2,979 matches
-
pentru că se adresează mai ales celor care au îndurat oprimarea comunistă. Acestea ”sunt creații realizate fără creion și hârtie în timpul detenției, înregistrate și păstrate în cartea minții, pe-ale creierului discuri”(In celulă, Gherla, 1962) “Nu am nici masă, nici condei, Nu am o...coală albă...” Si-i foarte greu ca să creezi Inchis...păzit...cu riscuri... Tot ce-ai făcut să-nregistrezi Pe ale creierului discuri” Tragismul vieții în lagărul de muncă este descris chiar în poezia “Periprava” compusă la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Sonetele aeriene" includ o "ars sonetica": Catrenul e o pereche de doi gemeni,/ Două catrene asemeni e-un quadruplu,/ E-o nuntă petrarchistă, scrisă-n cremeni; Shakespearian sonetu-i mult mal simplu." Se auto-consiliază, cerând un sunet nou în vechea goarnă: "Condeiul tău nu-l face bisturiu!/ Ci nici nu-l face peană, nici scalpel,/ Când fulgerul n-a zămislit prin el!" Asistăm la o estetizare a naturii: astfel, nu creatorul modelează arta după perfecțiunea naturii, ci râul sculptor pare un herculean
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
personalități/din viața personală). Tot astfel, componenta informativă este intrinsecă unei argumentări sau unei demonstrații științifice, unei descrieri obiective. În textul narativ, de asemenea, poate fi inserată o pauză descriptivă etc. 3. STILUL. STILURI SUPRAINDIVIDUALE, STILURI INDIVIDUALE Stilul (lat. stylus - condei, compoziție) reprezintă modul în care emițătorul utilizează mijloacele lingvistice pentru ași adecva mesajul la contextul situației de comunicare. 3.1. Stilurile supraindividuale Stilurile supraindividuale sau de grup sunt variante funcționale ale limbii naționale, condiționate de factori socioculturali și de situația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
obiectului“ simbolizat (semnul în locul obiectului semnificat prin semn). Poetul (artistul) și creația sa, de exemplu, sunt desemnați prin multiple simboluri metonimice - cântăreț (menestrel)/cântec, Orfeu/Euridice, liră, lăutar/vioară, bufon/râsu’ plânsu’, cuvânt/necuvânt, tăcere, pa săre/cântec, zbor, pană, condei, călimară etc. Procesul de simbolizare metonimică interferează adesea cu cel de metaforizare, rezultând „blocuri“ stilistice cu efecte remarcabile în producerea sensului: Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi sadună / Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (M.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în textul bacovian metaforă absolută a existenței apăsătoare, cenușii, mediocre, a unei vieți iremediabil captive în materie. În același timp, substantivul polisemantic din titlu sugerează (tehnica sugestiei este o altă caracteristică a simbolismului) și actul scriiturii, prin semnificațiile sale arhaice („condei“ și „matriță pentru litere de tipar“). Repetat obsesiv în cele două strofe ale poeziei, simbolul plumbului, care figurează și decorul funerar, deschide și o altă arie tematică - cea a morții. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
să fie iute la mers. Cînd se scaldă copilul nou-născut, i se pun la cap uneltele cu care ar trebui să se ocupe în viață, ca să fie harnic și pricepător la toate. Dacă e băiat, i se pun cărți și condeie, ca să învețe bine. Un copil adus acasă de la botez se scaldă cu o oală nouă, punîndu-se în apă o coardă de vioară, ca în viața lui să cînte frumos. Copilul nou-născut se scaldă în apă călduță, ca să nu devie desfrînat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un nume adunat pe-o carte". Sugerând suferința celor care aspirau spre lumină, poetul i-a înfățișat târându-se pe brânci, "prin râpi și gropi adânci". El face parte din prima generație de știutori de carte, a schimbat "sapa-n condei și brazda-n călimară", a alcătuit "cuvinte potrivite", din limbajul popular, bolovănos, "din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite"; a realizat metafore-simbol, inovații topice și lexicale. Arghezi "a dat drept de cetate literară tuturor cuvintelor" (T. Vianu). După ce a creat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
