4,658 matches
-
azi? am Întrebat. Ce dată? ― E duminică. Patru martie. Duminică, patru martie. M-am gândit o clipă la acea dată. Atunci, În studioul de dans, eram Într-o vineri. Și eram În unsprezece februarie. Mi-am sprijinit capul În mâini, confuză. Ce se Întâmplase În ultimele trei săptămâni? M-am uitat la chipul calm al doctorului și pentru o clipă am vrut să-i vorbesc despre asta. Dar Înainte să apuc să deschid gura mintea Îmi fu străbătută de o altă
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
am hotărât nimic În seara aceea, mă Îndemnă el. Vreau să spun...poate vrei să te mai gândești la chestia asta cu despărțirea. Nu voiam să mă Împac cu el, cel puțin nu În momentul acela, când eram atât de confuză. Dar nu voiam nici să-l rănesc. Și nu găseam cuvintele potrivite, ca Întotdeauna. ― Prefer situația de acum, am spus după un foarte lung moment de liniște. Măcar până Îmi revin... Victor chicoti. M-am uitat la el, șocată. ― Alisia
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
-ți geanta! Plecăm! Nu ne-am luat la revedere de la nimeni. Mi-am dat seama foarte vag că ceilalți Bărbați Adevărați și Brigit se holbau la noi uluiți, dar nu-mi păsa nici cât negru sub unghie. M-am gândit, confuză, că nu mi se mai întâmplase niciodată așa ceva, că nu mai simțisem niciodată genul ăsta de dorință de necontrolat. Sau, cel puțin, nu fusese niciodată ceva reciproc. Am luat imediat un taxi și, cum am intrat înăuntru, Luke m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
DRACULUI DIN GURĂ, s-au ridicat mai multe voci. — Când o să fii aici de cinci săptămâni, o să înțelegi ce vreau să spun, a zis Clarence cu superioritate. 26tc "26" Când m-am dus la culcare în noaptea aia, eram destul de confuză. Luke nu e chiar așa de rău, a spus o voce dinlăuntrul meu. Ai mințit în legătură cu el. I-ai mințit pe toți ca să-i atragi de partea ta. Ba e foarte rău, a insistat o altă voce. Uite și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
soprană. —Ce aventuri? a urlat și Chaquie. Josephine încerca să calmeze spiritele, dar nu avea nici o șansă. — Să știi că am aflat de tine și de tipul ăla care a adus covorul cel nou. După asta, totul a devenit destul de confuz, fiindcă Chaquie a sărit de pe scaun și a încercat să-l pocnească pe Dermot. Dar din ceea ce ne puteam da seama, Dermot făcea aluzie la faptul că noul covor nu fusese singurul lucru din casă întins pe jos. Chaquie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Rachel?“, iar Luke a răspuns „E greu de spus pentru că, din câte știu, în tot timpul pe care l-a petrecut cu mine, Rachel era complet cu capul în nori. Uneori era afectuoasă și dulce. Dar, de cele mai multe ori, era confuză, stabilea diverse lucruri, după care uita de ele. Deseori purtam discuții de care, pe urmă, nu-și mai amintea. îmi închipuiam că acea confuzie în care plutea se datora consumului de Valium. Când lua cocaină era diferită. O pacoste stânjenitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
poarte pică părinților voștri pentru asta. —E prea pupincuristă ca să-i poarte cuiva pică, am izbucnit eu mânioasă. —Vezi?! Și tu te lași păcălită de stereotipuri! Dar dacă Margaret ar vrea să le poarte pică oamenilor? îți imaginezi cât de confuză și de vinovată s-ar simți? — Uite ce-i! Cui îi pasă de ea?! am exclamat. —Eu nu fac decât să-ți arăt că, la nivelul subconștientului, ție și surorilor tale vi s-au desemnat anumite roluri. E un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în care-și ieșea din sărite din orice. Ceea ce era perfect, fiindcă în camera micuță pe care o împărțeam n-ar fi fost loc de două nebune. Eram mult mai furioasă pe Luke decât pe Brigit. Dar eram și foarte confuză. Cât locuisem în New York, Luke fusese foarte afectuos și tandru cu mine. Pur și simplu, nu mă puteam obișnui cu schimbarea lui de atitudine. Contrastul era mult prea mare. Cu o nostalgie dulce-amară, mi-am amintit de punctul maxim al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am zâmbit eu mișcată de grija pe care mi-o arăta Misty. Mie n-o să mi se întâmple la fel. Sunt hotărâtă să fac totul ca la carte. —O să te întorci în New York? m-a întrebat ea. Imediat am devenit confuză și temătoare. Și al dracului de furioasă. Perspectiva mea roz asupra vieții nu fusese extinsă asupra lui Luke și a lui Brigit. Ticăloșii! — Nu cred c-o să mă mai întorc niciodată în nenorocitul ăla de New York, am bolborosit. — Te îngrijorează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Când te-am văzut la Cloisters, cu fețișoara aia supărată, mi-ai adus aminte de mine. întâlnirea cu tine m-a proiectat înapoi în timp, cu șapte ani înainte, când eram la fel de disperată și de nenorocită ca și tine. La fel de confuză și de șocată! Când am dat ochii cu tine, mi-am spus: „Cu voia Domnului, iată-mă pe mine!