15,474 matches
-
mai 2016, paragraful 27). ... 18. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a afirmat constant că, în exercitarea controlului de constituționalitate, are competența de a se pronunța asupra constituționalității legilor și ordonanțelor criticate prin raportare la dispozițiile sau principiile consacrate de Legea fundamentală, iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Curtea a
DECIZIA nr. 467 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267591]
-
privește pretinsa încălcare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a afirmat constant că, în exercitarea controlului de constituționalitate, are competența de a se pronunța asupra constituționalității legilor și ordonanțelor criticate prin raportare la dispozițiile sau principiile consacrate de Legea fundamentală, iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Curtea a mai constatat că examinarea constituționalității unui text de
DECIZIA nr. 467 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267591]
-
se pronunța asupra constituționalității legilor și ordonanțelor criticate prin raportare la dispozițiile sau principiile consacrate de Legea fundamentală, iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Curtea a mai constatat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii
DECIZIA nr. 467 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267591]
-
ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă, deci, că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci o simplă contrarietate între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare (a
DECIZIA nr. 467 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267591]
-
ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă, deci, că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci o simplă contrarietate între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare (a se vedea Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din
DECIZIA nr. 467 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267591]
-
reparatorii apare ca fiind justificată în mod obiectiv și rezonabil, dat fiind faptul că asupra acestora din urmă nu s-au răsfrânt direct sau indirect măsurile de preluare abuzivă. Mai mult, având în vedere că, în ipoteza supusă controlului de constituționalitate, legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, Curtea a reținut că măsura legislativă criticată
DECIZIA nr. 617 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267586]
-
politici penale. Cu toate acestea, Curtea a reținut că, deși, în principiu, Parlamentul se bucură de o competență exclusivă în reglementarea măsurilor ce țin de politica penală a statului, această competență nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Astfel, Curtea a constatat că incriminarea/ dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni ține de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
disciplinar, fiind astfel neîntemeiată critica de neconstituționalitate raportată la art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție. Totodată, Curtea reține că susținerea privind imposibilitatea polițistului cercetat disciplinar de a fotocopia dosarul de cercetare disciplinară nu reprezintă o problemă de constituționalitate a textului de lege criticat. ... 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art.
DECIZIA nr. 658 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270090]
-
alin. (9), (11) și (13) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 au produs efecte juridice în cauza în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate - în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“ (Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 631 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270014]
-
alin. (10) din Codul de procedură penală, ale art. 3 alin. (3) și alin. (4) lit. a) și ale art. 4 alin. (9), (11) și (13) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție - invocate și în prezenta cauză - și față de critici similare. ... 13. Astfel, prin Decizia nr. 334 din 20 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1082 din 11 noiembrie
DECIZIA nr. 631 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270014]
-
neconstituționalitate, Curtea observă că soluția legislativă criticată din cuprinsul art. 57 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 se regăsea și în art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, reglementare care a constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 531 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 20 noiembrie 2014, și Decizia nr. 197 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 640 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270052]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 20 noiembrie 2014, și Decizia nr. 197 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 28 mai 2015, prin care Curtea a statuat în sensul constituționalității acesteia. Totodată, Curtea reține că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale identice cu cele din prezenta cauză, și care s-a concretizat prin Decizia nr. 540 din 10 noiembrie 2022
DECIZIA nr. 640 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270052]
-
197 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 28 mai 2015, prin care Curtea a statuat în sensul constituționalității acesteia. Totodată, Curtea reține că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale identice cu cele din prezenta cauză, și care s-a concretizat prin Decizia nr. 540 din 10 noiembrie 2022*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii, prin
DECIZIA nr. 640 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270052]
-
în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Având în vedere că dispozițiile criticate reprezintă temeiul cererii de chemare în judecată, Curtea constată
