8,426 matches
-
relativ ușor, ceea ce căuta; o casă scundă, fără ferestre, cu o curte plină de nisip, dominată de un havuz. I se spuse, însă, că prezicătoarea murise. 59. Prin toamnă, m-am nimerit, într-o zi, în compania unui conte. Un conte autentic, ai cărui străbunici au venit din Bretania, instalîndu-se în București. Din vorbă în vorbă, am aflat că a urmat liceul la "Spiru Haret". Am aproximat că asta s-a întîmplat după ce am plecat eu de la "Spiru" sau mă pregăteam
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
să se simtă ca acasă. Era de fapt ca acasă, chiar dacă i se mai Întîmplau unele lucruri neplăcute. Ca acum cîteva zile, de exemplu, cînd slavă Domnului era singur, dar incidentul l-a făcut să se simtă tare singur. Micuțul conte, spaniolul acela stabilit În Perú, neisprăvitul ăla, atît de snob, atît de cretin și pe deasupra În pragul falimentului, dar atît de fin, atît de admirat, atît de invitat peste tot, micuțul conte i-a trîntit ușa În nas, a ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a făcut să se simtă tare singur. Micuțul conte, spaniolul acela stabilit În Perú, neisprăvitul ăla, atît de snob, atît de cretin și pe deasupra În pragul falimentului, dar atît de fin, atît de admirat, atît de invitat peste tot, micuțul conte i-a trîntit ușa În nas, a ajuns cu cîțiva pași Înaintea lui, nici nu l-a salutat, n-a lipsit mult să-l scuipe, era beat mort, derbedeul. Și el, fără să vrea, se auzi spunînd: scuzați-mă, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
i-a trîntit ușa În nas, a ajuns cu cîțiva pași Înaintea lui, nici nu l-a salutat, n-a lipsit mult să-l scuipe, era beat mort, derbedeul. Și el, fără să vrea, se auzi spunînd: scuzați-mă, domnule conte și din pricina asta acum nu putea Închide ochii, la urma urmei sînt bogat, sînt un om important și onorabil, tată de familie. Ce frază nefericită! Se trezea la miezul nopții amintindu-și de ea, avea și Juan Lastarria demnitatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai des ca Înainte și ce bine-i veneau cele douăsprezece costume de seară pe care și le lucrase la Londra. Dar Lastarria Își dorea Întotdeauna mai mult și noaptea, Înainte de a adormi de-a binelea, vedea În fața ochilor un conte italian, unul scăpătat și el Îi cumpăra titlul oarecum pe ascuns, la Siena, bunăoară. Partea rea era că pe urmă, cînd Își făcea apariția la Lima, Juan Lucas Îi rîdea În nas și Încă În prezența secretarei, care, dacă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
apoi, aproape în toate serile, am urcat prin inelele scării de incendiu în acea cameră tăcută, unde am citit, lungit pe pat și îmbătat de singurătate, toate cărțile de pe raft, ale căror titluri stranii îmi sună și acum în urechi: Contele de Monte-Cristo, Toate pânzele sus!, Mânăstirea din Parma, Omul care râde (cărți despre care n-am mai auzit niciodată: biblio tecarii pe care i-am întrebat de ele mi-au spus că visez), altele pe care nu le mai țin
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
începutul lui Quattrocento, o găsim deja cântată la 3 sau 4 voci în confraternitățile și agregațiunile religioase, tot mai numeroase, la care s-au adăugat și poeții de curte cu compozițiile de texte spirituale, în special la Florența, la curtea conților din familia De Medici. Aceste noi texte spirituale erau aplicate unor melodii profane mai cunoscute (chanson, ballata, rondeau etc.), favorizându-se astfel o răspândire mai rapidă în popor. În general, era respectat nu numai metrul textului profan, dar și rimele
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și anexarea numelui său la o dinastie de cezari ai științei, autorul poate aduce ca argument șovinismul scoțian sau predilecția pentru nomenclatura cu rezonanță. O personificare mai potrivită a administrației, științei, comerțului și religiei ar fi fost Robert Boyle, fiul contelui de Cork și părintele chimiei moderne. A fost fondatorul Societății Regale și principiile religioase puternice l-au ajutat să obțină autorizația pentru Compania Indiilor de Est, pe care a înființat-o în ideea răspîndirii creștinismului în Orient. NicGUMARAID, CATRIONA Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
era atent la valoarea clinică a liniilor palmelor. În Evul Mediu, palma era discutată de Tomas d’Aquino (1224-1274). John Lyndgate (1370-1420) considera liniile palmare drept un semn al divinității, iar Paracelsus (1493-1541) a transformat discuția semnelor palmare în știință. Contele de Saint Germain (1710-1784), aventurier savant, a scris un text special, despre studiul esoteric al palmelor. Doctorul suedez Carl Gustav Carus (1789-1869) a utilizat știința studierii palmelor pentru casa regală. Ulterior apare și o lucrare dedicată special, semnată de un
