7,702 matches
-
bine spus, nu este sigur că este aceeași referință cu a locutorului), să chestioneze locutorul asupra posibilului referent, așa cum se Întâmplă În dialogul următor dintre H și P (Înregistrarea nr. 2): H Pentru că avem o competiție, nu știu dacă ... forțele concurențiale În economia de piață in România funcționează, dar cele șapte, șapte, opt servicii, dintre care trei, foarte importante concurează cu succes Între ele. Cu siguranță P și-a format un gând, o referință În urma decodării acestei fraze. Pentru a fi
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ăsta cu cârtițe, la propriu și la figurat, a izbucnit o mică rebeliune și rezultatul este eșecul unei Întregi structuri informatiev. De fiecare dată când eșuează un astfel de ... vector ...câștigă celelalte. Pentru că avem o competiție, nu știu dacă ... forțele concurențiale În economia de piață in România funcționează, dar cele șapte, șapte, opt servicii, dintre care trei, foarte importante concurează cu succes Între ele. P: Cu succesul cui? (cu o expresie ironică, Întrebătoare) H: Cu succesul .. rebuturilor zero ... Așa. Iar.. P
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cum ar fi atragerea resurselor umane de calitate pentru profesia militară și creșterea interesului tinerilor pentru profesia militară. Astfel, profesia militară a devenit o opțiune viabilă pe piața forței de muncă, iar mediul militar este perceput ca un mediu profesional, concurențial și dinamic. Odată cu profesionalizarea armatei s-a încheiat și un proces amplu de restructurare a resurselor umane, prilej cu care armata a putut dezvolta o dinamică substanțială de personal pentru fiecare categorie socio-profesională. Astfel, anual, au fost vacante câteva mii
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
Centrală și de Est, aflate într-un proces de tranziție spre economia de piață liberă, a fost reprezentată de înființarea societăților private pe acțiuni și a piețelor necesare pentru tranzacționarea acțiunilor acestora. Plecând de la acest deziderat major, dezvoltarea unei piețe concurențiale libere în cadrul economiei acestor țări, trebuie să se bazeze pe reînființarea burselor, care apar odată cu formarea economiei de piață și care constituie un indicator de evaluare a nivelului de transpunere în practică a obiectivelor reformei. În acest sens, cel mai
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
limbajul comun, termenul de bursă este folosit și ca bursă de studiu, care își are originea etimologică în “săculețul” folosit în Evul Mediu pentru păstrarea banilor. Așa cum s-a arătat, bursa este o piață prin excelență, o instituție specifică economiei concurențiale, privată sau de stat, înființată prin lege și supraveghetă de stat. Referitor la conceptul de bursă, acesta este destul de complex, având un caracter plurivalent, interdisciplinar și integratoriu. Bursa este o piață special organizată de către stat sau de asociații private, în cadrul
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de piață, unde se oferă și se desfac, după o procedură specială, mărfuri sau valori fungibile. Un alt specialist român, Puiu Alexandru 6), este de părere că „bursa este o tehnică de tranzacții specifică economiei de piață, având un caracter concurențial, unde se concentrează cererea și oferta de mărfuri, servicii, valori (efecte de comerț) și devize, după un program, într+un loc cunoscut, în prezența vânzătorilor și a cumpărătorilor sau a reprezentanților acestora”. Profesorul universitar Popescu T.R.7), arată că „bursele
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
industriași, bancheri, producători, armatori și asiguratori, în vederea negocierii valorilor publice și private, monedelor, devizelor, mărfurilor, producte-lor, închirierii vaselor și acoperirii riscurilor de tot felul”.9 ) Specialiștii în domeniul bursier au ajuns la concluzia că „bursa reprezintă un tip de piață concurențială (liberă), care a apărut ca rezultat al unui proces evolutiv îndelungat, în cadrul și prin intermediul căreia se negociază mărfuri omogene, fungibile (cereale, minereuri etc.), se realizează tarnzacții cu titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni, titluri de creanțe, bonuri de tezaur etc.) și
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
tendința ce o are economia mondială, în general, și economia unei țări, în special. Bursa măsoară starea vieții economico-sociale și prognozează perspectiva pe termen scurt a economiei și a societății umane în domeniul afacerilor. 5. funcția de simbol al economiei concurențiale este realizată de bursă prin efectul celorlalte funcții menționate mai sus. Bursa, prin specificul ei, concentrează cererea și oferta, creând condiții pentru concurență, astfel că prețurile bursiere capătă un rol însemnat în menținerea, reorientarea și restructurarea economiei prezente și viitoare
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
bursei. Statutul bursei de mărfuri, la care aderă în mod obligatoriu și necondiționat toți membrii bursei, are în vedere pe lângă rolul de a crea credibilitate și scopul de a institui o bază juridică solidă acestei instituții de bază a economiei concurențiale. În practica comercială s-a observat că o serie de uzanțe stipulate în Statutul bursei, deși valabile exclusiv pentru bursă, sunt preluate și pentru reglementarea de ordin general a unor legături comerciale. În general, statutul unei burse de mărfuri cuprinde
