58,130 matches
-
în război la 14 august 1916, când întreaga societate a fost afectată. Evoluția învățământului în perioada 1916-1918 a fost strans legată de desfășurarea evenimentelor politice și militare și supusă tuturor prejudicilor. Cadrele didactice și elevii gorjeni din acea perioadă au contribuit la înfăptuirea statului național unitar alături de întreg poporul, fie ca civili, fie purtând uniforma militară, sprijinind armata prin diverse acțiuni. La 2 noiembrie orașul Târgu Jiu a fost ocupat, iar la 7 noiembrie întregul județ. Activitatea puținelor școli care și-
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Ministerul Instrucțiunii a fost preocupat în permanență, mai ales în timpul lui Spriru Haret, de perfecționarea continuă a învățătorilor prin cursuri de lectură generală și specialitate, cursuri de pedagogie, publicarea unor articole în reviste și organizarea unor consfătuiri la care au contribuit fiecare pe baza experienței personale și care au dus la clarificarea diferitelor probleme de educație. CAPITOLUL IV Învățământul secundar și școlile de meserii Prin legea instrucțiunii din 1864, se stabilesc numărul de școli secundare și localitățile în care vor fi
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de fete Săvoiu". Aceasta a luat ființă în 1855 și a fost construită de boierul S.Săvoiu zis "Surcel" care a donat locul și a construit localul. Din 5 septembrie 1860, școala a trecut sub tutela " Așezămintelor Brâncovenești" care au contribuit și ele la întreținerea ei, înființând cu această ocazie și un internat de fete cu numele celui ce a înființat școala. Această școală la început a avut un caracter social, intenția celui care a donat locul și a donat localul
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
ce este nou printr-o activitate publicistică susținută în toate domeniile, axându-se pe mișcarea de ridicare culturală a poporului, aducându-se la cunoștiință toate progresele științei și tehnicii prin înființarea altor reviste care și au atins scopul și au contribuit la schimbarea felului de a gândi al oamenilor. Întâlnirea oamenilor de carte cu locuitorii satelor se realiza prin intermediul unor serbări populare. Cu ocazia acestor serbări erau strânse fonduri pentru cumpărarea de cărți necesare pentru bibliotecile școlare dar și pentru ajutorarea
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
locurile istorice, completate cu expoziții etnografice. Din fondurile pe care le-a obținut în urma acestori serbări organizate în diferite sate, se urmărea formarea unei biblioteci în satul respectiv și îmbogățirea acesteia cu mai multe cărți. III. Altă figură care a contribuit la organizarea și dezvoltarea învățământului public și particular din Târgu Jiu la sfârșitul secolului al XIX și începutul secolului XX este cea a profesorului Ștefan Bobancu care s-a născut la 13 octombrie 1855 la Scheii Brașovului acolo a făcut
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Școala Normală de băieți din Târgu Jiu, a organizat și condus în calitate de director o grădiniță și o școală secundară cu patru clase particulare, în cadrul societății meseriașilor străini “Unirea” din Târgu Jiu care a purtat numele de “Institutul Ștefan Bobancu”. A contribuit la punerea bazelor bibliotecilor școlare de la școlile primare din Cărbunești și Pojogeni dar și la formarea muzeului gorjean prin colecția istorică adunată și creată la gimnaziul din Târgu Jiu și pe care în 1894 i-a predat-o lui Al.