DECIZIA nr. 657 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270032]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv
DECIZIA nr. 657 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270032]
-
2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție
DECIZIA nr. 657 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270032]
-
în vedere că, în prezenta cauză, critica formulată vizează modul de interpretare și aplicare a legii la cauza dedusă judecății, soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză. ... 27. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate este inadmisibilă prin prisma art. 2
DECIZIA nr. 657 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270032]
-
stagiului de cotizare pentru activitatea desfășurată în condiții de handicap cu cel al majorării punctajului mediu anual pentru activitatea desfășurată în grupe superioare de muncă, instanța constituțională a observat că, în cauzele analizate, aceasta nu privea reglementarea supusă controlului de constituționalitate, astfel că nu s-a pronunțat în această privință. ... 30. Curtea reține și faptul că, prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504
DECIZIA nr. 487 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270057]
-
1-3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, iar dispozițiile art. 1 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 și ale art. 2 alin. (2) din Ordinul ministrului de interne nr. 283/2002 nu îi sunt aplicabile. ... 61. Curtea Constituțională nu a examinat constituționalitatea dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. i) și alin. (4^4), art. 56 alin. (1) lit. d), alin. (3) lit. d) și art. 56^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, astfel cum aceste dispoziții au fost modificate și completate succesiv prin
DECIZIA nr. 2 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267509]
-
Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, este neîntemeiată. Arată că autorul excepției solicită instanței de contencios constituțional să interpreteze modalitatea de aplicare a unei dispoziții legale modificate printr-o decizie a Curții Constituționale, aspect care excedează obiectului controlului de constituționalitate a posteriori. O astfel de atribuție de clarificare a unei dispoziții de lege - care a fost modificată implicit printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale - revine legiuitorului, iar competența interpretării unei astfel de norme revine instanțelor judecătorești, în cadrul soluțiilor
DECIZIA nr. 551 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266012]
-
constituțional a identificat soluția legislativă conformă cu Legea fundamentală, respectiv cea potrivit căreia cursul prescripției răspunderii penale se întrerupe doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului. Complexitatea reglementărilor, precum și necesitatea adaptării controlului de constituționalitate unor deziderate de securitate juridică au determinat ca exercitarea controlului de către Curtea Constituțională să conducă nu doar la pronunțarea unor soluții simple, prin care textele criticate să fie constatate a fi sau nu conforme Legii fundamentale, ci și a
DECIZIA nr. 551 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266012]
-
anumită semnificație, pentru a o face compatibilă cu prevederile constituționale. Prin ele se impune o interpretare obligatorie a unui text de lege. Rațiunea acestor decizii este de a salva de la încetarea aplicabilității un text care are o problemă de constituționalitate, analizând interpretarea acestuia într-o direcție conformă cu dispozițiile Legii fundamentale. Astfel de decizii au avantajul de a nu afecta conținutul normativ al textului controlat, ci doar înțelesul său contrar Constituției. În acest context general al clasificării deciziilor Curții Constituționale
DECIZIA nr. 551 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266012]
-
a nu aplica dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale, iar în cazul celor interpretative aceste organe trebuie să-și adapteze practica în conformitate cu interpretarea dată normei de către instanța de contencios constituțional. Astfel, în cazul deciziilor interpretative, norma a cărei constituționalitate a fost constatată își va înceta aplicabilitatea numai în ceea ce privește interpretarea neconformă exigențelor constituționale, aceasta urmând a funcționa limitat în sensul în care corespunde acestora. Față de cele de mai sus, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 551 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266012]
-
144/2007, prin care se înființează Agenția Națională de Integritate, autoritate administrativă autonomă, rolul acesteia fiind în principal acela de a înlocui comisiile de cercetare a averilor. ... 3. Legea conținea o mulțime de prevederi neconstituționale care, ca urmare a controlului de constituționalitate efectuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 415/2010, au fost înlăturate prin adoptarea Legii nr. 176/2010. ... 4. Cele două legi, nr. 115/1996 și nr. 176/2010, coexistă încălcând sub acest aspect normele de tehnică legislativă referitoare la obligația de unicitate a reglementării
PROIECT DE LEGE nr. 221 din 10 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266123]
-
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în privința dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 s-a mai pronunțat din perspectiva unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză și a constatat constituționalitatea acestora. ... 15. Curtea a reținut, spre exemplu, prin Decizia nr. 48 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 3 mai 2018, că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei
DECIZIA nr. 646 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266229]