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
se dorește o colaborare de durată, se semnează un contract cadru de reprezentare a clientului de către acesta. Valoarea comisionului perceput de A.I. B. este negociabil cu clientul și nu este impusă de Regulamentul bursier, plafonul ei putând fi un element concurențial în câștigarea clienților virtuali. El înglobează și comisionul Bursei, care se cifrează la 0,2 % din valoarea tranzacției, pentru primele două piețe și 0,25 %, pentru piața a treia. Prin contractul de reprezentare, membrul Bursei Române de Mărfuri București, identificat
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
în mod nesilit, de acord, pe care ei inșiși le-ar promulga dacă ar fi întrebați ce anume doresc". Transpusă la nivel economic, aceasta rațiune n-o are decat piața liberă, prin mecanismele sale bine stabilite, într-un cadru liber concurențial în care prețul să reflecte exact situația existentă la un moment dat, piața este cea mai elocventă exemplificare a raționalității. Se știe exact care sunt regulile, modul de reacție al fiecăruia poate fi prevăzut, principiile după care se acționează sunt
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
idei: Controlul de gestiune se află în „inima” managementului întreprinderilor, informațiile pe care le furnizează orientează deciziile majore; Mediul în care acționează intreprinderile s-a modificat. Astfel, un numar tot mai mare de întreprinderi și-au redefinit stategiile. Menținerea avantajului concurențial impune diversificarea gamelor sortimentale”.
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
capacitatea de a proiecta, realiza și evalua aspectele financiare ale instituției și atragerea de resurse noi prin dezvoltarea tehnicilor de bugetare. Gestionarea finanțării per capita; marketing: capacitatea de a prezenta instituția într-un mod profesionist și atractiv pe o piață concurențială prin investigarea piețelor, a resurselor proprii și cunoașterea produsului. Promovarea imaginii școlii și a ofertei educaționale. relații publice și comunicare: capacitatea de a comunica cu toți purtătorii de interese cu scopul de a realiza un flux informațional corect, pertinent și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
INFORM Global http://proquest.umi.com/login cea mai mare sursă de documentare electronică din domeniul științelor economice: macro și microeconomie, management în practică și în teorie, marketing, resurse umane, finanțe, strategii și tactici corporatiste, mediul de afaceri și contextul concurențial etc. Peste 2770 publicații periodice, 1840 full-text, zona acoperită 1971 prezent. 3. ProQuest Banking Information Source http://proquest.umi.com/login principala sursă de documentare pentru domeniul financiar bancar. (450 reviste, 300 full-text). 4. ProQuest Asian Business and Reference http
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
structuri cad pradă alterării, începe acțiunea de curățire, de îndepărtare a structurilor alterate prin fagocitoza, pinocitoză sau eliminarea prin canalele preexistențe. Concomitent începe și chemotaxia leucocitara, în raport cu viteza de deplasare a fiecărui tip. Detersia sau curățirea locală evoluează concomitent și concurențial cu progresarea procesului inflamator. Rezultatul cursei poate fi localizarea și extinderea alterării sau detersia focarului și refacerea lui la parametrii apropiați normalului - restitutio and integrum. Apropiați normalului, pentrucă țesutul nou format ajunge la calitățile vechiului țesut numai după o perioadă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Franțacolonii, respingând orice proiect ce viza industrializarea acestor zone. Observăm faptul că, deși crește importanța coloniilor În cadrul economiei franceze, ceea ce se datorează crizei economice dar și slăbiciunilor anumitor ramuri ale economiei metropolitane care nu ar fi făcut față unei piețe concurențiale, se menține acea reticență În ceea ce privește o „punere În valoare” prin industrializarea coloniilor. Acest fapt este determinat de strategia de putere după care se ghidau liderii francezi, care avea În prim plan metropola și ca spațiu de confruntare Europa. Din punct
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
orientate și mai echitabile / 145 2.4. O abordare strategică a cheltuielilor pentru dezvoltarea rurală (DR) / 146 Capitolul 3: Codex Alimentarius / 149 3.1. Forța standardelor CODEX / 150 3.2. CODEX și OGM / 151 3.3. Norme alimentare în spațiul concurențial european / 152 În loc de concluzii / 153 Partea a IV-a Studiu de caz. Securitatea alimentară a României / 155 Capitolul 1. Starea indicatorilor securității alimentare în România / 157 1.1. Disponibilitatea alimentară / 157 1.2. Accesul la resurse alimentare / 162 1.3
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
