul previzibil. Evoluții mai recente din Japonia aduc în discuție evaluarea lui Van Wolferen asupra posibilităților continuității în "Sistemul" japonez
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
japoneză post-Război Rece, în care se afirmă că dezbaterea dintre neorealiști și susținătorii rolului de putere civilă a creat o falsă dihotomie. Chestiunea critică identificată în aceste lucrări este implicația transformării atitudinilor Japoniei față de recursul la forță militară. Mulți comentatori concluzionează că, prin modificarea poziției sale față de această chestiune vitală, Japonia și-ar putea întări alianța cu SUA, ar putea oferi un cadru mai coerent pentru relațiile cu China și ar fi stimulată să adopte o poziție mai responsabilă în chestiuni
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
asemenea, astfel de măsuri ar întări relația de securitate americano-japoneză, transformând-o într-un "parteneriat mai reciproc" și încurajând Japonia să devină un "aliat activ", și nu un "partener pasiv" (Mochizuki, 1998, pp. 7 și 8). În mod similar, Pyle concluzionează că o revizuire cuprinzătoare a MST, bazat pe "o alianță mai egală și mai reciprocă", oferă Japoniei o alternativă mai puternică fie la abordarea puterii civile globale, fie la o strategie a balanței de putere (Pyle, 1996, pp. 174-177). Buzan
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
al Chinei în sistemul internațional, după aceste schimbări majore. În capitolul de față vom aplica cele trei modele ale relațiilor internaționale neorealist, instituționalist și liberal pentru a analiza strategiile adoptate de China în perioada 1989-1999. În baza acestei discuții vom concluziona cu privire la tipul reacției Chinei față de sfârșitul Războiului Rece, și la opțiunile ei strategice în sistemul internațional emergent. Neorealismul Waltz, Layne și Mearsheimer au folosit modelul neorealist pentru a face predicții cu privire la comportamentul Chinei în sistemul internațional post-Război Rece, identificând-o
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
că "China consideră că are tot dreptul să schimbe status quo-ul teritorial [din Asia de Est]" (Buzan și Segal, 1994, p. 6; vezi și Dibb, 1995, p. 26). Tow face o legătură între aceasta și faptul că "analiștii chinezi au concluzionat că tiparul bipolar inițial [al politicii de securitate globale] este înlocuit de un tipar multipolar" în care China joacă un rol mai influent (Tow, 1994, p. 146; vezi și Jisi, 1997, p. 14). Întrucât acest tipar datează din timpul rupturii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
i-a transformat semnificativ așteptările de securitate. De asemenea, instituționaliștii pot afirma că MST înseamnă că recursul Chinei la forță pentru a rezolva dispute regionale implică riscuri majore. Gallagher aplică această logică în cazul disputei privitoare la Insulele Spratly. Segal concluzionează, în urma opțiunii Chinei de a nu recurge la amenințările cu acțiunea unilaterală asupra Hong Kong, că comportamentul chinez a fost constrâns într-o anumită măsură (Gallagher, 1994; Segal, 1996, p. 21). În cazul Taiwanului se pot face afirmații similare. Vitalitatea economică
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
amestec complex între dependență, autonomie (numită independență de către conducere) și interdependență. (Robinson, 1998, p. 40) Acest amestec de motivații eterogene este imposibil de surprins printr-o concentrare asupra statutului relativ sau absolut al Chinei, așa cum sugerează neorealismul și instituționalismul. După cum concluzionează Beylerian și Canivet, preocuparea reală a regimului chinez în anii 1990 nu a vizat statutul, ci identitatea (Beylerian și Canivet, 1997, p. 222). Astfel, spre deosebire de alternativele neorealiste și instituționaliste, realismul identității surprinde clar modul distinct prin care politica externă chineză
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
229). Chiar și unde există semne limitate ale socializării, acest fapt reflectă lipsa de unitate și incoerența procesului de formulare a politicii externe și incertitudinea generată și nu indică o schimbare cognitivă fundamentală (Gill, 2001; Lampton, 2001; Johnston, 2003). Wang concluzionează că afirmației potrivit căreia China se socializează în sensul normelor instituțiilor multilaterale prin politicile sale de implicare îi lipsește plauzibilitatea. Normele reprezentate de aceste instituții "sunt departe de a fi internalizate ... și în nici un caz nu vor fi luate ca
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