“ M-am burzuluit supărată. Curva tupeistă! —Ești exact cum eram eu, a exclamat Nola cu afecțiune. Suntem absolut la fel. Chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
toate astea eram extrem de deprimată. De ce nu trăsesem două grame, în loc de o singură linie? După ce am luat câteva pastile de Valium, tristețea mi s-a risipit și m-am simțit ca și cum m-aș fi complăcut într-o stare caldă, dar confuză. Duminică seara am stat acasă. Ne-am cuibărit pe canapea și ne-am uitat la o casetă. Din senin, în fața ochilor mi-a apărut o fantezie încântătoare: eu inhalând o linie lungă și minunată de cocaină. Imediat, am simțit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
toate în gură. Voci, lumină puternică în ochi, patul mișcându-se și săltând, o lumină albastră, sirene, alte voci, patul mișcându-se din nou, albeață, un miros straniu și steril. —Curvă proastă, spune o voce. Cine-o fi? mă întreb confuză. Bipuri, picioare alergând pe coridoare, metal lovindu-se de metal, o mână dură pe bărbia mea, deschizându-mi gura cu forța, ceva de plastic pe limbă, zgâriindu-mi gâtul. O senzație de vomă și de sufocare, încerc să mă ridic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cele mai bune urări“? sau „Cu cele mai calde urări“? sau „Cu dragoste“? sau „Cu multă dragoste“? sau „Cu toată dragostea mea“? sau „Presupun că o călăreală iese din discuție“? Care dintre variante transmitea mesajul corect? Deja ajunsesem așa de confuză încât nici nu mai știam care era mesajul ăla nenorocit. Dragă Luke, am scris în depeșa pe care am pus-o, până la urmă, la poștă. S-ar putea să fii surprins să primești vești de la mine. M-am întors în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
adevărat. Storurile de pe chipul lui Luke se ridicaseră și, acum, pentru prima dată, puteam să-l văd realmente pe el, pe vechiul Luke, pe vechiul meu Luke. Ne-am uitat așa, unul la celălalt, mult timp. Iar eu eram foarte confuză fiindcă tot uitam că totul se întâmpla acum, nu atunci. Păi...! a zis Luke dregându-și glasul și stricând atmosfera. îți mulțumesc pentru scuze. Am reușit să arborez un zâmbet anemic și tremurător. Știi, a continuat Luke lărgind cadrul, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ca printr-o ceață, și am simțit căldura zilei încorporându-se printre pietoni. Aveam nevoie de timp ca să mă gândesc. Aș fi avut nevoie de vreo cinci ani, pe o insulă pustie. Totul mi se părea atât de încâlcit, de confuz, de... — Claire! Era Luke - alergase după mine. — Ascultă, nu pot să fac asta acum - cuvintele îmi ieșeau din gură cu viteza unei mitraliere - mă mărit, Luke, și chiar dacă, dintr-un anumit motiv, n-am vrut să-ți împărtășesc vestea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
greutățile copilăriei sale complet imaginare. Așa că acum poți să-ți dai seama de ce mi-e așa de frică să nu fiu rănită de bărbați. O dată ce-ai fost violată, știi ce înseamnă agresiunea falică. Presupun că da, zise Eva, oarecum confuză în privința înțelesului agresiunii falice. — Ai și o perspectivă diferită asupra lumii. Cum zice Ge, nimic nu-i bun și nimic nu-i rău. Pur și simplu este. — Am fost o dată la un curs despre budism, zise Eva, și exact așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
încet, fără grabă, ca într-o zi oarecare. Habar n-ai de unde încotro pleci, nu știi ce oră ce tren ce localitate, te lași, conform pactului, în voia neantului. Tolea Voinov va petrece la munte o săptămână plictisită. O așteptare confuză, somnolentă, care ezită să ia numele Irina. Vreme frumoasă, soarele scoate pădurea din cețuri, o aduce aproape, înnobilată, vechile vile boierești sunt la locul lor, chiar dacă infirme și umilite, dar semenii, semenii nostri... chipuri egale, gesturi moi, desperecheate. Somnolență putrezită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