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
lucrat timp de 30 de ani iar localul școlii nu era corespunzător în raport cu numărul mare de copii ce trebuia să meargă la școală. Aici era nevoie de o școală nouă dar și de o biserică pentru săteni. Lazăr Arjoceanu a contribuit la construirea bisericii atât cu sume de bani cât și cu material lemnos. Cu ajutorul sătenilor a construit și un local pentru școala chiar dacă a întâmpinat mari greutăți. La sfârșitul secolului XIX Arjoceanu se alătura unei echipe formată din Alexandru Stefulescu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
un elev eminent, cu o inteligență sclipitoare, iar după absolvirea liceului a urmat cursurile universității din Viena și apoi ale politehnici din cadrul acestei universități obținând titlurile de profesor și inginer. În 1886, când a trecut Carpații din dorința de a contribui la dezvoltarea învățământului românesc s-a stabilit în orașul Slatina unde a funcționat ca director al Gimnaziului real din acest oraș în perioada 1886 1894. În 1894 se trasfera la Gimnaziul real din Târgu Jiu iar în septembrie 1895 este
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
și elevi iar scopul a fost același, de ridicare culturală a maselor. Unii dintre aceștia au fost implicați politic iar alții nu s-au amestecat în intrigile politice cu toate acestea printr-o activitate neobosită, cu diplomație și inteligenta au contribuit la dezvoltarea vieții culturale și stintiifice a județului prin acțiunile întreprinse în școli odată cu diversificarea programei școlare în funcție de necesitățile pe care societatea românească le avea, prin înființarea unor școli de profil putând astfel integra toți copiii în sistemul de învățământ
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
și să facă aplicații pentru a se desprinde cu predarea. Procesul plămădirii politici școlare, a concretizării formelor de învățământ organizatorice și cuprinderea acestora în legi, regulamente și instrucțiuni a fost rezultatul gândirii cadrelor didactice în primul rând la care au contribuit și alte forțe, alte personalități sau alte instituții de stat sau particulare. Inițiativa și puterea acestora s-a materializat mai întâi în legea învățământului care a suferit diferite schimbări dar care a avut același scop de ridicare a gradului de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
ceilalți „gâze”. „Gâzele” vin în zbor la „rândunică”. Pentru a imita zborul se mișcă brațele în sus și în jos, iar din gură imitând bâzâitul gâzelor. „Rândunica” se repede după „gâze”. Dacă prinde una, aceasta devine și ea rândunică și contribuie la prinderea celorlalte gâze. Jocul continuă până când toate gâzele au devenit rândunici, iar apoi poate reîncepe. 35.Ciocănitoarea Locul - sală, teren. Jucători - echipe de 12-20. Material - scaun, o bancă. Jucătorii, față în față, stau pe două linii la o distanță
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
româno-otomane, după 1484, lupta românilor pentru menținerea identității naționale: „muntenii nu numai că au rezistat timp îndelungat cu forțe atât de mici, împotriva întregii puteri a turcilor, dar foarte adesea i-au atacat pe aceștia”. Un alt factor care a contribuit la rezistența antiotomană a românilor a fost coeziunea internă. În jurul domnului s-au aflat toate clasele și categoriile sociale, adică boierimea, clerul ortodox, țăranii și orășenii. Un alt motiv care a contribuit la păstrarea identității naționale a românilor este și
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
atacat pe aceștia”. Un alt factor care a contribuit la rezistența antiotomană a românilor a fost coeziunea internă. În jurul domnului s-au aflat toate clasele și categoriile sociale, adică boierimea, clerul ortodox, țăranii și orășenii. Un alt motiv care a contribuit la păstrarea identității naționale a românilor este și simbioza om și natura înconjurătoare. Metodele folosite de locuitorii Țărilor Române, pentru stoparea invaziei turcești au fost multiple și variate, de la otrăvirea fântânilor la ascunderea produselor agricole pentru înfometarea invadatorilor. Iată, ce
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Cristodulo-Cerchez, ca semn de prețuire, rostind memorabilele cuvinte, care s-au înscris cu litere de aur în istoria noastră: „mă predau cu întreaga mea armată bravei și junei armate române”. Între 1878 și 1885 a fost ministru de război, a contribuit din plin la reorganizarea armatei turcești și a fost comandantul oștirii otomane care a luptat împotriva Greciei, în 1897. POSTFAȚĂ Iată, am ajuns la finalul acestui studiu despre mari sultani ai Imperiului Otoman. Dacă eseul scris de mine a întrunit
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
morcovului, pătrunjelului, roșiilor și ardeiului, iar cea mai mare parte a cantităților produse provenea tot din gospodăriile regiunii. În Regiunea Vest, suprafața destinată cultivării cepei roșii și a usturoiului însuma 11%, respectiv 12% din totalul suprafeței semănate din țară, regiunea contribuind cu o cotă de 11%, respectiv 12% la totalul cantității produse. Un procent de 15% din suprafața destinată cultivării legumelor rădăcinoase din România era deținută de Regiunea Vest, 14% din producția pe țară era obținută în această regiune. În regiunea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
primitive au fost exploatate inițial pentru carne, lapte și blănuri, iar ulterior, ca urmare a creșterii gradului de industrializare în diverse zone ale globului, și producția de lână apare ca o direcție principală în creșterea acestei specii. Acest fapt a contribuit în mod hotărâtor la formarea, consolidarea, perfecționarea și răspândirea oilor Merinos. La acestea, învelișul pilos prezent la nivelul robei este format în totalitate din lână fină de foarte bună calitate și are însușiri tehnologice superioare altor fibre textile. Tipurile inițiale