internațional că trece printr-o tranziție decalată, în care statele internalizează normele liberale printr-un proces de socializare. Acest proces ciclic este rezumat în Figura 6.2. Figura 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) Dacă este rațional să concluzionăm în urma observării ajustărilor de politică externă că în primul deceniu al tranziției de la Războiul Rece sistemul internațional a atins, într-adevăr, reflexivitatea, atunci se deschide un set complex de întrebări cu privire la natura cunoașterii oferite de lucrarea de față. Se afirmă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
profeții care se împlinește de la sine, în care așteptările unei schimbări viitoare reprezintă un factor major pentru realizarea ei. Aceste aspecte teoretice despre natura și scopul investigației socioștiințifice au un impact direct asupra cunoașterii din studiul de față. Dacă vom concluziona că sistemul internațional a atins într-adevăr reflexivitatea, atunci acest studiu are un statut metodologic foarte diferit în raport cu majoritatea cercetărilor întreprinse în domeniul contemporan. Asemenea majorității cercetărilor, studiul face o serie de afirmații pozitive despre tendințele empirice din sistemul internațional
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
identificat, înainte de apariția ideii de candidatură la președinție a lui George W. Bush, dificultățile reprezentate de superioritatea militară copleșitoare a Americii pentru dialogul atât cu foști aliați din timpul Războiului Rece, cât și cu de foști adversari (Harrison, 2004). Johnson concluzionează că, probabil, în primii ani ai secolului al XXI-lea, SUA se vor confrunta cu un recul grav cauzat de decizia lor de a menține o poziție defensivă precum cea din timpul Războiului Rece. Prin urmare, opinia autorului coincide cu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sistematică, permanentă și inevitabilă. Ce făcea Barbès când, în ședința din 15 mai, decreta un impozit de un miliard în favoarea claselor suferinde? El punea în practică principiul vostru. Acest lucru este atât de adevărat, încât proclamația lui Sobrier, care a concluzionat la fel ca discursul lui Barbès, este precedată de acest preambul: Considerând că trebuie ca fraternitatea să nu mai fie un cuvânt van, ci să se manifeste prin acte, se decretează: capitaliștii, cunoscuți ca atare, vor vărsa etc.". Voi care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
deocheată, plină de superlative, agramatisme, expresii strident populare, neologisme (barbarisme) de care nu avem nevoie, importate masiv (OK, target, brand, trandy, cool). Limba română este și victima prostiei: prostia care lecturează (nu citește), prostia care nu vede (vizionează), prostia care concluzionează, implementează, marchează, prostia care spune "cunosc că ninge". Stricătorul de limbă este tembel, grosolan, imoral. T. Maiorescu spunea: Singurul rol ce scriitorii îl pot avea în privința limbii lor materne este de a i se supune fără împotrivire, de a o
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de 12, introduc în justiție acțiune de partaj. Numai că la expertiza ce se face „spre a se constata dacă arătata moșie se poate divide în opt părți egale și o optime din nou subîmpărțită în alte patru părți” se concluzionează că „zisa moșie e imposibil a se împărți”. Ea se scoate la vânzare prin licitație publică, urmând ca moștenitorii să-și împartă banii. Strigările încep de la suma de 650.000 lei aur, sumă considerată exagerată, scăzându-se apoi la 500
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a canalului, ca urmare a inundațiilor din 1865, și pentru „lemnul de pe fălciile de pădure ce trebuia folosit numai pentru iaz și canal, fiind de prisos la alte trebuințe fiind binaoa morii de piatră și toată mașinăria ei de fier”, concluzionează Panait Balș la proces. Am reprodus pe larg din textul documentului spre a proba că este vorba de o construcție deosebită pentru timpul acela (zidul de piatră, toată mașinăria de fier, mecanic și nu un morar obișnuit pentru vechile mori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Umbrărești, 8 din Slobozia-Umbrărești, 5 din Condrea, 5 din Torcești și tot 5 din Slobozia-Torcești. Un calcul sumar arată că numărul celor veniți din alte părți este aproximativ egal cu al celor plecați aiurea. Astfel stând lucrurile se poate concluziona că sporul demografic mai mult sau mai puțin înregistrat exact de-a lungul timpului, în satele de pe teritoriul comunei Umbrărești de azi, nu s-a datorat decât factorului natural, firesc autohton, imigrația străinilor fiind aproape inexistentă în ceea ce privește etnia. Puținii străini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a împroprietăririi, 378 fălcii și aici mai mult decât dublul din 1848. Mai trebuie avut în vedere că