3,668 matches
-
interpersonale, prin povestiri sau discuții informale; 3. interpretarea informațiilor distribuite, necesară pentru a da o semnificație unanim înțeleasă, pentru a le transforma în cunoștințe utilizate în mod productiv, dat fiind faptul că experiența personalului este diferită, că pot exista interpretări conflictuale ale acestei experiențe sau erori în înregistrarea lor, toate punându-și amprenta asupra interpretării informației. Acest proces este util pentru a reduce incertitudinea (prin achiziționarea și prelucrarea unui volum cât mai mare de informații) și ambiguitatea (prin discuții și întâlniri
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
metodelor corespunzătoare: a) metode de clarificare a situației curente a clientului (interviuri, fișe de anamneză, chestionare, convorbirea); b) metode de stabilire a obiectivelor (metode de explorare a intereselor și valorilor, testarea abilităților, metode de depășire a obstacolelor și a situațiilor conflictuale, de clarificare a valorilor și luare a unor decizii); c) metode de realizare a planului de acțiune pentru găsirea unei slujbe (metoda grafică, fișelor de lucru). În ultimii ani, noile tehnologii de comunicare și de informare au devenit tot mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în interes propriu. În consecință, se dezvoltă sisteme paralele de circulație a informației, care au însă o mare sensibilitate la informația distorsionată. În organizațiile extinse de tip matricial, absența unei informații duce la exacerbarea orgoliilor de grup și la reacții conflictuale. Pentru ca un manager să poată fi eficient în educația adulților, el trebuie să vrea și să poată înțelege conținuturile acestui tip de activitate. Încercarea de a separa complet activitatea managerială de cea de formare duce la eșecuri pe termen scurt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
interpersonale, prin povestiri sau discuții informale; 3. interpretarea informațiilor distribuite, necesară pentru a da o semnificație unanim înțeleasă, pentru a le transforma în cunoștințe utilizate în mod productiv, dat fiind faptul că experiența personalului este diferită, că pot exista interpretări conflictuale ale acestei experiențe sau erori în înregistrarea lor, toate punându-și amprenta asupra interpretării informației. Acest proces este util pentru a reduce incertitudinea (prin achiziționarea și prelucrarea unui volum cât mai mare de informații) și ambiguitatea (prin discuții și întâlniri
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
metodelor corespunzătoare: a) metode de clarificare a situației curente a clientului (interviuri, fișe de anamneză, chestionare, convorbirea); b) metode de stabilire a obiectivelor (metode de explorare a intereselor și valorilor, testarea abilităților, metode de depășire a obstacolelor și a situațiilor conflictuale, de clarificare a valorilor și luare a unor decizii); c) metode de realizare a planului de acțiune pentru găsirea unei slujbe (metoda grafică, fișelor de lucru). În ultimii ani, noile tehnologii de comunicare și de informare au devenit tot mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
eficacității procesului instructiv-educativ. Problematizarea este o metodă euristică mult recomandată în predarea și învățarea chimiei datorită capacității sale formative, caracterului ei solicitant. Esența problematizării constă în crearea situației-problemă și dirijarea gândirii elevilor pentru rezolvarea ei. Se va realiza o situație conflictuală între cunoștințele elevilor și sarcina de îndeplinit, situație ce îl obligă la selecții, ierarhizări, prelucrări ale datelor acumulate până atunci. Dintre avantajele folosirii problematizării amintim: asigură o învățare activă, creatoare; stimulează independența în gândire și acțiune, spiritul de investigare și
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
și explorare; determină elevii să și pună întrebări, să-și reactualizeze cunoștințe, să elaboreze singuri ipoteze, să tragă concluzii; formează responsabilitatea și curajul în afirmarea propriilor soluții; formează un stil activ de muncă. Pe plan psihologic situația-problemă reprezintă o stare conflictuală care rezultă din trăirea simultană a două realități, de ordin cognitiv și motivațional, incompatibile între ele: pe de o parte experiența trecută, „adevărul de ieri”, iar pe de alta, elementul de noutate și surpriză, „adevărul de azi”. Experiența trecută este
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