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
primele rase rusești cu lână fină ÎMerinos Mazaev și Novocaucaziană. Ulterior, au mai fost importați și reproducători de rasă Merinos Rambouillet din tipul american, Merinos australian și Merinos precoce. Împreună cu rasele importate inițial și cu cele nou formate, acestea au contribuit la apariția de noi rase de oi cu lână fină, dintre care cele mai reprezentative sunt Merinos Stavropol și Merinos de Caucaz. Tot în Rusia s-a obținut prima rasă de ovine prin hibridare. Hibridarea s-a realizat între forma
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
condițiilor existente în această zonă, nucleul introdus inițial s-a înmulțit rapid devenind în scurt timp cea mai de preț bogăție a continentului. Selecția severă aplicată la aceste ovine și factorii de mediu extrem de prielnici oilor cu lână fină, au contribuit în mod direct la formarea celei mai importante și reprezentative rase de oi din această grupădenumită Merinos australian. În România, în anul 1805 s-a efectuat primul import de oi Merinos, urmat în 1838 de un al doilea și aparțineau
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
oi Merinos, urmat în 1838 de un al doilea și aparțineau tipurilor Merinos Rambouillet și Negretti. În vestul țării, aceste rase uitilizate la încrucișări, timp de mai multe generații, cu oi țurcană și mai puțin cu țigaie și Stogoșă, au contribuit la formarea Merinosului transilvănean. Acesta la rândul său a participat în mare măsură la formarea unei noi rase, mai productivă, denumită Merinos de Palas. ținând cont de toate aceste aspecte, putem preciza faptul că ovinele Merinos au devenit foarte rapid
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
a fi utilizată și ca amelioratoare a celorlalte tipuri de ovine existente în zonele colinare. TIPUL DE LAPTE PALAS Interesul consumatorilor, precum și cererile pieței mereu în creștere față de brânza și derivatele obținute ca urmare a prelucrării laptelui de oaie au contribuit la derularea unor acțiuni intense în vederea obținerii a unui tip de ovine cu potențial lactogen superior. Origine și mod de formare Lucrările de formare au fost dirijate la început de ing. I., Păunescu și continuate de dr. ing. R., Răducu
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
interacțiunile zilnice. Regulile informale puteau fi schimbate la nivelul alegerii colective, unde participau toți cei vizați. De asemenea, se corectau eventualele imperfecțiuni ale funcționării sistemului devălmaș. Conform opiniei lui Ostrom (1998), monitorizarea respectării regulilor este una dintre principalele caracteristici care contribuie la menținerea sistemului de resurse comune. Sancțiunile nu trebuie să fie dure, ci pot fi graduale. La nivel operațional există modalități de monitorizare și aplicare a regulilor bazate pe relația existentă între individ și comunitate. Astfel, individul nu va avea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
apariția unei forme incipiente de impozitare, astfel că fiecare obștean era obligat să participe la plata birului și alte cheltuieli comune cu o sumă proporțională cu beneficiile pe care le obținea din exploatarea bunurilor. Cu timpul, regula conform căreia fiecare contribuie cu o sumă proporțională cu bene ficiile obținute se schimbă cu regula conform căreia fiecare poate revendica dreptul de a folosi privat suprafețe de teren din averea devălmașă în funcțiue de contribuția sa (Stahl, 1998, vol. I, p. 174). Stabilirea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Nivelul constituțional este reprezentat de reglementarea pe care o impune statul și care afectează modul de organizare a sistemului. Necesitatea de a plăti birul atrage după sine nevoia apariției unei reguli de alegere colectivă în ceea ce privește modalitatea în care fiecare sat contribuie la cheltuieli. Decizia luată la nivelul alegerii colective se repercutează asupra interacțiunilor ce au loc la nivelul operațional. Satele își puteau inegaliza drepturile de folosință asupra bunurilor producând dezechilibre în funcționarea sistemului devălmășiei absolute și egalitare. Reacția actorilor care interacționează
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la bir și alte cheltuieli au condus, în timp, la inegalizarea averilor. Raportul proporțional dintre nivelul contribuției și drepturile de exploatare a dat naștere unui alt principiu de coordonare a activităților de la nivelul operațional. Noul principiu consfințea faptul că cine contribuie cu o sumă mai mare la cheltuielile comune primește suprafețe mai mari în exploatare (Stahl, 1998, vol. II, p. 48). Legătura dintre nivelul contribuției la cheltuieli și dimensiunea drepturilor acordate a afectat și distribuția, de către obște, a unor noi terenuri
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în momentul în care de la nivelul constituțional se impune obligația existenței unor astfel de poziții. Obligația de plată era monitorizată prin intermediul vornicului. Vornicul era un agent de monitorizare desemnat de obște pentru a se asigura că țăranii respectă regulile și contribuie cu sumele necesare la cheltuielile comune. Mijlocul prin care se dovedea plata era răbojul, un băț din care vornicul dădea fiecărui țăran plătitor câte o bucată pe post de chitanță. În cazul datoriei bănești față de obște, observăm că la nivelul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]