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Întrebat. — If... Începuse el să răspundă. Însă pe urmă apoi tăcu. Bătând cu lingura În perete, Într-un alfabet misterios pe care el Îmi mărturisi că-l primise de la Trithemius, a Început să transmită mesaje cuiva din celula de alături. Contele de Monsalvat. Au trecut ani. Soapes n-a Încetat niciodată să bată În perete. Acum știu pentru cine și cu ce scopuri. Acela se numește Noffo Dei. Dei (prin ce misterioasă cabală Dei și Dee sună atât de asemănător? Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
tremur la gândul că ar fi adevărat), tu, Dark Lady, Fecioara Neagră a druizilor și a Templierilor, nu erai altceva, nu ești altceva decât eternul androgin, ieșind din mâinile Înțelepte ale cui, ale cui? Acum, acum știu, ale amantului tău, contele de Saint-Germain! Dar cine e Saint-Germain, dacă nu Bacon Însuși (câte lucruri știe Soapes, acest obscur templier cu multe vieți...)? Verulam a ieșit din Închisoare, a reintrat prin artele lui magice În grația monarhilor. Acum, Îmi spune William, Își petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Loge Ecossaise du Grand Globe Français, Collège des Sublimes Princes du Royal Secret din Bordeaux, Cour des Souverains Commandeurs du Temple din Carcassonne, Philadelphes din Narbonne, Chapitre des Rose-Croix din Montpellier, Sublimes Élus de la Vérité... 1743 Prima apariție publică a contelui de Saint-Germain. La Lyon ia naștere gradul de Cavaler Kadosch, care trebuie să-i răzbune pe Templieri. 1753 Willermoz fondează loja Parfaite Amitié. 1754 Martine de Pasqually fondează Templul Élus Cohen (sau poate că o face În 1760). 1756 Baronul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
deveni Philosophe Inconnu și un delegat al Strictei Observanțe Templiere se duce să trateze cu Willermoz. Ia naștere astfel un Directoriu Scoțian al Provinciei Auvergne. Din Directoriul din Auvergne va lua naștere Ritul Scoțian Rectificat. 1776 Saint-Germain, sub numele de contele Welldone, Îi prezintă proiecte chimice lui Frederic al II-lea. Ia naștere Société des Philathètes, pentru a-i reuni pe toți hermetiștii. Loja Neuf Sœurs: aderă la ea Guillotin și Cabanis, Voltaire și Franklin. Weishaupt fondează Iluminații din Bavaria. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Blavatsky, fondează la Londra ordinul Templului Rozei-Cruce. 1918 Ia naștere În Germania Societatea Thule. 1836 Ia naștere În Franța Grand Prieuré des Gaules. În Cahiers de la fraternité polaire, Enrico Contardi-Rhodio vorbește de o vizită pe care i-a făcut-o contele de Saint-Germain. „Ce Înseamnă toate astea?“ Întrebă Diotallevi. „Nu mă Întrebați pe mine. Nu voiați date? Iată-le. Nu știu altceva“. „Va trebui să-l consultăm pe Agliè. Pariez că nici el nu cunoaște toate organizațiile astea“. „Cum ți-nchipui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Scoțiană?“ „În cuvinte, da. Un exemplu: În loja celor Nouă Surori intrase Franklin, care, bineînțeles, țintea la transformarea ei laică - pe el Îl interesa numai să-și susțină revoluția lui americană... Dar, În același timp, unul dintre marii maeștri era contele de Milly, care căuta elixirul de viață lungă. Însă fiindcă era un imbecil, În timpul experimentelor lui s-a otrăvit și a murit. Pe de altă parte, gândiți-vă la Cagliostro: pe de o parte inventa rituri egiptene, pe de alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și toți la un loc aleg ca mare maestru un om foarte integru, pe ducele de Brunswick. Care Înțelege imediat că se află În cea mai proastă companie. Unul dintre membrii Observanței, landgraful de Hesse, Îl cheamă pe lângă sine pe contele de Saint-Germain, crezând că acel gentilom poate să-i producă aur, dar n-are a face, În timpul acela trebuia să te iei după capriciile celor puternici. Însă, prin supralicitare, el se crede Sfântul Petru. Eu vă asigur că, o dată, Lavater
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de trecut - lucra În Ohrana. Direct la ordinele Șefului, legendarul Racikovski“. Ohrana, Ohrana, ceva În genul KGB-ului, nu era asta poliția secretă țaristă? Iar Racikovski ăsta cine era? Cine avea un nume ca ăsta? Drace, misteriosul vizitator al colonelului, contele Rakosky... Nu, dă-o Încolo, prea mă lăsam furat de coincidențe. Eu nu Împăiam animale moarte, eu generam animale vii. 80 Când survine Albul În materia Marii Opere, Viața a Învins Moartea, Regele lor a reînviat, Pământul și Apa au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