Transilvaniei, propunând o istorie În oglindă, o retroversiune a imaginilor reciproce pe care le-au proiectat, unii asupra celorlalți, românii și maghiarii ardeleni. În acest fel, se conturează noi temeiuri explicative În vederea Înțelegerii relațiilor dintre români și maghiari, fie ele conflictuale sau amicale. În fine, capitolul al șaselea Își propune să surprindă ultimul cerc al identității transilvane, cel prin mijlocirea căruia Transilvania se integrează În lume. Cu instrumentele imagologiei comparate, sunt analizate reacțiile și percepțiile societății românești ardelene, confruntată cu modelele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală În România, precum și două studii, semnate de istoricul german Armin Heinen, respectiv de Constantin Iordachi și Trencsényi Balázs, apărute În publicații de specialitate din Germania și Ungaria. Criza istoriografiei românești actuale provine din Întâlnirea conflictuală a două tendințe opuse: curentul pe care Îl voi numi În mod convențional „tradiționalist” sau „conservator” și curentul „modernist” sau „liberal”. Mai Întâi, se impune o observație terminologică. Peste tot În lume, grupările istoriografice care aduc modificări radicale În raport cu viziunea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Înțelegere și definire a zonei de către locuitorii săi, indiferent de originile lor etnice. În Transilvania, românii și maghiarii au dezvoltat viziuni diferite asupra spațiului pe care Îl locuiau Împreună. Ideea evoluției separate, a segregării, a dominării, dar mai ales perspectiva conflictuală și lupta pentru Împărțirea și stăpânirea acestui loc au reprezentat modalitățile favorite prin intermediul cărora fiecare comunitate și-a construit propria sa „Transilvanie”. Ideea „folosirii În comun” a Transilvaniei de către români și maghiari a cedat aproape Întotdeauna, până astăzi, În favoarea tendințelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Transilvania. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, ei nu doreau decât să-și recâștige egalitatea alături de ceilalți. După aceea, se va dezvolta treptat ideea dreptului de stăpânire al românilor asupra Transilvaniei, situație de natură să alimenteze o veșnică stare conflictuală În raport cu maghiarii. În general, ideologia modernă naționalistă a pus În evidență doar dreptul la autodeterminare, și nu necesitatea conviețuirii cu o națiune străină pe același teritoriu și mai ales În același cadru statal, potrivit formulei „un stat pentru fiecare națiune
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din Transilvania: românii, maghiarii și imaginile lor reciproce Preliminarii la o istorie a imaginilor reciproce româno-maghiare În „cronica oficială” a Europei, așa cum a fost ea imaginată de istoricii ultimelor două secole, românii și maghiarii au format unul dintre principalele cupluri conflictuale ale continentului. Alături de turci și greci, de ruși și polonezi, de germani și francezi, de irlandezi și englezi, maghiarii și românii sunt protagoniștii unei secvențe particulare, dramatică și fascinantă, din epopeea marilor adversități istorice europene. Ca orice construcție istorică, nici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ați dovedi În practică mărinimozitatea despre care atâta vă place a predica. Problema alianței dintre români și maghiari, ca garanție a supraviețuirii reciproce și ca stavilă În calea expansionismului rusesc, trebuia să primească Însă o altă rezolvare, mai adecvată logicii conflictuale, care guverna imaginea cu privire la maghiari construită de liderii politici pașoptiști. După cum am mai văzut, Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" considera că inamicul principal al românilor nu era Rusia și cu atât mai puțin slavii vecini nouă. Or
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
seceră sute de mii de vieți și care va fi Însoțită de escaladarea violenței, de acte de terorism și crime săvârșite de țărani Împotriva arendașilor și proprietarilor. Să vedem cum vor interpreta cei doi ziariști acest context social și politic conflictual. Prin atenția acordată problemei În discuție, Bariț XE "Bariț" nu urmărește decât să scoată În evidență valoarea de model a experienței irlandeze, care prezenta similitudini atât de frapante cu situația din Transilvania, În plan social, politic, confesional și ideologic. Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
direct interesate în apărarea acestui principiu constituțional și în păstrarea legalității în cadrul relațiilor sociale pe care le reglementează. Dreptul administrativ este definit ca ramura de drept public care reglementează relațiile sociale din sfera administrației publice precum și pe cele de natură conflictuală dintre autoritățile publice (sau structurile private investite cu autoritate publică) pe de o parte, și cei vătămați în drepturile lor prin actele administrative ale acestor autori- tăți, pe de altă parte.<footnote Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
abordare a ursitei nefavorabile (o desființare violentă Într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia Îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de Întâlnire conflictuală a individuluicu ursitoarea lui. Tot În Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă În care Ursitoarele trăiesc laolaltă Într-o casă se Îngrijesc de candelele vieții omenești (sufletele celor ce se nasc și mor) și se hrănesc cu carne
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în termeni politici, în alții ce țin de structura comunitară sau de provocări economice. Există cel puțin patru aspecte principale legate de dinamica mișcărilor sociale: a) rețele de interacțiune informală; b) solidaritate și credințe împărtășite; c) acțiune colectivă în chestiuni conflictuale; d) acțiune care se desfășoară majoritar în afara sferelor instituționale și a rutinei vieții sociale. Alte definiții arată că mișcările sociale se dezvoltă atunci când grupuri de indivizi sau grupuri aparținând societății civile, provenind din medii diferite și având interese diverse, colaborează