încurcătură: "Două la primărie, optspce, patru la școli, douăzeci și patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci". Incultura este reliefată de comicul de limbaj, prin deformarea neologismelor, prin folosirea unor alăturări de cuvinte care provoacă râsul: "curat mișel", "curat murdar", "curat condei", "curat violare de domiciliu". Comicul de nume sugerează lipsa de personalitate a polițaiului, deoarece pristanda este un joc popular care se dansează după reguli prestabilite, într-o parte și-n alta, conform strigăturilor unui conducător de joc. În afară de sursele comicului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nu are cum să nu fie sensibilă la astfel de acuzații. d) Diferențele de ordin social. Diferențele sociale nu sunt agreate nici de judecători, nici de societate. Ele sunt puse în evidență atunci când apar și, printr-o singură trăsătură de condei, fiecare este readus la locul care i se potrivește. În toamna lui 1791, tânărul boier Răducan Topliceanu, îndrăgostit de fata lui Tudorache blănar de la Râmnicul Vâlcea, se hotărăște s-o răpească pe aleasa inimii lui. Deși se stabilesc împreună, deși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru a începe cheltuielile de nuntă, că logodna s-a făcut după toate regulile. dumneaei, ca spăr gătoare de logodnă, se obligă prin Pravilă să plă teas că toată „cheltuiala ce o arată în deosebită foaie cu coprindere de 15 condeie, iară suma peste tot taleri 443 bani 78“. Plata nu se va facela voia în tâmplării, ci Rusin va trebui să aducă mărturii pentru fiecare lucru cumpărat și cu ce preț ca nu cum va să ceară mai mult. Cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
află prieteni să nu ne facem duș mani, că mie îmi este urâtă gâlcea va“. Dân du și repede seama că a fost cam dură cu păhăr ni cea sa care nu este decât mătușă, soacra-mare o întoar ce din condei: „măcar că eu nu am nici o vorbă cu dumnea lui (este vorba de fratele miresei), ci am cu dumnealui paharni cul, iu bi tu du mi ta le soț și prie te nu mieu“. Zoița și soțul ei devin res pon
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin editarea pasageră a Alăutei românești, ca supliment al revistei lui Asachi. Avea toate atuurile și nu e de mirare că la finele anului 1839 a înțeles să asume o răspundere mai înaltă, aceea de a solidariza cât mai multe condeie în jurul unui program bine articulat. N-a ajuns totuși să scoată revista decât la 19 martie, cum se poate afla dintr-o misivă către C. Hurmuzachi, scrisă "în mijlocul teascurilor și al zețarilor". Avea acum, sprijinit de mitropolitul Veniamin, editură și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de echipă, unei trebuințe tot mai acute. Unificarea lumii sub raportul informației, al tehnicii, al elementelor de civilizație etc. impunea și o viziune mai amplă asupra devenirii sale în timp. K. Lamprecht încercase a pune la lucru cele mai bune condeie pentru a realiza marea sinteză colectivă. Eforturi individuale de tipul Spengler, Iorga, Toynbee, Wells, Fischer, trebuie reținute de asemenea ca semnificative pentru secolul nostru. Dacă sub unghi geopolitic lumea rămânea încă divizată, ea își putea susține unitatea fundamentală în lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
încât s-a spus adeseori că scriitorul „face concurență stării civile-. Clasic al literaturii noastre, el reprezintă în creația artistică națională, realismul critic, căci „Nu există exponent al statului burghezo moșieresc pe care scriitorul să nu-l fi înțepat cu condeiul său ascuțit. Corupția, favoritismul, fățărnicia, mizeria, descompunerea morală, goana după știrea de senzațional găsesc în el un pictor de moravuri nemilos. Sub râs se ascunde disprețul-. ăG. Călinescu) Mergând pe drumul deschis de Vasile Alecsandri în ciclul de piese având
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ceea ce am putea numi „scrisul vorbit-, sau oralitatea atât de mult amintită, și pe bună dreptate, atunci când se aduce în discuție stilul lui Creangă. Acest adevăr este observat cu finețe de Vladimir Streinu, care spune: „Creangă avea nu atât un condei cât un glas pe care și-l sonoriza cu condeiul-. Traducând cele spuse de critic, am spune cam așa: și când scria, povestitorul auzea foșnetul frazei și îi păstra frumusețea, „naturalețeași în scris. Până când fraza nu suna bine, nu o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
îmbielșugat în globule ă!), și urma lăsată nu se mai șterge niciodată. În orice moment, Creangă poate dispune de dânsa; ea, senzația, i se prezintă înainte cu bogăția ei de culori și lămurirea de contururi, gata să ieie trup supt condei"). Secvența acesta, de care Iorga se va amuza mai târziu, ca de o aventură de tinerețe, relevă un mod strict cauzal de aplicare a științei la cazul robustului țăran coborât din munții Neamțului, vecină cu întocmirea unei fișe clinice, în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și răspândirea și consolidarea unei stări de spirit antiliterare. S-a observat faptul că autenticitatea constituie o formă modernă de antiliteratură iar în acest sens Sartre afirmă: "Să nu te încrezi în literatură. Trebuie să scrii cum îți vine sub condei, fără să cauți cuvintele"101. Invitație pe care, de altfel, o regăsim în Patul lui Procust sub forma " Luând tocul în mână, în fața unui caiet și fiind sinceră cu dumneata însăți, până la confesiune"102. Autenticitatea se confundă însă de multe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