dezlânate, fragmentare, de o intimitate abruptă. Mătușica își făcea de lucru la bufet, șchiopătând alene printre scaune, ca și cum n-ar fi bănuit că studentul mai întârzie în cameră. Peste mai multe săptămâni, gazda readucea însă discuția chiar la subiectul acela confuz, despre care nimeni n-ar fi spus că are habar... și asta înmijlocul unei lecții de anatomie sau conjugarea verbelor. O, câte ilustrate și scrisori de mulțumire n-a primit doamna Veturia din toate colțurile pământului! Bani nu accepta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
funcționa. Într-adevăr, au stabilit cu precizie când să vină, cum să facă, ce să aducă, cât unde care. Vorbele aveau forța esențialului. Substantive și verbe, comenzi limpezi, fără greș, izbind ținta, efficient, o dată și încă o dată, cum se cerea. Confuza clipă de siestă senilă. Tov Titi Tirbușon avea chef să-și descheie gulerul și cureaua, să arunce și el, taciturnul, undița, să-l legene în cârlig pe bufon, până scoate pe nas toate panglicile. „Cum zici, amantissime, Hitler ăla al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
încâlcită. Doar tot nu poate vorbi și nici de găsit nu poate fi găsit. Prin urmare, Tolea incearca numărul miracol. Miercuri la prânz, seara, noaptea, dimineața, să zăpăcim adversarul. În orele amnezice, încolăcite, lenevoase, când vântul țiuie, neauzit, prin spații confuze și plesnesc capacele ceasornicelor și se înmulțesc stopurile cardiace. Într-o astfel de gaură a timpului, dom’ Dominic avu, brusc, iluminarea: dacă am întrebat a mia oară la informații și ni s-a comunicat că telefonul nu e defect, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ai să crezi, uneori îmi vorbește de maică-sa. Fără jenă, mie, unui străin! Apoi, discuții literare, la care nici nu mă pricep. De clasici n-am timp destul, așa spune, iar pe ăștia noi nu-i pot suferi, par confuzi, mediocri, snobi, așa spune. Înjură, plânge, glumește, se vaită, se confesează, se căiește, ca un adolescent. Acest ton confesiv, la arogantul Tolea! Poate doar se distreaza, cine stie...sa ma provoace si pe mine la confesiuni. Urme, traiectorii, contradicții... traseele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mediocri, snobi, așa spune. Înjură, plânge, glumește, se vaită, se confesează, se căiește, ca un adolescent. Acest ton confesiv, la arogantul Tolea! Poate doar se distreaza, cine stie...sa ma provoace si pe mine la confesiuni. Urme, traiectorii, contradicții... traseele confuze ale mascaradei. Un înlocuitor? Reperul unui loc, emblema anapoda, când adevărul și trucajul se înlocuiesc și se ajută, cap și pajură, chipurile de eroi și icoane și reversul lor clovnesc, rana care râde. Așa apare, la un pas, fantoma flușturaticului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
al lui Alec Smith și al despărțirii ulterioare de Gordon Dryer. La început, nu am înțeles de ce-și bătea capul să-mi spună toate astea. Ce legătură aveau cu afacerea la ordinea zilei? M-am întrebat, apoi, tot mai confuz, i-am pus întrebarea direct lui Harry. — Ai puțină răbdare, mi-a spus el, o să se clarifice totul la timpul lui. În prima parte a mesei, n-am spus prea multe. Scandalul de la restaurant, din după-amiaza aceea, mă zguduise destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
serios. Nu pare Tim pe care îl știu eu. Pare aproape ostil. Nu-mi place. Nu ne putem întâlni și vorbi față în față? —Păi, Katie... Face o pauză lungă de-un secol. Nu cred că o să funcționeze. —Poftim? Sunt confuză. De-a ce se joacă? Nu am chef de jocuri. Nici cu Tim, nici cu altcineva. Stau singură într-un bar, sunt obosită și începe să mă doară capul. Patul meu cald și confortabil mă cheamă. —Relația noastră. Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să mă sărute. Sunt plină de panică și de nerăbdare. Ce-o să fac? Dar apoi Mike nu încearcă nimic și aproape îmi pare rău. Stăm în liniște. Respir greu. Chiar am nevoie să asimilez toate astea. Mintea mi-e foarte confuză. De ce sunt aici și de când exact sunt atrasă de Mike? Încet, îmi dau seama că probabil l-am plăcut mult de la acea seară din Boston. Și de-aia am fost așa jignită că m-a lăsat singură cu Derek. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]