puțin de cinci ani și imediat după aceea primește de la Roma, ca răsplată ocultă, o pălărie de cardinal. Dar nu era numai asta. Și În secolele următoare vânătoarea pendulului continuă. În 1742 (cu un an Înainte de prima apariție atestată a contelui de Saint-Germain!) un anume De Mairan prezintă un memorial despre pendule la Académie Royale des Sciences; În 1756 (când În Germania ia naștere Stricta Observanță Templieră!) un anume Bouger scrie ceva „sur la direction qu’affectent tous les files à
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cunosc fără să se fi văzut vreodată, se Înțeleg fără să se fi explicat, Își fac servicii fără prietenie... Această societate adoptă din regimul iezuitic supunerea oarbă, din masonerie probele și ceremoniile exterioare, de la Templieri invocațiile subpământene și Îndrăzneala incredibilă... Contele de Saint-Germain a făcut el oare altceva decât să-l imite pe Guillaume Postel, care avea mania de a face să se creadă că e mai bătrân decât era? (Marchizul de Luchet, Essai sur la secte des illuminés, Paris, 1789
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ne ascundem de fiecare dată sub numele unei alte societăți. (Die neuesten Arbeiten des Spartacus und Philo in dem Illuminaten-Orden, 1794, p. 165) Tocmai În zilele acelea, citind câteva pagini de-ale diabolicilor noștri, aflaserăm că, printre diferitele lui travestiri, contele de Saint-Germain și-o luase și pe aceea de Rackoczi, sau cel puțin așa Îl identificase ambasadorul lui Frederic al II-lea la Dresda. Iar landgraful de Hesse, În casa căruia, aparent, Saint-Germain murise, spusese că acesta era de origine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
o notă potrivit căreia textul se datora numitului Karl Aug. Ragotgky. Luînd În considerare că Rakosky era numele misteriosului individ care probabil Îl ucisese pe colonelul Ardenti, iată că găseam totuși modalitatea de a-l integra, pe urmele Planului, pe contele nostru de Saint-Germain. „Nu-i dăm prea multă putere acestui aventurier?“ Întreba Îngrijorat Diotallevi. „Nu, nu“, răspundea Belbo, „așa trebuie. E ca sosul de soia În mâncărurile chinezești. Dacă nu este, nu sunt chinezești. Uită-te la Agliè, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Turnul din Londra. Secretul este să devii un altul. Prin manevre abile am făcut ca Joseph Balsamo să fie Închis În fortăreața din San Leo și am intrat În stăpânirea secretelor lui. Ca Saint-Germain am dispărut, acum toți mă cred contele de Cagliostro. Miezul nopții a bătut adineauri În toate orologiile orașului. Ce liniște nefirească. Tăcerea asta nu-mi spune nimic bun. Seara e splendidă, chiar dacă-i foarte friguroasă, luna de sus, din cer, luminează cu o strălucire glacială străduțele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cine este. E Luciano, curierul cel ciung, pe care Superiorii Necunoscuți l-au destinat ca executor al misiunii mele nelegiuite și sângeroase. — Sator Arepo, Întreb eu batjocoritor, știi tu care este răspunsul final ce se ascunde În spatele Sublimei Anagrame? — Nu, conte, răspunde imprudentul, și aștept să mi-o spui cu cuvintele tale. Un râs infernal izbucnește de pe buzele-mi palide și răsună pe sub vechile bolți. — Naivule! Numai adevăratul inițiat știe că nu știe asta! Da, stăpâne, răspunde prostit curierul cel ciung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
-ți albă de călăul din Lille! A sosit primul nerod, atras de mine În capcană, Îi zăresc cu greutate trăsăturile sub pelerina care Îl Învăluie, dar Îmi arată semnul templierilor din Provins. E Soapes, ucigașul plătit al grupului din Tomar. — Conte, Îmi spune, a sosit clipa. Prea mulți ani am rătăcit răspândiți prin lume. Dumneata ai bucata de la sfârșitul mesajului, eu pe aceea care apare la Începutul Marelui Joc. Dar asta-i altă poveste. Să ne unim forțele, iar ceilalți... Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Luciano, În ciuda beznei văd horcăitul ce sclipește În pupila amuțită a englezului. S-a făcut dreptate. Îl aștept pe al treilea, omul Rozei-Cruce franceze, Montfaucon de Villars, care-i gata să-mi trădeze, acum sunt prevenit, secretele sectei lui. — Sunt contele de Gabalis, se prezintă el, mincinos și Înfumurat. Îmi e de-ajuns să murmur câteva cuvinte ca să-l determin să-și urmeze și el destinul. Cade, iar Luciano, avid de sânge, Își face datoria. Tu surâzi Împreună cu mine În umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]