clasă producătoare de bunuri este țărănimea, lipsește din societate clasa de mijloc. Mai grav este că pe lângă țărănime s-a organizat o clasă parazită, cea a avocaților (care-l oripilau pe Eminescu) și funcționarilor publici (numiți de el "proletari ai condeiului") care nu produc mai nimic, în schimb emit pretenții financiare exagerate și anchilozează progresul prin exces de birocrație. Aceasta este, in nuce, teoria păturilor superpuse a redactorului șef de la Timpul și care, probabil, își are sorgintea tocmai în hiperluciditatea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
din Scrisoarea V. Este ceea ce am constat și în cazul orfanului Camil Petrescu. Emilia Răchitaru pare o transpunere analitică mult mai nuanțată, mai elaborată, a acestui personaj biblic din creația eminesciană. Capitolul al III-lea APLICAȚII NARATIVE ȘI STILISTICE Motto: "...condeiul trebuie să alunece pe tăbliță atât de lin încât de-abia să se poată vedea din prima clipă ceea ce începi să faci, întărind trăsăturile puțin câte puțin, și revenind de mai multe ori pentru a face umbrele: la capete de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mereu bănuit de a fi dușmanul comunității. Singura șansă și revanșă a Autorului este jocul de-a masacrul cu propriile personaje-ficțiuni, și chiar pirandellianul transfer în pielea acestora. Identificându-se cu tiranul, Autorul se autoîncurajează: "Ai soarta Stațiunii în vârful condeiului. Hotărăști destine, plănuiești lovituri". Ca de pildă, cea dată Ermitului pentru răstălmăcirea blasfemică a relației dintre Iisus și Maria Magdalena; moartea singurei figuri religioase din carte înaintea distrugerii Stațiunii nu este întâmplătoare. Nu există circumstanțe atenuante pentru cel ce, făgăduit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Tolstoi ar fi spus „neobrăzare“ - doar se exprimă așa despre Nietzsche) cu care Dostoievski își permite să scuipe pe cele mai scumpe și mai sfinte sentimente omenești“2. În ce ne privește, credem că pe Șestov l‑a cam luat condeiul înainte. Nu este, de altminteri, singurul. Numeroși critici așa‑numiți „sovietici“, ale căror texte ideologizante au fost citite cam prea asiduu și la noi, i‑au imputat lui Dostoievski polemica ascunsă cu Cernîșevski și Nekrasov și faptul că n‑a
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
statul, 2008, Marguerite Yourcenar, Labirintul lumii. Pioase amintiri (2010), Simone de Beauvoir, Femeia sfâșiată (2010), Marquerite Yourcenar, Ce? Eternitatea (2011). Traduce, de asemenea, numeroase volume pentru colecția "Cotidianul" coordonată la Editura Univers. Premiul I pentru proză la Concursul Național "Tinere condeie", București (1993), Marele Premiu pentru proză și poezie la Concursul Internațional "Iulia Hașdeu", Chișinău (1995) ș.a. Debutul adolescentin al Liviei Iacob Nimic nou sub soare, Editura Aleph, Piatra Neamț, 1995 anunță, într-o formă pe alocuri nefinisată, tematica de recurență și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ceea ce nu înseamnă, desigur, că este dezinteresat de propria-i evoluție poetică, dimpotrivă: Valentin Talpalaru pare a căuta, mereu, formula cea mai avantajantă, care să îi confere o distincție și o notă specifice. Exersează, abil, varii maniere scripturale, își înmoaie condeiul în cerneluri moderne (cu răsunătoarele, deja hulitele prefixe neoși post-), dar nu poate neglija nici alexandrinismele poetice de-odinioară; se joacă, într-un cuvânt, cu modelele și resursele po(i)eticului, jucându-și, astfel, propria biografie literară. Majoritatea cărților sale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
supreme ale literaturii italiene. Ajunseseră să domine și viața literară messineză, centru cultural în care sicilianul a petrecut anii de liceu, în care a legat primele amiciții literare și culturale durabile și în care și-a definit primele trăsături ale condeiului. La Messina, la un deceniu după ce Pascoli fusese profesor aici, Quasimòdo (deoarece aceasta este pronunția autentică a numelui său, modificată ulterior în Quasìmodo), desi fusese înscris de tatăl său la un institut tehnic de matematică și fizica, nu neglijă studiul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fost nimeni altul decât directorul revistei, Vincenzo Cardarelli, emul și epigon consacrat. Admirația să împinsă până la extrem reiese atât din numeroasele articole și analize dedicate predecesorului, cât și din creațiile de sine stătătoare. Toate vădesc preferință pentru rafinamentul și armonia condeiului leopardian, pentru unele cuvinte vagi, pentru inserțiile de limbaj aulic în contexte de limbă comună și pentru folosirea termenilor rafinați, arhaizanți, eleganți; nu în ultimul rând pentru contemplarea lumilor primitive, intacte.103 Cardarelli a ales să imite Micile opere morale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]