2,265 matches
-
se stabilește în interiorul unei clase școlare. III.5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie“, relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva, cunoștințele, capacitățile, judecățile, acțiunile, precum și indicațiile despre provizoratul relației pedagogice. Raporturile pedagogice trebuie înțelese însă și ca niște categorii normative, pedagogul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sinelui, ca o explicație alternativă pentru comportamentul organizațional. Specific, teoria identității sociale, teoria auto prezentării și teoria auto-eficienței, toate sunt fundamental corelate cu conceptul de sine. Ceea ce lipsește este un model al conceptului de sine care să definească clar aceste constructe și care să explice cum pot fi integrate cu modele tradiționale de motivația muncii. Există patru motive pentru a dezvolta modelul bazat pe motivație a conceptului de sine: 1. Nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
procesează informația (feedback, observații, etc.) și utilizeazăn structura conceptului se sine pentru a filtra informațiile din exterior și pentru a traduce aceste informații în acțiuni. Scopul major în dezvoltarea unui model al conceptului de sine este de a furniza un construct unitar, care este capabil să explice atât procesele motivaționale cognitive cât și pe cele necognitive. Motivația bazată pe conceptul de sine poate fi integrată cu alte forme de motivație prin modelul surselor de motivație. Acest model identifică cinci surse de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
variabile indicator) sunt condiționate de apartenența subiecților la una sau alta din clasele latente ale unei variabile latente necunoscute "X", care nu este prezentă explicit în setul de itemi analizați. Variabila (sau variabilele) latentă și respectiv clasele sale latente sunt constructe teoretice care pot căpăta un nume și un sens explicit după ce au fost identificate pe baza modelului analizat. Analiza claselor latente are în principal trei domenii de aplicabilitate, care decurg din cele trei modele teoretice propuse: modelul clusterilor în clase
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
variabile indicator) sunt condiționate de apartenența subiecților la una sau alta din clasele latente ale unei variabile latente necunoscute "X", care nu este prezentă explicit în setul de itemi analizați. Variabila (sau variabilele) latentă și respectiv clasele sale latente sunt constructe teoretice care pot căpăta un nume și un sens explicit după ce au fost identificate pe baza modelului analizat [1, pp. 256-275]. În cazul nostru analiza de clusteri în clase latente arată că modelul statistic acceptabil și mai potrivit pentru interpretarea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
acest sens nou al identității individuale și tribale care transpare din obiectele decorate și din podoabe, fie de o reflecție asupra trecutului ancestral, asupra timpului care transcende viața individului. Nu este hazardat să presupunem că au existat o serie de constructe mitologice pe subiecte de acest tip, mai ales la grupurile de vânători care - ca În Ucraina sau Dordogna - au ajuns să aibă un oarecare grad de sedentarism. Omul și-a Însușit ritmurile timpului, așa cum se observă din secvențele de semne
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al lumii, oamenii se îmbracă similar, vorbesc engleza, se raportează la legislația occidentală, preferă gastronomia europeană. Cu toate acestea, locuitorii lumii din secolul XXI sunt diferiți. Uneori sunt chiar profund diferiți. Or, tocmai aceste diferențe profunde sunt date de acele constructe ideatice, subtile și permanente, numite mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează în zonele cele mai obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
sine, este modul de a gândi specific ființei colective”<footnote Durkheim, Émile, Le Suicide, PUF, Paris, 1983, p. 333 (a se vedea Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, vol. 1, Editura Antet, București, 1998, p. 178). footnote>. „Omul religios” este un construct elaborat de omul de știință, care surprinde modul specific de comportare a unui individ bazat pe valorile umaniste ale creștinismului și care concepe lumea ca fiind supusă voinței divine. Prin aceasta, criteriile de decizie vor purta amprenta specifică a celui
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cele de „capital uman”, „managementul competențelor negociate”, „managementul antroprocentric”, „dimensiunea umană” a organizațiilor, „factorul uman” etc. Din practica bogată acumulată în managementul resurselor umane putem desprinde o serie de caracteristici ale resurselor umane, dintre care menționăm: 1) Natura lor de construct managerial. Așa cum am arătat, cu același personal se pot concepe, realiza și folosi o mare diversitate de resurse umane în conformitate cu viziunea managerului asupra activității generale a organizației. În cadrul aceleiași organizații se pot concepe diverse resurse umane în raport cu schimbările paradigmatice ale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
aspecte care nu influențează direct strategia pe care o va practica) factorii și procesele mediului, le va ierarhiza, oferind o structură de criterii prin care se va elabora contextul strategiei managementului resurselor umane. Contextul strategiei managementului resurselor umane reprezintă un construct managerial prin care elementele proprii mediului (intern și extern) sunt selectate și ierarhizate, astfel încât să devină o condiție esențială în proiectarea unui tip de resursă umană și de strategie în managementul acesteia. Elaborarea strategiei managementului resurselor umane În elaborarea strategiei
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