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
este dublată de raportarea la ceilalți, la barierele naturale dintre cei din comunitatea etnică și cei care nu îi aparțin. Comunitatea etnică este, în aceste condiții, determinată de o „pluralitate de indivizi cu interese comune, mai mult sau mai puțin conflictuale cu cele ale altor clase, care formează asociații cu caracteristici colective”, dezvoltând o conștiință de grup ce are la bază experiența comună a membrilor săi. Semnificațiile profunde ale comunității rușilor lipoveni reies din importanța religiei, care a determinat inițial rupturi
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de rating) către construcții marcate pragmasemantic, de două tipuri: disjunctive (care dinamizează discursul prin atragerea destinatarului într-o colaborare fictivă cu emițătorul în "descoperirea" activă a elementelor pentru care o anume informație este valabilă) și adversativ-copulative (care creează un cadru conflictual fictiv între expectațiile induse destinatarului și informația asertată). Recursul excesiv la atare procedee creează premisele pentru pierderea caracterului marcat comunicativ și chiar pentru desemantizarea parțială a conectorilor utilizați, care tind să devină simple variante stilistice clișeizate ale conectorilor substituiți. "CONDIȚIONALELE
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
imperativelor relevanței și ale economiei expresive) la sugestia (de tipul "implicatură generalizată"19) unei expectații de restricționare a condițiilor în care conținutul propozițional al regentei se actualizează, expectație contrazisă de aserțiune. Enunțului i se "pune în scenă" astfel un cadru "conflictual", prin postularea implicită a unor așteptări fictive din partea alocutorului, așteptări care să poată fi contrariate. Or, expresiile CI de care ne-am ocupat sunt promovate în discursul public, în special cel mediatic, care-și asigură audiența apelând la conflict, real
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
câteva considerente care vizează viața noastră în comun. Din fericire pentru noi, blocul în care locuim se află într-o zonă rezidențială, cu proprietari stilați, cu o educație urbană și mai puțin rurală. Poate și din această cauză în situațiile conflictuale, inevitabile în aglomerările umane, înjurăturile sunt ceva mai puțin pitorești și folosite în cazuri extreme, ca de pildă când te trezești cu gunoiul în cap, aruncat pe geam de la etajele superioare. Drept e că mai apar și unele etichetări destul de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
soluțiile de sulfat de cupru și sulfat de fier, iar altul urmărește depunerea cuprului pe cuiul de fier. 2.4.7. Metoda problematizării Problematizarea este o metodă de învățământ care are ca scop crearea în mintea elevului a unei stări conflictuale pozitive, a unei contradicții între cunoștințele elevilor și cerințele unei probleme care li se propune elevilor spre rezolvare. Elevul este pus în situația de a analiza anumite relații între compușii sau fenomenele studiate și de a propune noi corelații, în urma
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
le sesizeze și la care să caute o soluție de răspuns. Problematizarea, în lecție, poate apare în una din următoarele două forme principale: situația - problemă întrebarea - problemă A. Conceptul de situație problemă Este tipul de problematizare care produce o stare conflictuală puternică și complexă, incluzând un sistem de probleme teoretice sau practice care se impun a fi rezolvate. Problematizarea implică următoarele tipuri de contradicții sau situații problemă: 1) Când există un dezacord între vechile cunoștințe ale elevului și cerințele impuse de
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
independente ale elevilor, în cadrul lucrărilor de laborator sau teme pentru acasă. Întrebările problemă nu urmăresc răspunsuri predeterminate, nici nu presupun simple expuneri ale faptelor, ci urmăresc să trezească curiozitatea intelectuală, dorința de a găsi răspunsul. Răspunsul obținut prin rezolvarea situației conflictuale, determinate de întrebarea-problemă, constituie o condiție a trecerii elevilor la o nouă etapă de informare în domeniul chimiei. Întrebările-problemă solicită gândirea elevului și îl obligă să folosească cunoștințele însușite anterior, în formularea răspunsului. Ele se deosebesc de întrebările folosite la
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
transferat cunoștințele însușite anterior pe alte exemple de substanțe anorganice , pe baza formei problematizate a exercițiilor de muncă independentă, au sistematizat cunoștințele într-o formă nouă. 2.4.9. Jocul didactic Jocul didactic prin conținutul său desemnează existența unor situații conflictuale, pe de o parte valoarea cognitivă a adevărurilor deja cunoscute și motivația impusă de ele , iar pe de altă parte noutatea impusă de cerințele jocului . De “situația problemă” propusă de joc, depinde varietatea formelor de aplicare a unor cunoștințe, noțiuni
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]