organizând circularea și difuzarea cunoașterii la nivel organizațional și având, ca finalitate, transformarea acesteia într-o inteligență colectivă sau chiar într-o inovare. Scopul monitorizării este de a produce cunoaștere prin confruntarea cu mediul exterior și internațional (benchmark) în raport cu mediul concurențial, de a îmbogăți bunele practici ale altor actori (monitorizare și actualizare continuă a indicatorilor) și de a reduce incertitudinea (anticiparea). Anticiparea reprezintă un pas esențial în gestionarea activității, deoarece permite prezicerea evoluției unui eveniment în scopul de acționa în consecință
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
acestor capacități, toate părțile interesate dispunând de o capacitate de influență indirectă, transversală sau parțială. Influența profesională se bazează pe rețele de competențe și alianțe strategice. Prin urmare, controlul instrumentelor de influență devine esențial în consolidarea unui avantaj strategic sau concurențial, pentru actorii publici sau privați, cum ar fi asociațiile din lumea academică, având ca scop influențarea culturii și comportamentului unei entități. Când influența depășește frontiera, avem de-a face cu ceea ce se numește manipularea opiniei publice, definite sub termenul de
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
în ultimul rând, aceasta "facilitare" a importurilor în caz de contaminare scăzută este văzut de mulți ca o introducere de standardizare internațională a procedurilor de autorizare. Războiul comercial și de reglementare tocmai a început ... 3.3. Norme alimentare în spațiul concurențial european La 8 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, sectorul agroalimentar românesc se confruntă cu numeroase probleme, ale căror efecte se resimt și asupra performanței și competitivității și, implicit, asupra utilității resimțite de consumator, unde dreptul concurențial trebuie să fie cunoscut
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Norme alimentare în spațiul concurențial european La 8 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, sectorul agroalimentar românesc se confruntă cu numeroase probleme, ale căror efecte se resimt și asupra performanței și competitivității și, implicit, asupra utilității resimțite de consumator, unde dreptul concurențial trebuie să fie cunoscut și aplicat în cunoaștere de cauză. Mărfurile de tip alimentar sunt, la fel ca toate bunurile introduse pe piață Uniunii Europeane, sub rezerva principiului liberei circulații în cadrul pieței unice, în curând apărută și armonizată cu o
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
lanțul alimentar. Ca stat membru al UE, România deține un potențial agricol semnificativ în comparație cu alte state membre, însă din punct de vedere administrativ, legislativ și financiar etc, nu dispune de un nivel de performanță adecvat, pentru a putea gestiona presiunilor concurențiale din ce în ce mai puternice din acest sector.Volatilitatea prețurilor pe fiecare lanț agroalimentar, în legătură directă cu situația importurilor și cu veniturile populației se reflectă direct atât asupra agenților economici din producție și comercializare - producători agricoli, intermediari, procesatori și comercianți -, dar și
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
agenților economici din producție și comercializare - producători agricoli, intermediari, procesatori și comercianți -, dar și asupra consumatorului propriu-zis. De la aceste considerente, încerc pe parcursul acestui capitol să punctez câteva dintre problemele legislative cu care se confruntă sectorul agroalimentar românesc, prin invocarea dreptului concurențial în scopul de a regla mecanismele concurențiale. Sectorul agroalimentar românesc a cunoscut, în ultimii 25 de ani, evoluții dezechilibrate, atât din punct de vedere structural, cât și din perspectiva influențelor externe asupra alimentar. Retrocedarea și dreptul de înstrăinare a terenurilor
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
agricoli, intermediari, procesatori și comercianți -, dar și asupra consumatorului propriu-zis. De la aceste considerente, încerc pe parcursul acestui capitol să punctez câteva dintre problemele legislative cu care se confruntă sectorul agroalimentar românesc, prin invocarea dreptului concurențial în scopul de a regla mecanismele concurențiale. Sectorul agroalimentar românesc a cunoscut, în ultimii 25 de ani, evoluții dezechilibrate, atât din punct de vedere structural, cât și din perspectiva influențelor externe asupra alimentar. Retrocedarea și dreptul de înstrăinare a terenurilor agricole către străini, privatizarea, liberalizarea prețurilor, obligația
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
ajutoare din partea statului lor, în timp ce, pe mine statul român nu mă ajută cu nimic. Noi nu avem nicio șansă în fața lor", a declarat Ion Ciulinaru, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Călărași. Noi nu operăm într-un mediu concurențial corect pentru că străinii primesc credite cu dobândă subvenționată, iar noi luăm de la bancă cu dobândă de 10%. Procesul de achiziție a terenurilor de către străini va continua. Problema este că românii abia dacă reușesc să cumpere căteva hectare, iar străinii vin
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]