țăranii răzeși nu sunt cuprinși în rândul celor împroprietăriți la 1864. Credem că datele de mai sus sunt suficiente pentru a putea concluziona că Statisticeștile științe conțin și susțin informații precare ca exactitate și nu se poate pune prea mare temei pe ele decât confruntându-le cu alte informații documentare contemporane ori chiar mai târzii, când măsurătorile câștigă în precizie. Sunt edificatoare în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în părțile noastre și cele din nord. E de admis că nici înregistrările nu vor fi fost riguros de exacte, nici moșiile și numărul de locuitori dijmași nu erau de aceleași dimensiuni, dar diferențele sunt prea mari ca să nu putem concluziona că satele noastre au dispus de un potențial economic, respectiv cerealier, foarte profitabil. Iată și câteva poziții din sămile Conăchești, cu date din alte sectoare ale domeniului agriculturii, cum ar fi animale, stupi: „1785 aprilie 23 și octombrie 26; Sama
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
N-am spus totul cu răutate, așa cum pare să fie descris de descrierea universului. La urma urmelor în ultima simțire totul e de bine. MECENA: Vom găsi o strategie de viețuire sus, acolo sus, unde totul va trebui să fie concluzionat. CÂNTĂREAȚA: Hai odată să mergem. Hai să facem odată o mișcare a vieții din loc. Hai să facem drumul la tejegheaua din mijlocul naturii. PIANISTA: Nimic nu rămâne în și sub noi, decât să mergem: ca și cum ne-am duce, deci
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nu este o categorie absolută, ci relativă, trebuind evaluată în comparație cu celelalte puteri naționale; nu este nici permanentă, fiindcă bazele puterii se schimbă; nu poate fi derivată dintr-un singur factor, și în nici un caz din forța militară 4. El a concluzionat că "aprecierea rațională a puterii relative a unor națiuni, care este însăși esența balanței puterii, se transformă într-o serie de încercări de a ghici, a căror corectitudine nu poate fi afirmată decît retrospectiv" (Morgenthau 1948: 152). Așadar, Morgenthau a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru extinderea către un nou și mai mare ciclu de acumulare, adică pentru investiția într-o capacitate de producție mai mare. În al doilea rînd, știind că cererea este insuficientă, capitaliștii nu vor avea nici un motiv să mărească producția. Luxemburg concluziona că pentru acumularea extinsă este imperios necesară existența straturilor și societăților necapitaliste și exploatarea lor. Astfel de straturi reprezintă o piață pentru bunuri de consum și capital, precum și un rezervor de forță de muncă (Luxemburg [1913] 1985: 316-7). Această expansiune
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Prin acesta caracterul democratic sau autocratic al unui regim politic stimulează generalizarea stilului corespunzător de conducere în toate instituțiile statale, în celelalte instituții sociale și chiar în întreprinderile economice din țara dată. (Andrei Roth, 1986, p. 209) Este lesne de concluzionat că pentru fostele state comuniste stilul de conducere generalizat era cel autoritar. În acest fel putem explica carențele care se manifestă astăzi în managementul organizațiilor de orice tip din țările aflate în tranziție spre democrație. Odată cu creșterea influenței concepțiilor manageriale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deși această legătură între statusul socioeconomic și realizarea ocupațională se menține, investigațiile recente au arătat o scădere a ponderii acesteia deoarece au crescut posibilitățile de acces la educația superioară pentru oamenii aflați la toate nivelurile scalei statusului socioeconomic. S-a concluzionat că creșterea prevalenței absolvenților de liceu și mai ales a celor cu studii superioare, contribuie la declinul nivelului general al inegalității șanselor. Sănătatea. Deși îmbolnăvirile fizice și mentale pot fi găsite la toate nivelurile claselor sociale, poziția socioeconomică influențează puternic
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
origine socială opusă erau mai puțin buni. În general, mult mai probabil tinerii din clasa de mijloc au originea socială și caracteristicile personale asociate cu succesul în școală decât elevii și studenții săraci. Coleman și alți sociologi ai educației au concluzionat că nu școala, ci elevul sau studentul determină succesul educațional. Pentru perspectiva funcționalistă acest lucru a însemnat un argument dintre cele mai convingătoare. 10.2. Perspectiva teoriei conflictului despre educație Dacă viziunea funcționalistă subliniază contribuția instituțiilor educaționale la susținerea sistemului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]