atenție faptul că În procesul alegerii de către consumator a unor produse sau servicii intervin o multitudine de factori care nu pot fi interpretați doar În cheie strict economică. Dimensiuni sociale și valori reflectate În atitudinile consumatorului, trăsături de personalitate și constructe dispoziționale se regăsesc În relația producător consumator. Emergența acestor dimensiuni impun, pentru o analiză globală a comportamentului consumatorului, prefigurarea unei perspective psihologice. Comportamentele individului În interacțiunea de consum pot fi descrise prin intermediul a trei termeni: cumpărător al mărfii, client și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a atitudinilor devine din ce În ce mai complex. Fie că privim viața ca o succesiune de crize și conflicte care În depășirea și rezolvarea lor presupun atitudini rutiniere dar și creative, fie că o privim ca o concepție științifică elaborată de subiect din constructe și concepte (Kelly Psihologia constructelor personale), atitudinile sunt considerate dimensiuni esențiale pentru delimitarea caracterului individului și a comportamentului său manifest. Atitudinile componente ale caracterului aparțin de fenotip și sunt dobândite În procesul formării lor, motivația, valorile, expectanțele și idealurile oamenilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Fie că privim viața ca o succesiune de crize și conflicte care În depășirea și rezolvarea lor presupun atitudini rutiniere dar și creative, fie că o privim ca o concepție științifică elaborată de subiect din constructe și concepte (Kelly Psihologia constructelor personale), atitudinile sunt considerate dimensiuni esențiale pentru delimitarea caracterului individului și a comportamentului său manifest. Atitudinile componente ale caracterului aparțin de fenotip și sunt dobândite În procesul formării lor, motivația, valorile, expectanțele și idealurile oamenilor constituie latura vectorială de orientare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
forme de inteligență distincte. Există persoane care pot avea ambele forme de inteligență dezvoltate sau le pot avea pe ambele la un nivel scăzut. Una dintre marile direcții În abordarea inteligenței emoționale este reprezentată de Daniel Goleman. În viziunea lui, constructele care compun această formă a inteligenței emoționale sunt: conștiința de sine - Încrederea În sine; autocontrolul - dorința de adevăr, conștiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea; motivația - dorința de a cuceri, dăruirea, inițiativa, optimismul; empatia - a-i Înțelege pe alții, diversitatea, capacitatea politică; aptitudini sociale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe o teorie bine întemeiată, adică testată empiric; domeniile trebuie să cuprindă totalitatea experienței umane, adică să nu se refere numai la părți ale acesteia; domeniile trebuie să aibă nu numai contribuții pozitive, ci și potențial negative sau neutre la construct. O recomandare din sus-amintitul raport merită discutată. Fiecare domeniu, se spune aici, trebuie să aibă potențialul de a fi măsurat atât în dimensiunile obiective, cât și subiective. Această indicație corespunde unei lungi tradiții în mișcarea indicatorilor sociali - de a oferi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor indici alternativi, păstrând, totodată, calitatea primului de a exprima dezvoltarea într-un singur număr. Problema elaborării unor indici compoziți este însă una complexă, diverși autori stabilind numeroase cerințe, adesea contradictorii sau greu de îndeplinit, pentru a face cu putință constructe cât mai obiective și mai utile pentru comparații. Începând cu anii ’60, un număr important de autorități și organizații nonguvernamentale de la toate nivelurile au finanțat elaborarea a numeroși indici de dezvoltare de nivel local, național, regional și global, desemnați să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
detalii, vezi Radu, 2000). În elaborarea unui test docimologic trebuie avută în vedere complementaritatea și dificultatea gradată a tipurilor de itemi. Cea mai frecventă eroare în interpretarea coeficientului alfa Cronbach este aceea că se confundă consistența internă cu validitatea de construct: deși este un bun estimator al fidelității unui instrument, acest coeficient nu garantează faptul c. instrumentul măsoară o singură dimensiune comportamentală (Gliner și Morgan, 2000). Raportarea unui coeficient alfa Cronbach ridicat nu garantează validitatea de construct a unui instrument. Fidelitatea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
internă cu validitatea de construct: deși este un bun estimator al fidelității unui instrument, acest coeficient nu garantează faptul c. instrumentul măsoară o singură dimensiune comportamentală (Gliner și Morgan, 2000). Raportarea unui coeficient alfa Cronbach ridicat nu garantează validitatea de construct a unui instrument. Fidelitatea inter-evaluatori se referă la concordanța între evaluările realizate de doi sau mai mulți cercetători care aplică același instrument acelorași subiecți. Estimarea fidelității inter-evaluatori nu este pertinentă întotdeauna: dacă instrumentul de cercetare este autoadministrat, nici nu se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
influențată de natura criteriului ales și de caracteristicile eșantionului. De aceea, raportarea coeficienților de validitate pentru un instrument de cercetare trebuie însoțită de specificarea și descrierea clară a criteriului și a eșantionului pe care s-a realizat evaluarea. Validitatea de construct sau conceptuală se referă la cît de bine este transpus într-un instrument un concept (o trăsătură, o caracteristică, un fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
clară a criteriului și a eșantionului pe care s-a realizat evaluarea. Validitatea de construct sau conceptuală se referă la cît de bine este transpus într-un instrument un concept (o trăsătură, o caracteristică, un fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de bine este transpus într-un instrument un concept (o trăsătură, o caracteristică, un fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de evaluare a validității de construct bazate pe analiza de date empirice sînt (Anastasi, 1976; Crocker și Algina, 1986; Stan, 2002): -corelația
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de evaluare a validității de construct bazate pe analiza de date empirice sînt (Anastasi, 1976; Crocker și Algina, 1986; Stan, 2002): -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele provenite din utilizarea altor teste sau chestionare care măsoară același construct; -corelația între
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
validității de construct bazate pe analiza de date empirice sînt (Anastasi, 1976; Crocker și Algina, 1986; Stan, 2002): -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele provenite din utilizarea altor teste sau chestionare care măsoară același construct; -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele obținute prin aplicarea unor instrumente care măsoară trăsături ce relaționează cu trăsătura studiată; -analiza factorială; -efectul unor variabile experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă propusă de D.T. Campbell și D.W. Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două teste măsoară același construct, iar validitatea discriminatorie se referă la relația non-corelațională cu teste ce măsoară alte constructe decît cel studiat. Matricea centralizatoare include corelații între teste care măsoară aceeași trăsătură, care măsoară trăsături diferite și corelații între acestea din urmă în cazul utilizării
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]